1ra-110/2023 — Art. 287 alin. 2 lit. b CP

Mihai Morar a fost apărat de avocatul Vadim Banaru.

În prima instanță, cauza a fost examinată în procedură generală. Mihai Morar a fost găsit vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penală și liberat de răspundere penală în legătură cu intervenirea prescripției pentru infracțiunea huliganism.

Instanța de apel a admis apelul avocatului Vadim Banaru, a casat sentința și a pronunțat o nouă hotărâre. Mihai Morar a fost achitat.

La 12 ianuarie 2023 procurorul din Procuratura de circumscripție Chișinău Alexandru Plîngău a depus recurs prin care solicită casarea deciziei instanței de apel și menținerea sentinței.

Urmărirea penală a fost pornită la 07 octombrie 2015 și s-a finalizat la 06 martie 2017. La 25 iulie 2016, în această cauză a fost pus sub învinuire și Corneliu Izbaș (f.d. 132 vol. I). La 07 martie 2017 a fost disjunsă o cauză în care Corneliu Izbaș era acuzat de comiterea infracțiunii stabilite de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. Ea a fost transmisă în instanță la 31 iulie 2019 și soluționată la 18 decembrie 2019 în ordinea art. 3641 Cod de procedură penală (f.d. 79-90 vol. II). Prima instanță a examinat cauza lui Mihai Morar în perioada 21 martie 2017 – 28 decembrie 2021. Instanța de apel a examinat cauza în perioadele 09 februarie 2021 – 31 noiembrie 2022. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 23 ianuarie 2023.

La 03 februarie 2026, partea vătămată Serghei Mocanu a depus o cerere de accelerare a examinării cauzei penale. Deoarece soluționarea recursului era programată pentru 26 martie 2026, cererea nu a fost distribuită pentru examinare. ÎN FAPT a. Învinuirea adusă 1

Mihai Morar a fost învinuit că, la 06 octombrie 2015, în incinta localului ”Muz Caffe ” situat în municipiul Chișinău, împreună cu Corneliu Izbaș, au încălcat ordinea publică și au manifestat lipsă de respect față de societate. Ei au inițiat un conflict verbal cu Corneliu Țurcanu și Serghei Mocanu și i-au amenințat cu aplicare violenței. Ulterior la ieșirea din local au aplicat violență exprimată prin aplicarea mai multor lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite regiuni ale corpului lui Țurcanu și Mocanu. În rezultat, i-au cauzat lui Corneliu Țurcanu echimoză la nivelul umărului drept și abdomenului, excoriație la nivelul genunchiului drept, iar lui Serghei Mocanu edem posttraumatic a țesuturilor moi la nivelul feţei. Leziunile respective au fost calificate ca vătămări corporale neînsemnate. Acțiunile lui Mihai Morar și Corneliu Izbaș au fost calificate conform art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. b. Probele

La 07 octombrie 2015, Corneliu Țurcanu și Serghei Mocanu au depus plîngeri prin care au solicitat tragerea la răspundere a persoanelor neidentificate care au încălcat ordinea publică și au aplicat violenței fizică, le-au cauzat dureri fizice și vătămări (f.d. 9; 23 vol. I).

La 07 octombrie 2015, în incinta localului ”Muz Cafe” situat în municipiul Chișinău, str. Albișoara, nr.44, a fost efectuată cercetarea la fața locului. A fost stabilit locul comiterii altercațiilor atît în incinta localului cît și în adiacentul din fața acestuia (f.d.11-13 vol.I).

Raportul de expertiză medico-legală din 12 octombrie 2015 atestă că la Serghei Mocanu au fost constatate vătămări neînsemnate exprimate prin edem posttraumatic a țesuturilor moi la nivelul feței. Regiunea atomică unde a fost localizată vătămarea este accesibilă propriei mâini, iar producerea leziunii în rezultatul căderii de la propria înălțime este exclusă (f.d. 42-43 vol.I).

Raportul de expertiză medico-legală din 07 octombrie 2015 atestă că la Corneliu Țurcanu au fost constatate vătămări neînsemnate exprimate prin echimoză la nivelul umărului drept și abdomenului, excoriație la nivelul genunchiului drept. Leziunile respective nu pot fi cauzate în comun în rezultatul căderii. Regiunea anatomică unde a localizării lor este accesibilă propriei mâini (f.d. 145-145 vol.I).

