- Dosarul nr.
- 1ra-927/2023
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul penal
- Data
- 9 aprilie 2026
- Părțile
- Eugeniu Brihunet
- Pe scurt
- Art.427 alin.1 pct.6 CPP
1ra-927/2023 — Art. 264-1 alin. 4 CP
ÎNCHEIERE
cu privire la inadmisibilitatea recursului învinuirea lui Eugeniu Brihuneț (art. 2641 alin. (4) Cod penal) (Dosarul nr. 1ra-927/2023 Nr. PIGD 1-20017496-01-1ra-14062023) Recurs depus până la 01 septembrie 2023 în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) CPP; Recurs respins ca vădit neîntemeiat, deoarece instanța de apel și-a motivat suficient soluția; CPP nu interzice acuzării se prezinte în instanța de judecată probe pe care nu le-a cercetat la etapa urmăririi penale. 09 aprilie 2026 Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanţa de fond: Lilia Lupașco Instanţa de apel: Oxana Robu, Igor Mînăscurtă, Stelian Teleucă Textul corespunde originalului Examinând în lipsa părților recursul în cauza penală privind învinuirea lui Eugeniu Brihuneț, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stella Bleșceaga, Preşedinte, Ghenadie Eremciuc, Alexandru Negru, judecători, constată următoarele:
ASPECTE GENERALE ȘI DE PROCEDURĂ
1. Eugeniu Brihuneț s-a născut în anul 1987 în raionul Strășeni. El a fost învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal (refuzul conducătorului mijlocului de transport de la testarea alcoolscopică, de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei și de la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical, săvârșit de către o persoana care nu deține permis de conducere).
Eugeniu Brihuneț a fost apărat de avocatul Gheorghe Tipa.
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 11 august 2022, Eugeniu Brihuneț a fost recunoscut vinovat de comiterea infracţiunii incriminate. Procesul penal a fost încetat pe temei de nereabilitare, ca urmare a expirării termenului de prescripție a tragerii la răspundere penală.
Instanța de apel a respins, ca tardiv, apelul declarat de Eugeniu Brihuneț și a admis apelul declarat de avocatul Gheorghe Tipa, a casat parțial sentința și a pronunțat o nouă hotărâre. Eugeniu Brihuneț, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264¹ alin. (4) Cod penal, a fost liberat de pedeapsă penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție a tragerii la răspundere penală. În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.
La 12 mai 2023, avocatul Gheorghe Tipa, în interesele lui Eugeniu Brihuneț, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. El a solicitat pronunțarea unei noi hotărîri de achitare.
Urmărirea penală a fost pornită la 22 ianuarie și s-a finalizat la 03 februarie 2020. Prima instanță a examinat cauza în perioada 07 februarie 2020 - 11 august 2022. Instanța de apel a judecat cauza în perioada 22 septembrie 2022 - 22 februarie 2023. La 14 iunie 2023, dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție.
Anterior Eugeniu Brihuneț a mai fost condamnat: - prin sentința Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani din 06 decembrie 2019, în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, prin aplicarea art. 3641 alin.(8) Cod de procedură penală, la pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 160 ore cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport; 1 - prin sentința Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani din 29 mai 2024, în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, la șase luni de închisoare, cu executarea pedepsei conform art. 72 alin. (3) Cod penal în penitenciar de tip semiînchis. ÎN FAPT a. Învinuirea adusă
Eugeniu Brihuneț a fost învinuit că, la 04 ianuarie 2020, în jurul orei 19:50, fără a deține permis de conducere, a condus automobilul de model „Toyota Auris” în municipiul Chișinău. După ce a fost stopat de inspectorii de patrulare, iar aceștia au avut suspiciuni că se află în stare de ebrietate alcoolică, i s-a solicitat să se supună testării alcoolscopice și examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate și a naturii acesteia. Acesta a refuzat atât testarea alcoolscopică, cât și examinarea medicală și prelevarea probelor biologice. Fapta a fost încadrată în baza art. 264¹ alin. (3) Cod penal.
