1ra-1666/2023 — Art. 217 alin. 2; 186 alin. 2 lit. d CP

Alexandru Stricișin s-a născut în anul 1992 în mun. Chișinău. El a fost învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit d) și 217 alin. (2) Cod penal (furt și păstrarea analogiilor drogurilor în proporţii mari, fără scop de înstrăinare). Alexandru Stricișin a fost apărat de avocatul Teodor Guțu.

Alexandru Stricișin a fost învinuit că a păstrat la domiciliul său droguri până la 03 aprilie și, respectiv, 03 octombrie 2018, când au fost depistate și ridicate în cadrul percheziției și cercetării la fața locului. Potrivit expertizelor, substanțele ridicate conțin cannabinoizi sintetici (5-fluoro ADB și MDMB(N)-2201), care sunt analogi ai substanțelor canabimimetice ilicite, în cantități ce constituie proporții mari. Acțiunile lui Alexandru Stricișin au fost calificate conform art. 217 alin. (2) Cod penal.

La 24 martie 2019, Alexandru Stricişin a mai fost învinuit că a sustras pe ascuns dintr-un apartament din mun. Chișinău bani și bunuri (telefoane, ceasuri și alte obiecte), după care a părăsit locul faptei, cauzând părții vătămate Sergiu Bezede un prejudiciu material în sumă de 10.698 de lei. Acțiunile lui Alexandru Stricișin au fost calificate conform art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal.

La 19 iunie 2019, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a admis demersul procurorului și a anunțat inculpatul în căutare (f.d. 190-191, vol. II).

La 16 decembrie 2020, prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, a pronunțat următoarea hotărâre: Infracțiunea Pedeapsa art. 217 alin. (2) Cod penal șase luni de închisoare art. 217 alin. (2) Cod penal șase luni de închisoare art. 186 alin. (2) lit. d) Cod doi ani de închisoare penal art. 84 alin. (1) Cod penal doi ani și șase luni de închisoare în penitenciar de tip semiînchis Instanța a încasat de la Stricişin în beneficiul lui Victoria Bîzgu prejudiciu material în mărime de 10.698 de lei 1 Instanța a încasat beneficiul părții civile SRL „Lombard Blago-Group” prejudiciu material în mărime de 800 de lei (Bunurile sustrase de Stricișin au fost amanetate la SRL „Lombard Blago-Group”, iar ulterior, potrivit procesului-verbal de ridicare din 22 aprilie 2019, telefonul mobil de model „Xiaomi Redmi 5” a fost recuperat.). Instanța a încasat în beneficiul statului cheltuielile judiciare în mărime totală de 6.118 de lei.

Instanța a constatat că Alexandru Stricișin a comis două infracțiuni ușoare deținere ilegală de droguri și o infracțiune mai puțin gravă de furt calificat. Instanța a stabilit că, deși pentru infracțiunile prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal termenul de prescripție era de doi ani, acesta a fost întrerupt prin săvârșirea unei noi infracțiuni la 24 martie 2019, astfel încât prescripția a început să curgă din nou de la această dată. În consecință, nu sunt întrunite condițiile pentru liberarea de răspundere penală. La individualizarea pedepsei instanța nu a constatat circumstanțe atenuante sau agravante.

La 28 decembrie 2020, avocatul Teodor Guțu, în numele inculpatului, a depus apel. El a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă neprivativă de libertate, admiterea parțială a cererii părții vătămate și încasarea prejudiciului material de 5.903 lei, precum și neîncasarea cheltuielilor judiciare. Apelantul a susținut că pedeapsa aplicată este prea aspră și a solicitat înlocuirea acesteia cu pedeapsa minimă neprivativă de libertate prevăzută de lege. Instanța a dispus nejustificat încasarea prejudiciului pentru telefonul mobil, în condițiile în care acesta a fost deja restituit părții vătămate. Obligarea la plata cheltuielilor judiciare pentru expertize este neîntemeiată, acestea urmând a fi suportate de stat.

La 22 martie 2022, Curtea de Apel Chișinău a admis apelul, a casat parțial sentința și a pronunțat o nouă hotărâre prin care procesele penale în privința lui Alexandru Stricișin au fost încetate în baza Legii privind amnistia. Acțiunea civilă a părții vătămate a fost admis parțial și s-a încasat prejudiciul material în mărime 5.903 lei. Ea a menținut celelalte dispoziții ale sentinței. Instanța a constatat că, deși inculpatul nu s-a prezentat și a fost judecat în lipsă, acesta și-a recunoscut vina la urmărirea penală. Instanța de apel a conchis că sunt întrunite condițiile legale și a dispus încetarea procesului penal la cererea inculpatului. Ea a mai constatat că prejudiciul a fost stabilit eronat de prima instanță, deoarece telefonul de 4.795 de lei a fost restituit. Astfel, ea a redus suma datorată părții vătămate la 5.903 lei. Totodată, instanța a menținut despăgubirea de 800 lei către SRL „Lombard Blago-Group”, reținând că inculpatul a cauzat acest prejudiciu prin gajarea bunului sustras. Restul pretențiilor au fost respinse ca neîntemeiate. Decizia motivată a fost pronunțată la 10 mai 2022.

