1ra-1911/2023 — Art. 188 alin. 2 lit. b, d CP

În prima instanță a examinat cauza în procedură general. Ștefan Rotari a fost achitat de comiterea infracțiunii incriminate. Eugeniu Cornos și Marius Popa au fost recunoscuți vinovați de comiterea acestei infracțiuni și condamnați la pedeapsa sub formă de închisoare. La 22 noiembrie 2023, instanța de apel a respins apelurile ca nefondate.

La 24 noiembrie 2023, Eugeniu Cornos a depus recurs în care solicită pronunțarea unei hotărâri de achitare. La 19 ianuarie 2024, avocatul Ludmila Stoianov, în numele lui Marius Popa, a depus recurs prin care solicită casarea deciziei și pronunțarea unei hotărâri de achitare. La 19 ianuarie 2024, și procurorul Maxim Sîrbu a depus recurs, în care solicită pronunțarea unei hotărîri de condamnare a lui Ștefan Rotari.

Urmărirea penală a fost pornită la 02 aprilie și s-a terminat la 21 mai 2021. Prima instanță a examinat cauza în perioada 24 mai - 09 iulie 2021. Instanța de apel a examinat cauza între 28 iulie 2021 și 22 noiembrie 2023. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 28 decembrie 2023.

La 16 februarie 2026, avocatul Ludmila Stoianov, în numele lui Marius Popa, a depus o cerere de accelerare a examinării cauzei penale. Deoarece soluționarea recursului era programată pentru 09 aprilie 2026, cererea nu a fost distribuită pentru examinare. ÎN FAPT a. Învinuirea adusă

Eugeniu Cornos, Marius Popa și Ștefan Rotari au fost învinuiți că, la 01 aprilie 2021, în r-nul Cahul, acționând de comun acord, au pătruns în locuința Nataliei Mihailiuc cu scopul de a sustrage bunuri. Aceștia au agresat fizic victima, provocându-i leziuni corporale ușoare, după care i-au smuls cerceii în 1 valoare de 100 de lei și au părăsit locul faptei, cauzând un prejudiciu material în aceeași sumă. Fapta a fost încadrată conform art. 188 alin. (2) lit. b), d) Cod penal. b. Probatoriul

Prin procesul-verbal de consemnare a plângerii din 02 aprilie 2021, Natalia Mihailiuc a reclamat că, la 01 aprilie 2021, în jurul orei 21:00, Eugeniu Cornos și încă două persoane necunoscute au pătruns ilegal în domiciliul său, au cerut bani, au agresat-o fizic și i-au smuls cerceii, cauzându-i un prejudiciu material de 100 de lei (vol. I, f.d. 4).

Conform procesului-verbal de audiere a părții vătămate, Natalia Mihailiuc a declarat că, la 01 aprilie 2021, în jurul orei 21:00, Eugeniu Cornos și încă două persoane au pătruns în domiciliul ei unde au agresat-o fizic. O persoană de statură înaltă a apucat-o de gât, iar Eugeniu Cornos i-a aplicat lovituri în față cu un castet, solicitând în același timp bani sau cardul soțului. Cornos și o altă persoană au lovit-o, au amenințat-o cu moartea și i-au smuls cerceii din urechi, în timp ce a treia persoană, de statură mai mică, a părăsit locuința fără a o agresa. De asemenea, Cornos i-a smuls telefonul când a încercat să sune la poliție și a amenințat-o. Ea a precizat că nu i-a invitat pe agresori în casă (vol. I, f.d. 13-14).

Conform procesului-verbal de audiere a martorului Cristina Mihailiuc, aceasta a declarat că, la 02 aprilie 2021, a aflat de la sora sa că mama lor a fost agresată. Deplasându-se la domiciliu, ea a găsit-o pe Natalia Mihailiuc cu multiple hematoame la față și cap. Victima i-a spus că a fost agresată de Eugeniu Cornos și două persoane necunoscute, iar în locuință martora a observat urme de sânge pe perete, cearșaf și sub masă (vol. I, f.d. 46-47).

Conform procesului- verbal de audiere a martorului Liudmila Bejan, ultima a declarat că, în seara de 01 aprilie 2021, Cornos, Popa și Rotari au consumat alcool la domiciliul ei, după care au plecat pe rând. În dimineața zilei de 02 aprilie 2021, ea a văzut-o pe Natalia Mihailiuc bătută, aceasta spunând inițial că a căzut. Aceasta l-a întrebat pe Cornos unde s-a aflat în seara precedentă, iar el i-a răspuns că a fost la domiciliul Nataliei, unde au servit cafea (vol. I, f.d. 208-210).

