1ra-565/2025 — Art. 217/1 alin. 4 lit. d CP

Cauza a fost examinată în procedură generală. Mihail-Daniel Braguța a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii incriminate și condamnat la șapte ani de închisoare, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita anumite activități ce țin de gestionarea substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de patru ani. Instanța a încasat de la el cheltuielile de judecată în mărime de 6.720 de lei.

Inculpatul și avocatul Leonid Talambuța au declarat apeluri. La 17 iunie 2025, curtea de apel a respins apelul avocatului și a admis apelul inculpatului. Instanța a casat sentința în latura pedepsei și a pronunțat o nouă hotărâre. Mihail- Daniel Braguța a fost condamnat cu aplicarea art. 70 alin. (3), 79 alin. (1) Cod penal, la șase ani de închisoare, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități ce țin de gestionarea substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de patru ani.

La 15 august 2025, avocatul Leonid Talambuța a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 4) și 6) Cod de procedură penală. El solicită trimiterea cauzei la rejudecare.

Urmărirea penală în această cauză a fost pornită la 11 iunie 2021 (in rem). La 08 februarie 2024, cauza penală în privința lui Mihail-Daniel Braguța a fost disjunsă într-o procedură separată. La 31 mai 2024, urmărirea penală s-a terminat. Prima instanță a examinat cauza în perioada 04 iunie 2024 – 27 ianuarie 2025. Instanța de apel a judecat cauza în perioada 26 februarie – 17 iunie 2025. La 18 august 2025, dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție. ÎN FAPT a. Acțiuni procesuale 1

La 11 iunie 2021, a fost dispusă pornirea urmăririi penale privind comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, pe faptul circulației ilegale a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, săvârșite de către persoane neidentificate, în scop de înstrăinare, în proporții deosebit de mari, prin intermediul aplicației Telegram (cauza penală nr. 2021480623) (f.d. 6).

La 11 octombrie 2023, fiind efectuată cercetarea la fața locului cu participarea lui Mihail-Daniel Braguța (f.d. 21, 24), au fost depistate și ridicate droguri în proporții deosebit de mari. La aceeași dată, de la Mihail-Daniel Braguța a fost ridicat un cântar electronic la scară mică (f.d. 28).

La 19 octombrie 2023, Braguța a fost recunoscut în calitate de bănuit (f.d. 68). El a refuzat să facă declarații și a semnat procesul-verbal de audiere a bănuitului (f.d. 73-74). Tot atunci a fost examinat telefonul mobil ridicat de la acesta (f.d. 56-60). La 15 ianuarie 2024, Mihail-Daniel Braguța a fost recunoscut în calitate de învinuit (f.d. 79).

La 08 februarie 2024, cauza penală în privința lui Mihail-Daniel Braguța a fost disjunsă într-o procedură separată din cauza nr. 2021480623, deoarece Braguța nu făcea parte din rețeaua de comercializare a drogurilor documentată anterior (f.d. 1-2).

La 31 mai 2024, după prezentarea materialelor de urmărire penală, avocatul Leonid Talambuța a solicitat scoaterea învinuitului de sub urmărire penală. El a invocat că Braguța a obținut calitatea de bănuit la 11 octombrie 2023, în baza sesizării verbale oficiale a ofițerului de urmărire penală. Învinuirea a fost înaintată la 15 ianuarie 2024 cu încălcarea termenului legal de trei luni (f.d. 93). Cererea avocatului a fost respinsă de procuror la 15 ianuarie 2024 (f.d. 94). Aceeași solicitare a fost reiterată în instanța de fond și în apel. b. Învinuirea

Mihail-Daniel Braguța a fost învinuit că, din octombrie 2023, fără autorizație corespunzătoare, a procurat, păstrat, transportat și distribuit droguri (PVP și mephedrone) în proporții deosebit de mari pe teritoriul Republicii Moldova, în special în municipiul Chișinău, cu scop de vânzare. El acționa ca curier, obținând substanțele de la persoane neidentificate și le plasa în locuri ascunse pentru diferiți cumpărători, fiind remunerat pentru fiecare livrare. Activitatea era organizată prin aplicația Telegram. La 11 octombrie 2023, în baza indicațiilor inculpatului, în două locuri diferite au fost depistate și ridicate substanţa psihotropă mephedrone (4-methylmethcathinone, 4-MMC) în cantitate de 19,74 gr. și 20,34 gr., și substanţa stupefiantă PVP în cantitate de 28,63 gr. și 30,05 gr. Aceste substanțele erau plasate anterior de persoane neidentificate și urmau a fi preluate de învinuit, reambalate în doze mai mici și comercializate. Faptele date au fost încadrate în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal c. Sentința 2