La 20 ianuarie 2021, procurorul a modificat învinuirea formulată împotriva inculpatului, reîncadrând fapta în baza art. 264¹ alin. (4) Cod penal. S-a reținut că inculpatul, fără a deține permis de conducere, a refuzat testarea alcoolscopică, examinarea medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și a naturii acesteia, precum și recoltarea probelor biologice. b. Probatoriul
Martorul Ion Rusu Martorul Ion Rusu a declarat că, activând în calitate de ofițer de patrulare, a intervenit împreună cu colegul său, Grigore Varzari, în urma unei sesizări recepționate prin serviciul 112 privind deplasarea haotică a unui automobil pe bd. Ștefan cel Mare. La fața locului, el a identificat un automobil de model „Toyota”, staționat pe bordură, cu motorul pornit, la volanul căruia se afla Eugeniu Brihuneț, care nu a prezentat permisul de conducere și manifesta semne de consum de alcool. Brihuneț a refuzat atât testarea alcoolscopică, cât și examinarea medicală la Centrul de Expertiză Medicală. Acesta a fost înlăturat de la conducerea vehiculului, iar automobilul a fost transportat la parcarea specială (f.d. 160, vol. I).
Potrivit informației din 14 ianuarie 2020, la 04 ianuarie 2020, în Dispeceratul Brigăzii de patrulare a INP a fost recepționat un apel telefonic de la o persoană care s-a prezentat drept Eugen, care a comunicat că, pe bd. Ștefan cel Mare nr. 163, un automobil de model „Toyota” se deplasa neadecvat (f.d. 9, vol. I).
Martorul Eugeniu Vadaniuc a declarat că, în aprilie 2020, în jurul orei 19:00, a observat pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt un automobil de model „Toyota”, de culoare gri, care se deplasa lent și haotic, cu muzica la volum ridicat, motiv pentru care a apelat Serviciul 112. Potrivit acestuia, după apel, automobilul s-a oprit în dreptul Ambasadei Ungariei, unde a intervenit poliția. Șoferul se afla 2 în automobil, dormea, iar motorul era pornit. Unul dintre polițiști a oprit motorul și a luat cheile. El nu a văzut șoferul părăsind automobilul (f.d. 13, 162, vol. I).
Din îndreptarea nr. 140, din 04 ianuarie 2020, ora 20:00, rezultă că Eugeniu Brihuneț a fost îndreptat la Dispensarul Republican de Narcologie în scopul examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate și a naturii acesteia (f.d. 12, vol. I).
Potrivit procesului-verbal nr. 7325 din 04 ianuarie 2020, întocmit cu ocazia examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate, Eugeniu Brihuneț a refuzat testarea și recoltarea probelor biologice (f.d. 6, vol. I). Conform procesului-verbal de constatare rezultă că Eugeniu Brihuneț a fost informat, sub semnătură, despre consecințele refuzului testării alcoolscopice, examinării medicale și recoltării probelor biologice (f.d. 15, vol. I).
Actele cauzei atestă că Eugeniu Brihuneț a refuzat testarea pentru stabilirea stării de ebrietate, fiind ulterior înlăturat de la conducerea automobilului de model „Toyota Auris” de către ofițerul de patrulare Grigore Varzari, în prezența martorului Ion Rusu (f.d. 10-11, vol. I). Din procesul-verbal privind actele de constatare rezultă că martorul Eugeniu Vadaniuc a observat automobilul deplasându-se haotic, după care șoferul a rămas la volan cu motorul pornit până la sosirea poliției (f.d. 12-13, vol. I). c. Sentința
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 11 august 2022, Eugeniu Brihuneț a fost recunoscut vinovat de comiterea infracţiunii incriminate, fiind însă eliberat de răspundere penală cu încetarea procesului penal în legătură cu expirarea termenului de prescripție. Instanța a stabilit că Eugeniu Brihuneț, deși nu deținea permis de conducere, a condus automobilul și a refuzat atât testarea alcoolscopică, cât și examinarea medicală și prelevarea probelor biologice. Aceste împrejurări au fost confirmate prin declarațiile martorilor și prin actele procedurale administrate în cauză. Prin urmare, instanța a reținut că fapta întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 264¹ alin. (4) Cod penal. d. Apelul și decizia instanței de apel
La 26 august 2022, avocatul Gheorghe Tipa, în numele inculpatului, a declarat apel. El a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei hotărîri de achitare. Apărătorul a indicat că se află în concediu anual de odihnă, iar termenul de declarare a apelului expiră la 26 august 2022, și că va depune un apel suplimentar motivat până la 15 septembrie 2022.