Conform proceselor- verbale de recunoaștere a persoanei după fotografie din 03 aprilie 2021, partea vătămată i-a recunoscut pe Popa Marius și Rotari Ștefan la prezentarea spre recunoaștere după fotografie (vol. I, f.d. 199- 204).

Prin raportul de expertiză judiciară din 22 aprilie 2021 s-a stabilit că Natalia Mihailiuc a suferit traumă cranio-cerebrală cu comoție cerebrală, hemoragie subconjunctivală stângă și echimoze pe brațul și mâna dreaptă, leziunile fiind calificate drept ușoare (vol. I, f.d. 223-224).

Conform procesului- verbal de audiere a învinuitului din 04 aprilie 2021, Ștefan Rotari a declarat că, în seara de 01 aprilie 2021, s-a aflat la domiciliul lui 2 Cornos împreună cu acesta și Popa, unde au consumat alcool. Ulterior, ei au mers prin sat, iar el și Cornos au ajuns la domiciliul Nataliei Mihailiuc. El a susținut că a rămas cu aceasta după plecarea lui Cornos, au consumat vin și, pe fondul unui conflict, a lovit-o, însă a negat că ar fi cerut bani sau că i-ar fi sustras cerceii (vol. I, f.d. 26).

Conform procesului- verbal de audiere a bănuitului din 02 aprilie 2021, Eugeniu Cornos a declarat că o cunoaște pe Natalia Mihailiuc de mai mulți ani, fiind vecini. În seara de 01 aprilie 2021, în jurul orei 21:00, el se afla la domiciliu cu Liudmila Bejan, Marius Popa și Ștefan Rotari, unde consumau alcool. În jurul orei 22:00, Natalia a venit la ei, era în stare de ebrietate, a cerut un ceaun și, ulterior, le-a adus o sticlă de vin, după care a plecat. Mai târziu, el și băieții au mers la stadion. Ulterior, el și Ștefan au intrat la Natalia, unde au servit cafea, fără a consuma alcool. El a plecat acasă în jurul orei 01:00. Spre dimineață, el a auzit gălăgie în grădină și l-a văzut pe Rotari agresând-o pe Natalia, intervenind pentru a-l opri. El a negat că ar fi avut vreun conflict cu aceasta sau că ar fi agresat-o (vol. I, f.d. 77-78). La 04 aprilie 2021, fiind audiat în calitate de învinuit, el a menținut declarațiile date anterior (vol. I, f.d. 80).

Conform procesului- verbal de audiere a învinuitului din 04 aprilie 2021, Marius Popa a declarat că, în seara de 01 aprilie 2021, a fost la domiciliul lui Cornos, unde, împreună cu Rotari, au consumat alcool. Ei au mers ulterior la paralele în centrul satului, iar ulterior el a plecat acasă, susținând că nu cunoaște ce s-a întâmplat mai departe (vol. I, f.d. 133).

Procesul-verbal de confruntare din 28 aprilie 2021 dintre Natalia Mihailiuc și Eugeniu Cornos consemnează că ultimul neagă pătrunderea în domiciliul părții vătămate și orice act de agresiune asupra acesteia, afirmând totodată că l-a văzut pe Rotari în timp ce o maltrata (vol. I, f.d.236-238). Procesul-verbal de confruntare din 30 aprilie 2021 dintre Natalia Mihailiuc și Marius Popa consemnează că inculpatul nu confirmă afirmațiile părții vătămate privind pătrunderea în domiciliu și agresarea acesteia de către el și Cornos ( vol. I, f.d. 239-242). Proces-verbal de confruntare din 28 aprilie 2021 între Natalia Mihailiuc și Ștefan Rotari indică faptul că Rotari nu a participat la comiterea tâlhăriei, părăsind locul incidentului fără a o agresa pe partea vătămată. De asemenea, Rotari a menționat că declarațiile inițiale în favoarea lui Cornos și Popa le-a dat din frică față de Cornos (vol. I, f.d. 243-245). Procesul-verbal de confruntare din 05 mai 2021 dintre Eugeniu Cornos și Ștefan Rotari consemnează refuzul lui Rotari de a participa la confruntare (vol. I, f.d. 248-249).