La 27 ianuarie 2025, prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Mihail-Daniel Braguța a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii incriminate. El a fost condamnat la șapte ani de închisoare, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita anumite activități ce țin de gestionarea substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de patru ani. Instanța a încasat din contul inculpatului în beneficiul statului cheltuielile de judecată în mărime de 6.720 de lei. Instanța a constatat că vinovăția acestuia a fost confirmată prin probele scrise administrate, coroborare cu declarațiile inculpatului și ale martorilor. Inculpatul a declarat că, la 11 octombrie 2023, a fost descoperit în timp ce identifica locul drogurilor ascunse. El a fost atacat de trei persoane, imobilizat, i-a fost luat și verificat telefonul, fiind stabilit că s-a prezentat pentru a ridica droguri. Lui i-au propus să colaboreze, cu atribuirea calității de martor. La fața locului s-a prezentat ofițerul de urmărire penală Gheorghe Dabija, care a ridicat drogurile și a plecat. Inițial, el a fost informat că va merge la inspectoratul de poliție, însă a fost eliberat în apropierea inspectoratului. Colaboratorii de poliție i-au reținut telefonul, iar el urma a doua zi să vină după el. El a telefonat a doua zi la poliție și i s-a cerut să se prezinte cu mama și avocatul. La poliție, Gheorghe Dabija l-a informat că va avea calitate de bănuit și a fost audiat în calitate de bănuit în prezența avocatului. Telefonul său a rămas la Dabija (f.d. 139). Martorii Viorel Cernolev și Vladimir Dediu au comunicat că Braguța a fost depistat în urma verificării informației operative. Inculpatul nu a opus rezistență, a arătat telefonul și le-a spus că, în calitate de curier, urma să ridice cantități mai mari de droguri, ce urmau a fi dozate și plasate ulterior în ascunzișuri (f.d. 136, 137). Martorul Gheorghe Dabija a indicat că a efectuat cercetarea la fața locului, fiind inițiată urmărirea penală. Braguța nu a fost reținut deoarece a fost de acord să colaboreze cu organul de urmărire penală. Măsurile speciale de investigație au fost desfășurate în cadrul unei cauze începute în 2021 în privința unui magazin online de droguri, fiind obținute date și despre inculpat. La momentul intervenției, inculpatul nu avea statut procesual. Acesta nu a fost dus în sediul inspectoratului, ci doar în apropiere. Braguța a fost informat că va fi telefonat suplimentar și va trebui să se prezinte pentru a fi recunoscut în calitate de bănuit (f.d. 138).

Instanța a reținut că inculpatul a comis o infracțiune deosebit de gravă, a recunoscut vina, nu are antecedente penale, nu este încadrat în câmpul muncii, la moment satisface serviciul militar și lipsesc circumstanțe agravante. În calitate de circumstanță atenuantă, instanța a reținut săvârșirea infracțiunii de către un minor, temei de aplicare a prevederilor art. 70 alin. (3) Cod penal.

Cererea apărării de încetare a procesului penal pentru încălcarea prevederilor art. 63 alin. (3) Cod de procedură penală a fost respinsă. Termenul de menţinere în calitate de bănuit nu a fost depășit. Braguța a fost recunoscut ca bănuit la 19 octombrie 2023 și a fost pus sub învinuire în termen, la 15 ianuarie 2024. Argumentele apărării privind audierea lui Braguța în calitate de bănuit la 11 3 octombrie 2023 contravin actelor semnate la 19 octombrie 2023. d. Apelul

La 10 februarie 2025, inculpatul a declarat apel. El a solicitat casarea sentinței și aplicarea unei pedepse neprivative de libertate. El a indicat că a recunoscut vina și a contribuit activ la descoperirea infracțiunii, aspect ce a fost confirmat inclusiv de martorul Dabija. La stabilirea pedepsei, instanța nu a argumentat de ce nu a aplicat art. 79 alin. (1) Cod penal.