La 26 mai 2022, procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Vitalie Călugăreanu, a depus recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. El a solicitat casarea deciziei și dispunerea rejudecării cauzei. 2 Procurorul susține că instanța de apel a aplicat greșit amnistia, deoarece nu a verificat existența acordului scris al inculpatului, obligatoriu potrivit legii. Inculpatul nu s-a prezentat în instanță, se eschiva și nu și-a exprimat nicio poziție privind amnistia, iar avocatul nu a prezentat un acord scris. În aceste condiții, instanța nu putea aplica amnistia din oficiu.

La 14 noiembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a admis recursul și a trimis cauza la rejudecare. Instanța a constatat că instanța de apel nu a respectat procedura legală de aplicare a amnistiei. După examinarea cauzei în fond și stabilirea vinovăției, instanța nu putea dispune încetarea procesului penal, ci trebuia să pronunțe o hotărâre de condamnare cu stabilirea pedepsei și liberarea de executarea acesteia. Încetarea procesului penal pe temei de amnistie este posibilă doar la etapa preliminară, cu acordul inculpatului. Ulterior, amnistia se aplică doar prin liberarea de pedeapsă.

La 01 februarie 2023, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul și a menținut sentința. Instanța a constatat că instanța de fond a stabilit corect situația de fapt și vinovăția inculpatului. Sentința a fost contestată doar sub aspectul pedepsei și al acțiunii civile, astfel că instanța de apel s-a limitat la aceste chestiuni. Ea a reținut că inculpatul nu s-a prezentat în instanțe, fiind dat în căutare, însă anterior a recunoscut faptele. Vinovăția sa a fost confirmată dincolo de orice dubiu rezonabil, fără a fi identificate încălcări procedurale. Pedeapsa a fost corect individualizată, ținând cont de gravitatea faptelor, lipsa circumstanțelor atenuante sau agravante și de personalitatea inculpatului. Instanța a respins solicitarea de aplicare a unei pedepse neprivative de libertate, considerându-se că nu ar atinge scopul preventiv și educativ. Prejudiciul material a fost corect încasat, întrucât fapta de furt a fost dovedită, iar partea vătămată este îndreptățită la repararea daunelor. În privința cheltuielilor judiciare, acestea au fost legal puse în sarcina inculpatului, fiind justificate de efectuarea expertizelor. Decizia motivată a fost pronunțată la 05 aprilie 2023.

Dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțată în prezența avocatului Teodor Guțu. Instanța a anunțat în cadrul aceleași ședințe că decizia motivată va fi pronunțată la 05 aprilie 2023. La această ședință, avocatul nu s-a prezentat. La ședință s-a prezentat doar acuzatorul de stat (f.d. 122, vol. III).

La 10 mai 2023, avocatul Teodor Guțu, în numele inculpatului, a depus recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) și 13) Cod de procedură penală. Recurentul solicită casarea deciziei și dispunerea rejudecării cauzei. Potrivit recursului, instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor cerințelor apărării și a aplicat o lege necorespunzătoare în locul Legii privind amnistia. Recurentul contestă încasarea prejudiciului pentru un telefon deja restituit și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare. Avocatul solicită repunerea în termen a recursului, motivând întârzierea prin probleme de sănătate, fără însă a indica care sunt acestea și în ce măsură ele au împiedicat depunerea recursului mai devreme. 3

La 16 mai 2023, și condamnatul a depus recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) și 13) Cod de procedură penală. El de asemenea solicită casarea deciziei și dispunerea rejudecării cauzei. Potrivit recursului, la 13 mai 2023 lui i-a fost adus la cunoștință conținutul sentinței și al deciziei din 01 februarie 2023, cu explicarea dreptului de contestare. El reiterează argumentele din recursul avocatului.

La 29 septembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs, însă pînă în prezent nu a fost depusă nicio referință.

Urmăririle penale au fost efectuate în perioadele 03 septembrie - 27 decembrie 2018 și 25 martie - 29 mai 2019. La 30 septembrie 2019, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a conexat ambele cauze penale. Prima instanță a examinat cauza în perioada 31 ianuarie 2019 - 16 decembrie 2020. Instanța de apel a examinat cauza în perioadele 11 ianuarie 2021 - 22 martie 2022 și 04 ianuarie - 04 februarie 2023. Instanța de recurs a examinat cauza în perioada 09 iunie - 14 noiembrie 2022. Dosarul a ajuns din nou la Curtea Supremă de Justiție la 08 septembrie 2023.