Eugeniu Cornos, fiind audiat în instanța de fond, a declarat că, în seara de 01 aprilie 2021, se afla la domiciliul mătușii sale împreună cu Rotari și Popa, unde au consumat alcool. Ulterior, în jurul nopții, ei s-au deplasat pe la școală și apoi s-au întors. El a susținut că a întâlnit-o pe Natalia Mihailiuc, care era în stare de ebrietate, a discutat cu ea și aceasta i-a invitat la ea acasă, unde le-ar fi oferit 3 cafea. Ulterior, el a plecat să doarmă, iar dimineața a observat-o pe Mihailiuc în stare gravă, cu urme de sânge, susținând că aceasta ar fi fost agresată de Ștefan Rotari. El a intervenit pentru a o scoate din curte și a o ajuta să plece acasă, iar ulterior l-a confruntat pe Rotari, care ar fi recunoscut implicarea și și-ar fi cerut scuze. El a negat că ar fi participat la agresarea părții vătămate, susținând că nu deține un castet (vol. II, f.d. 143-146). Cornos a făcut declarații similare și în instanța de apel, adăugând că Rotari i-ar fi recunoscut agresiunea după un conflict verbal. El susține că există o înțelegere între partea vătămată și mama lui Rotari, motiv pentru care declarațiile ar fi fost modificate. Partea vătămată inițial ar fi spus că a căzut și nu ar fi reclamat fapta fără intervenția fiicei și a poliției. El nu-și explică de ce este acuzat în această cauză (vol. IV, f.d. 22-24).

În prima instanță, Marius Popa a declarat că, în seara de 01 aprilie 2021, a mers la domiciliul lui Eugeniu Cornos, unde se afla și Ștefan Rotari, au consumat alcool. În cursul serii, Natalia Mihailiuc a venit la ei în stare de ebrietate, a stat la masă, a consumat alcool și le-a adus o sticlă de vin. După plecarea ei, el s-a dus acasă în jurul orei 00:00, fără a mai participa la vreun incident. Ulterior, el a aflat de la Cornos că Rotari ar fi bătut-o pe Mihailiuc (vol. II, f.d. 141-142). Popa a dat declarații similare și în cadrul instanței de apel (vol. IV, f.d. 1-2).

Partea vătămată, Natalia Mihailiuc, fiind audiată în prima instanță, a declarat că, la 01 aprilie 2021, a fost atacată în propria locuință de Eugeniu Cornos și alte două persoane. Aceștia au pătruns fără permisiune, i-au cerut bani sau cardul soțului, iar unul dintre ei a apucat-o de gât, în timp ce Cornos i-a aplicat lovituri cu un castet, provocându-i leziuni, hemoragie și ruperea buzei, precum și smulgerea unui cercel. În timpul agresiunii, ea a fost amenințată cu moartea, i-a fost luat telefonul și aruncat, iar atacul a durat aproximativ 20 de minute. În acest timp, ea a fost lovită repetat și s-a ascuns pentru a se proteja. Ulterior, ea a reușit să contacteze fiica, a fost transportată la poliție și internată în spital pentru tratament. Ea a indicat că agresorii nu erau mascați, i-a recunoscut ulterior. Rotari a părăsit locul în timpul agresiunii, fără a participa activ la violențe. A doua zi la ora 10:00, ea a mers la vecina Bejan (mătușa lui Cornos), după ce a sunat-o pe fiica sa, pentru a întreba unde se află Eugeniu și dacă acesta va merge la poliție sau o va ajuta cu tratamentul și costurile medicale. Ea nu i-a relatat lui Bejan cele întâmplate, menționând doar că a căzut și are nevoie de unguente (vol. II, f.d. 115-120).

În prima instanță, martorul Cristina Mihailiuc a declarat că, la 02 aprilie 2021, a aflat de la mama sa că aceasta fusese bătută în seara de 01 aprilie 2021 de mai multe persoane, printre care Eugeniu Cornos și alți doi bărbați, care au pătruns în locuință, au agresat-o, au amenințat-o și i-au smuls cerceii. Ulterior, ea a găsit-o în stare gravă, cu leziuni vizibile și urme de sânge în locuință. Mama ei era speriată, avea dificultăți de vorbire și deplasare. Inițial, de frică, ea nu a dorit să spună cine au fost agresorii. Ulterior, aceasta a indicat numele lui Cornos și a altor persoane implicate (vol. II, f.d. 121-124). 4 c. Sentința

Ștefan Rotari a fost anunțat în căutare (vol. II, f.d. 99–100), motiv pentru care cauza a fost examinată în lipsa sa. Interesele lui Ștefan Rotari au fost reprezentate de avocatul Alexandru Balan, care a solicitat constatarea nulității procesului-verbal de recunoaștere după fotografie întocmite în privința clientului său și pronunțarea unei hotărâri de achitare, invocând faptul că însăși partea vătămată a declarat că acesta nu ar fi participat la comiterea acțiunii de tâlhărie.