La 23 septembrie 2022, avocatul Gheorghe Tipa împreună cu inculpatul au declarat un apel suplimentar. Potrivit apelului, probatoriul administrat nu confirmă vinovăția inculpatului, iar refuzul acestuia de a se supune testării alcoolscopice nu poate atrage răspunderea penală, întrucât acesta nu avea calitatea de conducător auto, respectiv nu întrunea condiția de subiect special al infracțiunii. De asemenea, deși cercetarea judecătorească fusese încheiată, iar instanța intrase în deliberare, la 3 ședința din 21 iunie 2022 s-a dispus reluarea cercetării judecătorești și admiterea cererii procurorului privind audierea unui martor neauditat anterior în faza urmăririi penale. Apărarea a apreciat aceste acțiuni ca indicând o favorizare a acuzării, invocând că două cereri de recuzare formulate au fost respinse de prima instanță.
La 22 februarie 2023, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul declarat de inculpatul Eugeniu Brihuneț, ca fiind depus peste termen. Instanța a admis apelul avocatului Gheorghe Tipa, a casat parțial sentința și a pronunțat o nouă hotărâre. Eugeniu Brihuneț recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal și a fost liberat de pedeapsă penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.
Referitor la apelul declarat de Eugeniu Brihuneț la 23 septembrie 2022, instanța a constatat că acesta a primit copia sentinței la 11 august 2022 (f.d. 179, vol. I), iar termenul de apel expira la 26 august 2022. Faptul că avocatul Gheorghe Țipa a declarat apel în termen nu înlătură obligația inculpatului de a respecta termenul procedural pentru exercitarea personală a aceleiași căi de atac. Apelul a fost depus la 23 septembrie 2022 și instanța a conchis că nu există motive care să justifice repunerea în termen, în sensul art. 403 alin. (1) Cod de procedură penală.
Cu referire apelul declarat de avocatul Gheorghe Țipa la 26 august 2022, instanța de apel a reținut că vinovăția lui Eugeniu Brihuneț, sub aspectul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 264¹ alin. (4) Cod penal, este demonstrată de un probatoriu concludent — declarațiile martorilor Ion Rusu și Eugeniu Vadaniuc și procesul-verbal ce atestă refuzul testării alcoolscopice elemente, ce confirmă operarea corectă a reîncadrării juridice din 20 ianuarie 2021. e. Procedura de recurs
La 12 mai 2023, avocatul Gheorghe Tipa, în interesele condamnatului, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. El solicită casarea deciziei instanței de apel și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare. Potrivit recursului, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra argumentelor invocate în apel. Examinarea de către judecător a unei cereri în timpul deliberării atrage nulitatea absolută a sentinței, iar audierea martorului Eugeniu Vadaniuc, care nu a fost audiat la urmărirea penală și nu figurează în lista probelor acuzării, contravine art. 94 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, fiind lovită de nulitate absolută. Potrivit recurentului, în lipsa acestei probe, unica soluție legală era achitarea lui Eugeniu Brihuneț.