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recursurile declarate se bazează pe art. 427 alin. (1) pct. 6) și 13) Cod de procedură penală și vizează aplicarea amnistiei și încasarea costului telefonului mobil de la condamnat, chiar dacă telefonul mobil a fost restituit victimei.

Anterior, Curtea Supremă de Justiție a dispus rejudecarea cauzei de către instanța de apel. Rejudecarea a fost dispusă doar în partea aplicării amnistiei. Din conținutul cererii rezultă că recurenții invocă refuzul eronat al instanței de apel de a aplica amnistia. Având în vedere motivarea recursului, acesta urmează a fi examinat doar prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală. Apărarea a solicitat aplicarea actului de amnistie în cadrul instanței de apel. În pofida deciziei Curții Supreme de Justiție de trimitere a cauzei la rejudecare, și a doua oară curtea de apel nu a aplicat amnistia, fără a invoca vreun motiv. Curtea Supremă de Justiție, în ordine de recurs, nu poate aplica actul de amnistie dacă acest lucru a fost solicitat în instanța de apel și, în asemenea circumstanțe, trimite cauza la rejudecare (decizia nr. 1ra-81/2024, § 30). După cum prevede art. 435 alin. (2) lit. c) Cod de procedură penală, Curtea Supremă de Justiție nu poate trimite cauza la rejudecare decât o singură dată. Cauză a fost deja trimisă o dată la rejudecare. Totuși, aplicarea amnistiei poate fi solicitată de condamnat în procedura executării sentinței (încheierea nr. 1ra-996/2023, § 20).

Recurenții mai invocă dezacordul cu încasarea costului telefonului mobil (4.795 de lei) de la condamnat, chiar dacă telefonul mobil a fost restituit victimei. Restituirea telefonului este confirmată prin recipisa semnată de Victoria Bîzgu, care a menționat în recipisă că nu are obiecții (f.d. 37, vol. I). Acest aspect urmează a fi analizat prin prisma temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Prin prisma aceluiași temei va fi examinat și argumentul cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare.

Completul constată că prima instanță, la soluționarea acțiunii civile, nu a exclus din cuantumul prejudiciului material valoarea telefonului mobil restituit. La prima examinare în apel, instanța de apel a exclus contravaloarea telefonului și a redus prejudiciul material până la 5.903 lei. Completul este de acord cu această soluție, fiind astfel prevenită dubla încasare a prejudiciului. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 14 noiembrie 2022 de asemenea nu au fost exprimate rezerve în ceea ce privește modul de soluționare a acțiunii civile, ci doar față de refuzul de a aplica amnistia. Cu toate acestea, la rejudecare, instanța de apel a menținut soluția primei instanțe, fără a corecta această eroare. În aceste condiții, completul admite recursul în latura civilă, casează parțial decizia 5 instanței de apel și pronunța o nouă hotărâre prin care reduce prejudiciul material încasat cu valoarea telefonului restituit. Astfel, condamnatul va fi obligat să restituie suma de 5.903 lei.

În ceea ce privește încasarea cheltuielilor judiciare, acestea au fost determinate direct de acțiunile prejudiciabile ale condamnatului. Curtea Supremă de Justiție a explicat în jurisprudența sa obligația de plată a cheltuielilor judiciare. După cum rezultă din interpretarea sistemică a art. 229 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare sunt de regulă suportate de condamnat. Acestea sunt suportate de stat doar în cazul tipurilor de cheltuieli menționate la art. 229 alin. (2), sau în cazul eliberării condamnatului de plata cheltuielilor ca urmare a situației materiale a ultimului. Natura cheltuielilor judiciare încasate nu se încadrează în categoriile din art. 229 alin. (2) Cod de procedură penală. De asemenea, în recurs nu se pretinde că situația materială a condamnatului era atât de gravă încât nu era justificată încasarea de la acesta a cheltuielilor judiciare. Mai mult, incapacitatea de plată cu greu poate justifica eliberarea unei persoane tinere și apte de muncă de la plata acestor cheltuieli (mutatis mutandis încheierea nr. 1ra-1057/2023, § 20). În această parte recursul este vădit neîntemeiat.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) și art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. d) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursurile avocatului Teodor Guțu și Alexandru Stricișin; Casează, în partea încasării prejudiciului material, sentința Judecătoriei Chișinău din 16 decembrie 2020 și decizia Curții de Apel Chișinău din 01 februarie 2023, rejudecă cauza și pronunță, în această parte, o nouă hotărâre prin care încasează de la Alexandru Stricișin în folosul lui Sergiu Bezede prejudiciul material în mărime de 5.903 lei. În rest, menține sentința Judecătoriei Chișinău din 16 decembrie 2020 și decizia Curții de Apel Chișinău din 01 februarie 2023 Decizia este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Leonid Chirtoacă Ghenadie Eremciuc 6