La 09 iulie 2021, prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central, a pronunțată următoarele: Numele/ Recunoscut vinovat de Pedeapsa prenumele comiterea infracțiunii Ștefan Rotari art. 188 alin. (2) lit. b), d) achitat Cod penal Eugeniu Cornos art. 188 alin. (2) lit. b), d) nouă ani și șase luni de închisoare Cod penal Marius Popa art. 188 alin. (2) lit. b), d) șase ani și opt luni de închisoare Cod penal Instanța a încasat din contul lui Eugeniu Cornos și Marius Popa în beneficiul lui Natalia Mihailiuc cheltuieli de judecată în mărime de 6.500 de lei și prejudiciu moral în mărime de 10.000 de lei. Instanța a admis în principiu acțiunea civilă față de Cornos și Popa în partea recuperării prejudiciului material, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanţa civilă. Instanța a încasat din contul lui Eugeniu Cornos și Marius Popa în beneficiul statului cheltuieli de judecată în mărime de 320 de lei.

Instanța l-a achitat pe Ștefan Rotari, constatând că nu s-a dovedit participarea sa la tâlhărie, iar dubiile existente au fost interpretate în favoarea acestuia. Instanța a apreciat ca fiind credibile declarațiile părții vătămate privind implicarea lui Eugeniu Cornos și Marius Popa, întrucât nu au fost identificate relații ostile sau alte împrejurări care să fi determinat partea vătămată să denatureze adevărul și să formuleze acuzații nefondate împotriva acestora. De asemenea, instanța a reținut că intervalul de timp scurs de la comiterea infracțiunii până la prima audiere a părții vătămate a fost unul scurt, ceea ce exclude posibilitatea influențării acesteia în sensul unor declarații favorabile față de Ștefan Rotari. Declarațiile lui Ștefan Rotari din confruntare au fost apreciate ca fiind determinate de teama față de Eugeniu Cornos, aspect confirmat și de comportamentul și declarațiile lui Eugeniu Cornos, precum și de refuzul participării lui Ștefan Rotari la confruntare. Instanța a mai reținut că implicarea lui Eugeniu Cornos în comiterea infracțiunii este susținută și de comportamentul părții vătămate, care a mers a doua zi la domiciliul acestuia pentru a clarifica situația. Instanța a acordat credibilitate declarațiilor părții vătămate, precum și celor ale lui Ștefan Rotari din cadrul confruntării, din care rezultă că inculpații 5 Cornos și Popa au pătruns în domiciliul părții vătămate, iar Rotari a fugit după ce a observat exercitarea violenței de către Cornos asupra acesteia.

Cererea apărării privind excluderea recunoașterii după fotografie a fost respinsă ca neîntemeiată. Recunoașterea a avut loc pe 03 aprilie 2021, când partea vătămată era internată în spital, ceea ce justifică utilizarea fotografiilor. Instanța a constatat că nu există încălcări procedurale care să afecteze legalitatea sau admisibilitatea acestor probe. d. Procedura de apel

La 16 iulie 2021, Eugeniu Cornos a depus apel, prin care solicită casarea sentinței și emiterea unei hotărâri de achitare. El a invocat că declarațiile administrate în cauză sunt contradictorii, el și-a exprimat disponibilitatea de a fi supus testării la poligraf și a afirmat că dosarul penal ar fi fost mușamalizat.

La 19 iulie 2021, avocatul Victoria Palencu, în numele lui Eugeniu Cornos, a depus apel. Avocatul a solicitat emiterea unei hotărâri de achitare deoarece probele administrate nu se coroborează și nu demonstrează întrunirea elementelor infracțiunii de tâlhărie, lipsind atât scopul de sustragere, cât și intenția directă. Nu există dovezi privind pătrunderea în locuință, sustragerea bunurilor sau folosirea unui pumnal, iar unele acțiuni de urmărire penală nu au fost efectuate. Invocând prezumția de nevinovăție și lipsa unor probe certe, s-a solicitat achitarea inculpatului și respingerea acțiunii civile.