Tot la 10 februarie 2025, apel a declarat în numele inculpatului și avocatul Leonid Talambuța. El a solicitat pronunțarea unei hotărâri de încetare a procesului penal. Apărătorul a susținut că Mihail-Daniel Braguța a devenit bănuit pe dosar în urma sesizării verbale oficiale a ofițerului de urmărire penală la 11 octombrie, după efectuarea cercetării la fața locului, nu pe 19 octombrie 2023, când a fost audiat în calitate de bănuit. Învinuirea i-a fost înaintată la 15 ianuarie 2024, cu depășirea termenului legal de trei luni. Ordonanța de punere sub învinuire este nulă. În speță există o circumstanță care determină încetarea procesului penal în baza art. 332 Cod de procedură penală.

La 17 iunie 2025, Curtea de Apel Centru a respins apelul avocatului. Ea a admis apelul inculpatului, a casat sentința în latura pedepsei și a pronunțat o nouă hotărâre prin care l-a condamnat pe Mihail-Daniel Braguța, cu aplicarea art. 70 alin. (3), 79 alin. (1) Cod penal, la șase ani de închisoare, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități ce țin de gestionarea substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de patru ani. În rest, sentința a fost menținută. Instanța a confirmat vinovăția inculpatului și a subscris argumentelor din sentință. Argumentele apărării referitor la depășirea termenului de menținere în calitate de bănuit au fost respinse din motivele expuse în sentință.

Instanța de apel a constatat că prima instanță a individualizat eronat pedeapsa. Infracțiunea prevăzută la art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal se pedepsește cu închisoare de la șapte la 15 ani. Inculpatul a comis fapta la vârsta de 17 ani, ce determină aplicarea art. 70 alin. (3) Cod penal. Minoratul persoanei care a săvârșit infracțiunea se consideră circumstanță excepțională. Inculpatul nu a opus rezistență și a colaborat cu organul de urmărire penală, a recunoscut fapta, a indicat locația și tipul drogurilor, a oferit informații relevante și a contribuit inclusiv la descoperirea unei alte infracțiuni. Aceste circumstanțe justifică aplicarea unei pedepse sub limita minimă prevăzută de lege, conform art. 79 alin. (1) Cod penal. e. Recursul

La 15 august 2025, avocatul Leonid Talambuța a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 4 și 6) Cod de procedură penală. El solicită casarea deciziei și dispunerea rejudecării cauzei. El a reiterat argumentele formulate în apelul propriu și cel al condamnatului (para. 15, 16). Acesta a invocat interpretarea greșită 4 a normelor de procedură penală, incidența nulității prevăzute de art. 251 Cod de procedură penală, care determină încetarea procesului penal conform art. 332 Cod de procedură penală, și dezacordul cu pedeapsa aplicată.

Prevederile relevante ale articolelor 2511 și 2512 Cod de procedură penală sunt următoarele: „Articolul 2511. Nulitățile absolute (1) Determină întotdeauna aplicarea nulității încălcarea dispozițiilor privind: a) compunerea completului de judecată; b) competența instanțelor judecătorești după calitatea persoanei; c) publicitatea ședinței de judecată; d) participarea părților în cazurile obligatorii; 5 e) prezența interpretului, traducătorului, dacă este obligatorie potrivit legii. Articolul 2512 . Nulitățile relative (1) Încălcarea dispozițiilor legale, altele decât cele prevăzute la art.2511, determină nulitatea actului în cazul în care a fost afectat caracterul echitabil al procesului penal sau drepturile părților. … (3) Nulitatea relativă se invocă: a) în cursul urmăririi penale – în timpul sau imediat după efectuarea actului ori, cel târziu, la terminarea urmăririi penale, când partea ia cunoștință de materialele dosarului.”

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recursul se bazează pe art. 427 alin. (1) pct. 4) și 6) Cod de procedură penală. Recurentul nu a raportat clar argumentele invocate la temeiurile de recurs. Argumentele invocate în cererea de recurs sunt o reiterare a celor din apel, asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat motivat (para. 17-18). Recurentul invocă caracterul arbitrar și nemotivat al hotărârii, însă, argumentele din recurs vizează, în esență, încălcări de ordin procesual referitoare la termene și la nulitatea unor acte de urmărire penală. El a menționat și individualizarea incorectă a pedepsei (para. 19). Aceste aspecte vor fi examinate prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 1) și 5) Cod de procedură penală. a. Art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală.

Argumentele ce privesc încetarea procesului penal vor fi examinate prin prisma temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală. Completul reține că orice încălcare esențială a unei norme de drept cu caracter imperativ intră sub incidența acestei dispoziții (deciziile nr. 1ra-754/2024, § 41 și nr. 1ra-65/2025, § 52).