La 14 iunie 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs. La 19 februarie 2025, procurorul în secția judiciar penală a Procuraturii Generale, Cătălin Scutelnic, a depus referință în care a solicitat declararea recursului ca inadmisibil, pe motiv că acesta nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. 4
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
24. Cererea de recurs a fost depusă până la 01 septembrie 2023. La acea dată, partea relevantă a art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală era următoarea: „(1) Hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în următoarele temeiuri: … 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;”
Articolul 383 Cod de procedură penală, prevede: „(1) Dacă în cursul deliberării instanţa constată că o anumită circumstanţă necesită concretizare pentru justa soluţionare a cauzei, instanţa poate relua cercetarea judecătorească prin încheiere motivată. (2) La reluarea cercetării judecătoreşti, în caz de neprezentare a părţilor la pronunţare, instanţa numeşte o nouă dată pentru şedinţă, ce nu poate depăşi termenul de 15 zile de la data stabilită pentru pronunţare, cu citarea părţilor şi a persoanelor interesate. (3) După terminarea cercetării judecătoreşti suplimentare, instanţa ascultă din nou dezbaterile judiciare şi oferă ultimul cuvînt inculpatului.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
26. Recursul examinat a fost declarat în mai puțin de 30 de zile de la pronunțarea deciziei motivate a instanței de apel, adică a fost depus în termen.
Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).
Avocatului Gheorghe Tipa își întemeiază recursul pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care se referă la suficiența motivării deciziei instanței de apel. După cum rezultă din decizia nr. 1ra-854/2022, § 100, instanța de judecată trebuie să ofere o motivare convingătoare pentru toate argumentele „care pot avea vreun efect asupra soluției”. De asemenea, motivarea instanței de judecată nu poate lăsa părțile într-o stare de confuzie datorită contradicțiilor esențiale din hotărâre, sau de ce anumite circumstanțe esențiale au fost lăsate fără examinare (decizia nr. 1ra-686/2022, § 55). Dezacordul cu aprecierea probelor nu este temei de recurs. Pentru a constata incidența art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, 5 argumentele din recurs trebuie să ridice dubii rezonabile în ceea ce privește suficiența motivării deciziei instanței de apel.
Instanța de apel a conchis că probele cercetate demonstrează că Eugeniu Brihuneț, fără a deține permis de conducere, a condus automobilul și a refuzat să se supună testării alcoolscopice, examinării medicale și recoltării probelor biologice. Instanța de apel s-a expus suficient asupra singurului argument cu privire la netemeinicia sentinței relatat în cererea de apel inițială. Din recurs nu este clar de ce această concluzie este nerezonabilă.
Recurentul a invocat că prima instanță a admis o abatere procesuală prin audierea martorului Eugeniu Vadaniuc după reluarea cercetării judecătorești, susținând că această împrejurare ar fi influențat soluția de condamnare, iar instanța de apel nu a examinat acest argument. Completul reține că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra acestei critici, deoarece ea a fost formulată într-o cerere suplimentară de apel, calificată ca apel distinct și respinsă ca tardivă. Verificând acest aspect, instanța de recurs constată că reluarea cercetării judecătorești a fost dispusă în temeiul art. 383 Cod de procedură penală. Codul de procedură penală nu interzice acuzării se prezinte în instanța de judecată probe pe care nu le-a cercetat la etapa urmăririi penale. Această necesitate poate să apară în special pentru a combate argumentele apărării invocate pentru prima dată în instanța de judecată. Declarațiile martorului Eugeniu Vadaniuc nu au avut caracter decisiv pentru soluția pronunțată. Acesta nu a fost audiat în faza urmăririi penale deoarece era persoana care a apelat serviciul 112 și a sesizat deplasarea haotică a unui automobil pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt din mun. Chișinău. El a fost identificat ulterior pentru a confirma faptul că condamnatul se afla la volanul automobilului. Prin urmare recursul este vădit neîntemeiat.
Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul avocatului Gheorghe Tipa împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2023. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Ghenadie Eremciuc Alexandru Negru 6