La 20 iulie 2021, avocatul Valeriu Negoiță, în numele lui Marius Popa, a depus apel. El a solicitat pronunțarea unei hotărâri de achitare a lui Popa. El a cerut excluderea procesului-verbal de recunoaștere după fotografie din 03 aprilie 2021, invocând nulitatea absolută a acestuia, audierea ca martor a lui Gheorghe Popa și respingerea acțiunii civile. Apărarea susține că învinuirea este neclară și neîntemeiată. Aceasta se bazează aproape exclusiv pe declarațiile părții vătămate și ale fiicei acesteia, care sunt contradictorii, incomplete și necoroborate cu alte probe. Data, ora și locul presupusei infracțiuni nu au fost stabilite corect, iar Popa susține că nu a fost prezent la domiciliul victimei în seara respectivă. Acțiunea procesuală de recunoaștere după fotografii a fost efectuată contrar legii. Partea vătămată nu a descris semnele distinctive după care l-a recunoscut pe Popa, iar acesta era deja în custodia statului, ceea ce determină nulitatea probei. În plus, organul de urmărire penală nu a ridicat amprente, nu a verificat locul faptei și nu a examinat obiectele implicate, neefectuând o cercetare completă.

La 22 iulie 2021, procurorul în Procuratura r-nului Cahul, Victor Todos, a depus apel în care solicită casarea parțială a sentinței și pronunțare aunei hotărîri de condamnare a lui Ștefan Rotari la șase ani și opt luni de închisoare. Acuzarea susține că Rotari a asistat fără a interveni. Declarațiile inculpaților contrazic probele, iar faptele sunt confirmate de toate mijloacele de probă. 6

La 25 iulie 2021, avocatul Galina Reșulschi, în numele părții vătămate, a depus apel, prin care a solicitat încasarea de la inculpați a prejudiciului material în mărime de 11.833 de lei.

În ședința instanței de apel, Ștefan Rotari a refuzat să facă declarații (vol. III, f.d. 239). Cu toate acestea, la acordarea ultimului cuvânt, el a declarat că nu a săvârșit infracțiunea. El a menționat că a văzut cum Cornos a exercitat violență asupra părții vătămate și că nu își menține declarațiile anterioare în care ar fi indicat că, împreună cu Popa și Cornos, s-a deplasat la teren, iar ulterior Popa ar fi plecat (vol. IV, f.d. 165, verso).

Partea vătămată a declarat că în instanța de apel că, în seara de 01 aprilie 2021, după ce i-a întâlnit pe Cornos, Popa și Rotari la mătușa lui Cornos, fără a consuma alcool, a mers acasă. În jurul orei 21:00, aceștia au intrat în locuința sa, presupunând că ea nu este acasă. Eugeniu Cornos a agresat-o fizic, lovind-o repetat și provocându-i leziuni grave la dinți. Tot el amenințând-o, cerând bani sau cardul. Marius Popa a apucat-o de gât, a strangulat-o și i-a smuls un cercel. Ștefan Rotari nu a agresat-o, le-a spus celorlalți să o lase în pace și a plecat. Agresiunea a avut loc în două etape, întrucât Cornos și Popa au revenit și au continuat loviturile. Totuși, nu au fost sustrase bunuri. După incident, partea vătămată a anunțat fiica și s-a adresat poliției. Ea a fost internată în spital. Ea a solicitat pedepsirea lui Cornos și despăgubiri de la acesta și Popa. Ea a declarat că nu are pretenții față de Rotari (vol. III, f.d. 204-207).

Martorul Cristina Mihailiuc a declarat în instanța de apel că, la 02 aprilie 2021, a fost apelată de mama sa, care i-a spus că se simte rău și a fost agresată, fără a oferi inițial detalii. Ajungând la domiciliu, a constatat că aceasta avea leziuni vizibile și urme de sânge, iar din relatările mamei a aflat că în casă au intrat Cornos și alte două persoane, care au agresat-o și i-au cerut bani. Mama a indicat că Cornos a fost principalul agresor, iar una dintre persoane a fost ulterior identificată ca Popa, în timp ce o a treia persoană a plecat fără a participa la agresiune. Mama sa a fost tratată aproximativ o săptămână. Din spusele mamei sale, Rotari nu a exercitat violență asupra ei, s-a speriat de cele întâmplate și a părăsit locul incidentului (vol. III, f.d. 215-217).