Recurentul consideră că Braguța a devenit efectiv bănuit după sesizarea verbală oficială a ofițerului de urmărire penală la data de 11 octombrie 2023, imediat după cercetarea la fața locului. El susține că ordonanța de punere sub învinuire din 15 ianuarie 2024, este nulă, deoarece ar fi fost emisă cu depășirea 6 termenului de trei luni de la obținerea calității de bănuit. În opinia lui, aceste împrejurări atrag nulitatea actelor de urmărire penală și încetarea procesului penal.

Calitatea de bănuit este dobândită în una din cele trei situații menționate în art. 63 alin. (1) Cod de procedură penală. Pe 11 octombrie 2023, condamnatul nu a fost reținut, în privința lui nu au fost aplicate măsuri preventive, și el nu a fost recunoscut în calitate de bănuit. Condamnatul nu a fost audiat în acea zi cu privire la suspiciunea de comitere a infracțiunii incriminate. Ridicarea în prezența condamnatului a unui cântar și efectuarea în prezența acestuia a cercetării la fața locului, în lipsa actelor menționate în propoziția precedentă, nu echivalează cu dobândirea calității de bănuit.

Completul de asemenea reiterează că legea nu obligă ca persoana să fie recunoscută inițial în calitate de bănuit, iar ulterior în calitate de învinuit. Totuși dacă persoana a fost recunoscută în calitate de bănuit, procurorul trebuie să țină cont de termenii de la art. 63 alin. (2) Cod de procedură penală. Completul notează că termenul limită pentru deținerea calității de bănuit a fost introdus pentru a proteja persoana suspectată de comiterea unei infracțiuni. Pentru a asigura o protecție efectivă a drepturilor și a preveni abuzurile, organul de urmărire penală are obligația, după apariția suspiciunii că persoana ar fi putut comite infracțiunea investigată, de a oferi în cel mult cinci zile calitate procesuală suspectului (Decizia de inadmisibilitate a Curții Constituționale nr. 25, din 29 martie 2018, § 29). Curtea Supremă de Justiție s-a pronunțat deja asupra chestiunii ce vizează art. 63 Cod de procedură penală și intervenirea nulității în cazul încălcării termenului de ținere în calitate de bănuit. Ea a subliniat că termenul de bănuit există pentru protecția drepturilor persoanei suspectate și nu poate fi ignorat prin neacordarea formală a acestei calități. Art. 63 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală prevede acționarea în anumite termene. Expirarea termenului prevăzut de art. 63 Cod de procedură penală atrage doar nulitate relativă. Ea nu duce automat la încetarea procesului penal. Potrivit art. 251² Cod de procedură penală, nulitatea relativă intervine doar dacă este afectată echitatea procesului sau drepturile părților (a se vedea încheierea 1ra-1392/2023, §§ 35-36 și decizia 1ra-303/2025, §§ 41-45).

Potrivit apărării, termenul de trei luni de ținere în calitate de bănuit a expirat pe 11 ianuarie 2024. Condamnatul a fost recunoscut în calitate de învinuit pe 15 ianuarie 2024. Apărarea susține că procesul urma a fi încetat pentru simplul fapt al întârzierii cu patru zile în emiterea ordonanței de recunoaștere în calitate de învinuit. Apărarea nu a explicat cum această întârziere a încălcat echitatea procesului sau drepturile condamnatului. Prin urmare, în această parte recursul este vădit neîntemeiat. b) Art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală.

Completul reiterează că temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală există exclusiv atunci când pedeapsa stabilită de instanță nu respectă limitele prevăzute de lege pentru infracțiunea comisă. În speță, 7 deși legea prevede o pedeapsă între șapte și 15 ani de închisoare, instanța a stabilit o pedeapsă mai mică, de șase ani, aplicând mecanismul de reducere prevăzut de art. 70 alin. (3) și 79 Cod penal. Pedeapsa este legală, deoarece aplicarea față de minor a unei pedepse sub minimul stabilit de lege este permisă de art. 79 Cod penal. Aplicarea sau neaplicarea unei pedepse neprivative de închisoare ține de discreția judecătorului, iar exercitarea cu respectarea legii a acestei discreții nu se încadrează în acest temei de recurs. Astfel, și în această parte recursul este inadmisibil, deoarece nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală (decizia nr. 1ra-754/2024, § 50).

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 2) și 4) Cod de procedură penală, în numele legii, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul avocatului Leonid Talambuța împotriva deciziei Curții de Apel Centru din 17 iunie 2025. Încheierea este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Alexandru Negru Leonid Chirtoacă 8