1ra-391/24 — Art.art. 171 al. 3 lit. a, art. 172 al. 3 lit. a, art. 171 al. 3 lit. a CP

Ion Dodița s-a născut în anul 1980 în raionul Dondușeni. El a fost apărat de avocații Veaceslav Evstrati și Diana Sanduleac.

Ion Dodița a fost învinuit că, din toamna anului 2018 până în iulie 2022, aflându-se la diferite stâne și ferme din raioanele Drochia, Glodeni și Edineț, profitând de influența sa de concubin, de vârsta fragedă și de imposibilitatea de autoapărare a minorei C.I. (născută în 2006, aflată sub limita de 14 ani), a constrâns-o pe aceasta fizic și psihic (prin amenințări și violențe sistematice aplicate de la vârsta de 6 ani), întreținând cu ea mai multe raporturi sexuale neconsimțite (faptă încadrată în baza art. 171 alin. (3) lit. b) din Codul penal). În baza aceleiași intenții și prin aceleași metode de constrângere, inculpatul a determinat minora, în cursul lunii octombrie 2018 (în două episoade distincte: în extravilanul s. Hăsnășenii Mari și într-o stână părăsită), să recurgă la acte sexuale în formă oral-genitală (fapte încadrate în baza art. 172 alin. (3) lit. a) din Codul penal).

În prima instanță cauza a fost examinată în procedură generală. La 17 august 2023, prin sentința Judecătoriei Edineț sediul Dondușeni, Ion Dodița a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor incriminate și condamnat definitiv (art. 84 alin. (1) Cod penal) la 11 ani de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

La 01 septembrie 2023, procurorul Eugeniu Trocin a declarat apel. El a contestat sentința sub aspectul individualizării pedepsei și a solicitat pronunțarea unei noi hotărîri prin care lui Ion Dodița să-i fie stabilită pedeapsa definitivă sub formă de detenție pe viață. El consideră că pedeapsa stabilită este disproporționată și excesiv de blândă în raport cu gravitatea excepțională a faptelor și traumele psihologice cauzate victimei. Individualizarea sancțiunii la limita minimă ignoră caracterul continuu al infracțiunilor, antecedentele penale și personalitatea inculpatului, caracterizată prin perseverență infracțională, absența unui comportament corijat după condamnările anterioare, lipsa căinței și neconștientizarea gravității și consecințelor sociale ale faptelor săvârșite.

La 29 noiembrie 2023, Curtea de Apel Bălți a respins apelul procurorului. Instanța a reținut că instanța de fond a individualizat corect pedeapsa, cu respectarea principiilor generale de stabilire a acesteia și a criteriilor de 1 proporționalitate, reținând că, în absența circumstanțelor atenuante sau agravante, recunoașterea parțială a vinovăției, căința manifestată de inculpat și stingerea antecedentelor penale reflectă un raport de just echilibru între gravitatea faptei și profilul psiho-social al făptuitorului.

La 13 martie 2024, procurorul Lilia Prisacari, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 1) și 6) Cod de procedură penală. El solicită casarea parțială a deciziei în latura stabilirii pedepsei. Procurorul reiterează argumentele din apel cu privire la blândețea pedepsei aplicate și solicită aplicarea unei pedepse definitivă cu detențiune pe viață.

La 28 martie 2024, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs, însă nu a fost depusă nicio referință.

Urmărirea penală a fost pornită la 07 decembrie 2022 și s-a terminat la 13 iulie 2023. Prima instanță a examinat cauza în perioada 19 iulie - 17 august 2023. Instanța de apel a examinat cauza între 06 octombrie și 29 noiembrie 2023. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 28 martie 2024.

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recursul se bazează pe temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 1) şi 6) Cod de procedură penală. Aceste temeiuri se referă la interpretarea legii contrar jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție, și la hotărârea arbitrară sau care se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor. 2 Procurorul contestă decizia în latura stabilirii pedepsei. Interpretarea sistematică a temeiurilor de recurs indică faptul că orice critică adusă motivării pedepsei aplicate de judecător trebuie examinată prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală. Prin urmare, recursul poate fi examinat doar prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală.

Temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală există exclusiv atunci când pedeapsa stabilită de instanță nu respectă limitele prevăzute de lege pentru infracțiunea comisă. Procurorul nu a menționat în recurs prevederile legale care au fost încălcate la stabilirea pedepsei. El doar își exprimă dezacordul cu această decizie. Prin urmare, recursul nu se încadrează în temeiul prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală (decizia nr. 1ra-754/2024, § 50).

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul procurorului Lilia Prisacari împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 29 noiembrie 2023. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Leonid Chirtoacă Vladislav Gribincea 3