Martorul Gheorghe Popa a declarat în instanța de apel că, în seara de 01 aprilie 2021, se afla acasă și l-a văzut pe fiul său, Marius Popa, care ulterior a plecat și a revenit noaptea, iar dimineața au mers împreună în oraș. El a susținut că fiul său nu prezenta urme de violență și că acesta i-a spus că a fost în ospeție la Cornos, unde a consumat bere, menționând că a fost prezent și Ștefan Rotari, fără a merge la domiciliul părții vătămate. Martorul a afirmat că nu a observat ca fiul său să fi avut leziuni sau urme de sânge și că nu există conflicte între familia sa și partea vătămată, considerând acuzațiile nefondate. El a aflat ulterior de la Liudmila Bejan că partea vătămată ar fi declarat că a căzut și că nu a solicitat ajutor în acea seară (vol. III, f.d. 233-235). 7

La 22 noiembrie 2023, Curtea de Apel Cahul a respins apelurile și a menținut sentința. Instanța a constatat că instanța de fond a procedat corect în privința inculpatului Ștefan Rotari , achitându-l deoarece fapta imputată nu a fost săvârșită de acesta, fiind susținut de declarațiile părții vătămate și ale inculpaților, care au arătat că Rotari a plecat înainte de aplicarea violenței. Declarațiile consecutive ale părții vătămate și ale inculpatului confirmă că Rotari nu a avut intenția să comită infracțiunea imputată. Instanța a apreciat critic declarațiile lui Cornos și a confirmat că acestea nu-l incriminează pe Rotari. Vinovăția lui Cornos și Popa a fost dovedită prin declarațiile părții vătămate, care a arătat că cei doi au aplicat violență și au cerut bani la domiciliul său, prin confruntările dintre victimă și inculpați, care au confirmat aceste fapte, și prin declarațiile inculpaților. În ceea ce privește elementele infracțiunii de tâlhărie, instanța a motivat că latura obiectivă este întrunită prin existența atacului asupra părții vătămate, comis prin pătrundere în locuință, însoțit de violență fizică exercitată asupra victimei (lovituri, apucare de gât), precum și prin solicitarea de bani și încercarea de a sustrage bunuri (cercei), ceea ce confirmă scopul de profit. Violența exercitată a fost periculoasă pentru viața și sănătatea victimei, întrucât a constat în agresiuni fizice multiple, inclusiv lovituri aplicate cu pumnii și un obiect dur, însoțite de constrângere fizică, care au produs vătămări ușoare și demonstrând existența unui pericol real pentru sănătate.

În ceea ce privește acțiunea civilă, instanța a reținut că recuperarea prejudiciului material sau moral se realizează prin acțiunea civilă depusă de partea vătămată și că instanța de apel trebuie să evalueze dacă prejudiciul este real și rezonabil. Cererea pentru cheltuielile viitoare de protezare și medicamente nu a fost probată, astfel că apelul declarat în interesul părții vătămate a fost respins. Decizia motivată a fost pronunțată la 22 noiembrie 2023. e. Cererile de recurs

La 24 noiembrie 2023, Eugeniu Cornos a depus recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală. El solicită dispunerea rejudecării cauzei, deoarece hotărârile nu conțin motive suficiente și se bazează pe erori grave de fapt și de drept. Vinovăția lui Cornos nu a fost dovedită prin probe certe, lipsind elementele esențiale ale infracțiunii de tâlhărie, precum scopul sustragerii bunurilor, pătrunderea în locuință, existența obiectului material al infracțiunii și violența periculoasă. Declarațiile părții vătămate ar fi contradictorii, iar leziunile constatate au fost ușoare, nefiind demonstrate violențe periculoase sau intenția directă de sustragere. De asemenea, lipsește interesul material și violența periculoasă.

La 19 ianuarie 2024, avocatul Ludmila Stoianov, în numele lui Marius Popa, a depus recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 4) și 6) Cod de procedură penală. Recurentul solicită casarea deciziei și pronunțarea unei hotărîri de achitare a lui Marius Popa sau încetare a procesului penal. Hotărârile de 8 condamnare sunt neîntemeiate și ilegale, întrucât nu conțin o motivare suficientă, nu răspund argumentelor apărării și se bazează pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor. Nu s-a dovedit existența elementelor constitutive ale tâlhăriei, în special scopul sustragerii bunurilor, iar din probe rezultă că nu a avut loc nicio sustragere, faptele putând eventual fi încadrate la infracțiuni contra persoanei, nu contra patrimoniului. În privința lui Popa se invocă lipsa unor probe veridice care să confirme participația sa, condamnarea fiind bazată în principal pe declarațiile contradictorii ale părții vătămate, ignorându-se declarațiile co-inculpaților și ale martorilor care îl dezvinovățesc.

