1ra-232/2024 — Art. 27; 171 alin. 3 lit. b CP

Valeriu Sugailo s-a născut în anul 1979 în r-ul Soroca. În recurs el nu a fost reprezentat de un avocat.

Valeriu Sugailo a fost învinuit că, în perioada mai 2017 – ianuarie 2023, la domiciliul său, a comis în mod sistematic acte de violență sexuală asupra fiicei sale vitrege, minoră sub vârsta de 14 ani, cunoscând cu certitudine vârsta acesteia și starea de dependență în care se afla. Faptele imputate constau în constrângerea fizică și psihică a victimei, profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra sau de a-și exprima voința, săvârșind acte sexuale neconsimțite, inclusiv acte cu caracter deosebit de grav, în scopul satisfacerii intereselor sale sexuale. În seara zilei de 26 ianuarie 2023, aflându-se în stare de ebrietate, el a aplicat violență fizică asupra minorei cu intenția de a comite un act sexual neconsimțit, fără ca fapta să fie dusă până la capăt din motive independente de voința sa. Acțiunile lui au fost încadrate conform art. 27; 171 alin. (3) lit. b); 172 alin. (3) lit. a) Cod penal.

În prima instanța cauza penală a fost examinată în procedură generală. La 14 iulie 2023, prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul Central, Valeriu Sugailo a fost găsit vinovat de săvârșirea infracțiunilor incriminate și condamnat la între 12 și 13 ani de închisoare per episod. În baza art. 84 Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor, inculpatului i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 22 de ani de închisoare în penitenciar de tip închis. În sarcina inculpatului au fost puse cheltuielile pentru efectuarea rapoartelor de expertiză de 5.024 de lei. Instanța a reținut declarațiile părții vătămate minore ca fiind credibile, consecvente și lipsite de sugestibilitate, fiind confirmate prin rapoartele de expertiză medico-legală și psihologică, care atestă atât existența leziunilor, cât și trauma suferită, precum și prin declarațiile martorilor și alte probe scrise. Raportul de expertiză medico-legală din 30 ianuarie 2023 a constatat la minora I.P. existența unei rupturi himenale vechi, produsă prin mecanism de presiune ca urmare a introducerii în vagin a unui obiect contondent, posibil penis în erecție, ce indică la existența unui contact sexual anterior. Raportul de expertiză psihologică a stabilit că minora a suferit o traumă psihologică manifestată prin teamă, anxietate, tulburări de somn și sentiment de insecuritate, compatibilă cu un context de abuz. Potrivit declarațiilor părții vătămate I.P., în perioada 2017–2023, 1 inculpatul a supus-o în mod repetat la acte cu caracter sexual neconsimțit, prin constrângere fizică și psihică, incluzând acte de penetrare vaginală și anală, însoțite de amenințări și violențe. La 26 ianuarie 2023, a avut loc o tentativă de act sexual neconsimțit, însoțită de agresiuni fizice. Martorele Margareta Sugailo, Lilia Gamota și Natalia Marin au declarat că minora le-a relatat despre faptul că inculpatul a exercitat asupra ei violență fizică și comportamente de natură sexuală neconsimțită, desfășurate în mod repetat, însoțite de constrângere și amenințări, inclusiv pentru a o împiedica să le divulge, iar refuzul era urmat de acte de violență.

La 26 iulie 2023, procurorul în Procuratura raionului Soroca, Tatiana Andronic, a declarat apel în care a solicitat ca inculpatul să fie condamnat la detenție pe viață.

La 27 iulie 2023, avocatul Igor Grosu a declarat apel în interesele inculpatului, în care a solicitat casarea sentinței și achitarea inculpatului.

La 05 decembrie 2023, Curtea de Apel Bălți a respins apelurile ca nefondate. Ea a reiterat argumentele din apel. Decizia motivată a fost pronunțată la 24 ianuarie 2024.

La 02 februarie și 27 martie 2024, condamnatul Valeriu Sugailo a declarat recurs fără a specifica vreun temei de recurs prevăzut de art. 427 Cod de procedură penală. Condamnatul susține, prin declarații generale, că sentința este ilegală, deoarece nu este vinovat de faptele imputate, iar condamnarea s-a întemeiat pe probe neveridice și insuficiente, apreciate eronat. Dosarul este fabricat de procuror, martore și victimă. El cere achitarea. Ambele recursuri sunt scrise de mână și au ca volum o pagină.

La 01 martie 2024, avocatul Elena Vlas, în interesele părții vătămate I.P., a depus recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală. Avocatul solicită pronunțarea unei hotărâri noi prin care inculpatul să fie condamnat la detenție pe viață. Potrivit recursului, infracțiunile au fost comise cu intenție directă asupra unui copil sub 14 ani, membru de familie, pe o perioadă îndelungată, cu consecințe psihologice grave asupra victimei, în condițiile lipsei de remușcare și ale unei conduite antisociale persistente a inculpatului.

La 21 februarie 2024, Curtea Supremă de Justiție a solicitat prezentarea referinței la recurs, dar nu a primit nicio referință.

Urmărirea penală în această cauză a fost pornită la 28 ianuarie și s-a finalizat la 31 martie 2023. În prima instanță cauza penală a fost examinată în perioada 10 aprilie – 14 iulie 2023. Instanța de apel a examinat cauza în perioada 14 august 2023 – 24 ianuarie 2024. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 21 februarie 2024. 2

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56). Pentru a asigura o înțelegere ușoară a hotărârii, recursurile vor fi examinate separat. a. Recursul condamnatului

Recurentul nu a invocat vreun temei prevăzut de art. 427 Cod de procedură penală. La ziua depunerii recursului, critica adusă aprecierii probelor, în anumite condiții, putea cădea sub incidența art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. În încheierile nr. 1ra-1085/2024 și nr. 1ra-307/24, Curtea Supremă de Justiție a explicat deja sensul acestui temei de recurs. Nu orice eroare în aprecierea probelor poate de duce la admiterea recursului în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Nu este suficient ca aprecierea să fie nerezonabilă. Ea trebuie să fie „vădit nerezonabilă”, adică să fie evidentă pentru un profesionist și să nu poată fi explicată rațional. De asemenea, această eroare trebuie să fie determinantă pentru soluția din hotărârea contestată. Îi revine recurentului obligația să convingă instanța de recurs că aceste elemente sunt întrunite (a se vedea încheierea nr. 1ra-449/2024, § 67).

Motivarea recursului, care este pe mai puțin de o pagină și este compusă din declarații generale. Vinovăția inculpatului a fost stabilită de instanțele ierarhic inferioare în baza mai multor probe (vezi para. 3). Recursul nu menționează ce probe au fost apreciate irațional, de ce, și care probe susțin în mod clar soluția de achitare solicitată. Prin urmare, recursul este vădit neîntemeiat. b. Recursul avocatului părții vătămate

Avocatul a invocat ca temei de recurs art. 427 alin. (1) pct. 5), Cod de procedura penală. El contestă blândețea pedepsei aplicate. Temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală există exclusiv atunci când pedeapsa stabilită de instanță nu respectă limitele prevăzute de lege pentru infracțiunea comisă. Asemenea argumente nu au fost invocate în recurs. Prin urmare, recursul este inadmisibil, deoarece nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală (mutatis mutandis decizia nr. 1ra-754/2024, § 50).

Din considerentele menționate mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 3) și 4) Cod de procedură penală, 3 COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibile recursurile condamnatului Valeriu Sugailo și al avocatului Elena Vlas împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 05 decembrie 2024. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Ghenadie Eremciuc Vladislav Gribincea 4