La 19 ianuarie 2024, procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Maxim Sîrbu, a depus recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. El solicită casarea deciziei în privința lui Ștefan Rotari și dispunerea rejudecării cauzei. Procurorul susține că instanța a constatat că Rotari a pătruns ilegal în domiciliul părții vătămate și a asistat la agresiune, fără a interveni, însă nu a analizat răspunderea sa penală distinctă, inclusiv prin prisma favorizării infracțiunii. De asemenea, se invocă declarațiile inițiale ale părții vătămate, care indica implicarea a trei persoane, precum și declarațiile inculpaților Cornos și Popa și recunoașterea inițială a lui Rotari, care ar confirma participarea acestuia la faptă.

La 28 decembrie 2023 și 22 ianuarie 2024, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs, însă nu a primit vreo referință.

La momentul consumării infracțiunii, art. 188 alin. (2) Cod penal prevedea următoarele: „ (1) Tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoţit de violenţă periculoasă pentru viaţa sau sănătatea persoanei agresate ori de ameninţarea cu aplicarea unei asemenea violenţe, 9 se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 8 ani cu (sau fără) amendă în mărime de la 950 la 1350 unităţi convenţionale.(2) Tâlhăria săvârșită: b) de două sau mai multe persoane; … d) prin pătrundere în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau în locuinţă; se pedepseşte cu închisoare de la 8 la 10 ani”

Art. 323 Cod penal prevede următoarele: „(1) Favorizarea dinainte nepromisă a infracţiunii grave, deosebit de grave sau excepţional de grave se pedepseşte cu amendă în mărime de la 550 la 850 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 3 ani. (2) Nu sînt pasibili de răspundere penală pentru favorizarea infracţiunii soţul (soţia) şi rudele apropiate ale persoanei care a săvârșit infracţiunea.”

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85).

Deși a fost înaintat la 24 noiembrie 2023, recursul depus de Eugeniu Cornos este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, în redacția de până la 01 septembrie 2023. În mod obișnuit, indicarea eronată a temeiului de recurs ar fi determinat restituirea recursului pentru înlăturarea neajunsurilor. Totuși, având în vedere perioada considerabilă scursă de la data depunerii acestuia, instanța apreciază oportună examinarea acestuia (mutatis mutandis încheierea nr. 1ra-1623/2023, § 31). Criticile recurentului privind neverificarea probelor de către instanța de apel, lipsa răspunsului la argumentele apărării se circumscriu art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care vizează aprecierea vădit nerezonabilă a probelor. Prin urmare, recursul va fi analizat prin prisma acestui temei, în redactarea în vigoare la data depunerii lui.

Toate cele trei recursuri sunt întemeiate pe dispozițiile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, recurenții exprimându-și dezacordul cu soluția de condamnare, respectiv de achitare, menținută de instanța de apel. Curtea Supremă de Justiție a explicat deja sensul temeiului de recurs prevăzut de pct. 6) în mai multe hotărâri. Pentru a admite un recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 10 6) Cod de procedură penală, recurentul urmează să probeze că decizia instanței de apel este „arbitrară”, sau se „bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”. Nu este suficient ca aprecierea să fie nerezonabilă. Ea trebuie să fie „vădit nerezonabilă”, adică să fie evidentă pentru un profesionist și să nu poată fi explicată rațional (decizia nr. 1ra-1085/2024, § 42). Suntem în prezența unei hotărâri judecătorești arbitrare sau vădit nerezonabile atunci când instanța a comis o eroare de drept sau de fapt pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite vreodată, inclusiv când hotărârea judecătorească nu are nicio bază juridică în dreptul intern și nu stabilește nici o legătură între faptele litigiului, legea aplicabilă și rezultatul procedurii (încheierea nr. 1ra-1251/2024, § 39).

Recursurile depuse nu indică în ce constă caracterul arbitrar al deciziei și nu explică clar de ce apreciere probelor esențiale este irațională. Recurenții exprimă doar dezacordul cu concluziile instanțelor inferioare. a. Recursul procurorului

Recurentul invocă aprecierea vădit nerezonabilă a probelor. Instanța de apel a constatat că Rotari a negat implicare în atac, iar din declarațiile părții vătămate și ale martorei Mihailiuc Cristina, rezultă că, deși Rotari s-a aflat la fața locului, el a fugit și nu a participat la atac. Afirmațiile privind agresarea părții vătămate de către Rotari se întemeiază exclusiv pe declarațiile lui Popa și Cornos. Deși între aceste poziții ale participanților la proces există contradicții, procurorul nu a explicat de ce aprecierea probelor din decizia contestată este irațională. Prin urmare, în această parte, recursul este vădit neîntemeiat.

Recurentul mai invocă întrunirea elementelor infracțiunii prevăzute de art. 323 Cod penal în acțiunile lui Rotari. Completul notează că, conform învinuirii, Rotari a fost învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 Cod penal, nu de art. 323 Cod penal. Procurorul nu a indicat în mod clar aspectele de fapt care ar justifica reîncadrarea juridică, limitându-se la o invocare formală a normei. Mai mult, în apel procurorul nu a invocat acest argument, iar potrivit art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, în recurs nu pot fi invocate temeiuri care nu au fost invocate în apel. Prin urmare, sub acest aspect, recursul nu se încadrează în temeiurile de recurs. b. Recursurile lui Eugeniu Cornos și Ludmila Stoianov

Eugeniu Cornos susține că este nevinovat. Avocatul Ludmila Stoianov nu este de acord cu soluția de condamnare a lui Marius Popa. Ambii susțin că acuzarea nu a probat vinovăția condamnaților. De asemenea, lipsesc elementelor constitutive ale infracțiunii de tâlhărie. Avocatul mai susține că eventualul atac putea fi încadrată în infracțiunile contra patrimoniului.

Instanța de apel a conchis că vinovăția acestuia este dovedită prin declarațiile părții vătămate, care a indicat explicit asupra pătrunderii în domiciliu, aplicării violenței și sustragerii cerceilor; declarațiile martorei Mihailiuc Cristina, 11 care a confirmat starea victimei imediat după incident și cele relatate de aceasta; procesele-verbale de recunoaștere după fotografie, precum și raportul de expertiză judiciară din 22 aprilie 2021, care atestă existența leziunilor corporale ușoare cauzate prin acțiuni violente. Condamnații nu au explicat ce ar determina dorința părții vătămate de a-i inculpa pe nedrept. Recursurile nu a explică clar de ce această concluzie este irațională. Prin urmare, în această parte, recursurile sunt vădit neîntemeiate.

Recurenții mai susțin că nu a fost dovedit scopul de sustragere, iar agresiunea nu a fost suficient de periculoasă pentru a fi încadrată conform art. 188 Cod penal. Latura obiectivă a tâlhăriei constă într-un atac săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea acesteia ori de amenințarea cu o asemenea violență. Potrivit deciziei instanței de apel, Cornos și Popa au pătruns în domiciliul victimei, au exercitat violență fizică asupra acesteia și au pretins bani. Instanța de apel a acceptat declarații părții vătămate, potrivit căreia condamnații au lovit-o cu un castet. Recurenții nu au convins instanța de recurs că decizia instanței de apel de a da crezare părții vătămate este irațională. Potrivit părții vătămate, au fost aplicate mai multe lovituri, timp de câteva minute, în două reprize. Ca urmare a acestor agresiuni, partea vătămată a fost internată în spital pentru tratament, unde a petrecut circa o săptămână. Completul este de acord că aceste acțiuni ale condamnaților prezentau pericol pentru sănătatea părții vătămate. Faptul că leziunile au fost calificate drept ușoare este irelevant pentru încadrarea faptei conform art. 188 Cod penal atât timp cât a fost constatată violență periculoasă pentru sănătatea persoanei sau amenințarea cu o asemenea violență. Eventualele neconcordanțe în declarațiile părții vătămate invocate de apărare au fost analizate și nu sunt de natură să înlăture concluzia privind participația celor doi condamnați la comiterea infracțiunii incriminate. Prin urmare, și în această parte recursul avocatului Stoianov este vădit neîntemeiat.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 3) și 4) Cod de procedură penală, în numele legii, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibile recursurile procurorului Maxim Sîrbu, avocatului Ludmila Stoianov și a condamnatu Eugeniu Cornos împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 22 noiembrie 2023. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Ghenadie Eremciuc Vladislav Gribincea 12