Serghei Mocanu, audiat în calitate de partea vătămată, a indicat că la 06 octombrie 2015, în localul ”Muz Cafe” prietenul său Corneliu Țurcan a fost insultat după care a agresat. El a încercat să clarifice situația, dar a fost bruscat, împins și scos afară împreună cu Țurcanu. Afară o persoană l-a apucat de mînă, iar a doua i-a aplicat o lovitură cu o sticlă în partea dreaptă a feței. El și-a pierdut echilibrul. În același timp mai multe persoane îl maltratau pe Țurcanu. În continuare el a fost lovit cu picioarele în regiunea cutiei toracice de către o persoană. Persoanele agresive s-au prezentat a fi colaboratori de poliție. A menționat că a fost amenințat cu o armă de foc de către unul dintre agresori. (f.d. 27, vol. I). În instanţa de judecată, Mocanu a precizat că grupul de persoane care 2 i-au agresat se afla la o masă vecină în local. Din grup făcea parte și inculpatul Mihai Morar. Conflictul a început de la ordinea succesiunii la aparatul de karaoke. Grupul din care făcea parte inculpatul a manifestat un comportament agresiv, proferând injurii și amenințări. Mihai Morar, împreună cu alte persoane, au aplicat multiple lovituri cu mâinile și picioarele asupra lui Corneliu Țurcanu. Ulterior l-au târât spre ieșirea localului. În tot acest timp, inculpatul striga că le va rupe capurile și îi amenința cu moartea. Violențele au continuat și în exteriorul localului und el a fost lovit în regiunea feței cu o sticlă de către inculpat. După aceasta Corneliu Izbaș a fost agresat prin lovituri cu picioarele de către un grup de persoane, inclusiv de către Mihai Morar. Agresorii au profitat de superioritatea fizică și de calitatea de angajați ai structurilor de forță și au ignorat somațiile serviciului de pază. Ei au deteriorat mobilierului localului. După ieșirea din local, inculpatul a scos un pistol cu care i-a amenințat pe cei prezenți. Conflictul a încetat doar în momentul în care s-a aflat despre apelarea serviciului de urgență 902. În acel moment inculpatul a părăsit locul faptei. Identitatea inculpatului a stabilit-o la recunoaștere și în baza informațiilor furnizate de martori. Anterior situație nu i-a cunoscut pe inculpați (f.d.116-117 vol. II).

Corneliu Țurcanu, fiind audiat în calitate de partea vătămată, a declarat că incidentul s-a produs din cauza unei dispute de la microfonul de la karaoke. Persoanele de la masa vecină l-au lovit cu pumnii în cap și umeri în interiorul localului. Serghei Mocanu a fost lovit de o persoană în regiunea capului și a toracelui. Agenții de pază a localului i-au scos afara. El a fost lovit în spate și abdomen de aceleași persoane. Atacatorii aveau pregătire fizică specială și făceau parte din organele de forță. În cadrul agresiunii i-a fost deteriorat sacoul. Intervalul de timp între altercația din local și cea de afară a fost scurt, de câteva minute (f.d.167 vol. I). În instanţa de judecată, Țurcanu a relatat aceleași informații. El a concretizat că la data de 6 - 7 octombrie 2015, se afla în localul „Muz Cafe” din mun. Chișinău, împreună cu mai mulți prieteni. A solicitat în mod repetat transmiterea unui microfon de la masa vecină, fără a manifesta comportament agresiv. O persoană de la masa vecină și alte trei sau cinci persoane au inițiat acțiuni violente. El a fost îmbrâncit, bruscat și supus agresiunii fizice. Aceleași persoane au manifestat comportament agresiv și în raport cu însoțitorii săi. Atunci cînd Serghei Mocanu a încercat să aplaneze conflictul, a fost bruscat, prins de gât și lovit. La intervenirea pazei, conflictul a fost temporar aplanat. În timp ce părăseau localul la solicitarea pazei, el a fost agresat din nou de către aceleași persoane. A fost lovit din spate. În exteriorul localului i-au fost aplicate lovituri cu pumnul în regiunea capului și cu piciorul în regiunea abdomenului. Afară a fost agresat și Serghei Mocanu. El a încercat să se protejeze, acoperindu-și capul, și nu poate identifica toate persoanele care au aplicat lovituri. În urma agresiunii, a suferit leziuni corporale, precum și prejudicii materiale constând în deteriorarea vestimentației. El a susținut acțiunea civilă formulată. El a precizat că persoanele erau pregătite fizic, agenții de pază au comunicat că nu s-au implicat deoarece agresorii sunt colaboratori de poliție. 3 În timp ce era agresat, a observat la ei, obiecte asemănătoare cu arme (f.d.114-115 vol. II).

Victor Mîțu, a declarat că cearta a pornit de la un grup de persoane atletice de la masa vecină, care l-au atacat pe Corneliu Țurcanu și l-au numit cu cuvinte injurioase. Paza localului i-a condus pe toți afară. Serghei Mocanu încerca să aplaneze situația, dar a fost lovit de o persoană cu piciorul în regiunea bazinului și căzut. Aceeași persoană i-a aplicat o lovitură cu talpa piciorului în regiunea abdomenului și cu pumnul sau cu un obiect în regiunea capului (f.d.37-38 vol. I). În ședință de judecată Mîțu a susținut declarațiile date anterior. A comunicat că nu îl cunoștea anterior pe inculpatul Mihai Morar. A confirmat că, la data de 06 octombrie 2015, se afla în localul „Muz Cafe” împreună cu părțile vătămate. A avut loc un conflict cu persoane de la o masă alăturată. Conflictul a debutat printr-un schimb verbal în interiorul localului și a degenerat în agresiuni fizice. Cele mai intense manifestări au avut loc în fața localului, la intrare. El nu a putut indica inițiatorul conflictului și nici identifica persoanele implicate deoarece era învălmășeală (f.d. 118 vol.II).

Andrian Badia, a relatat informații similare celor comunicate de martorul Victor Mîțu (f.d.39 vol.I). În ședință de judecată Badia a comunicat că la 06 octombrie 2015, aproximativ la ora 23:00, se afla împreună cu Victor Mîțu și părțile vătămate Țurcanu și Mocanu în incinta localului „Muz Cafe”. Între grupul lor și persoanele de la o masă vecină a izbucnit un conflict spontan, exprimat prin îmbulzeală și altercații fizice. Nu a observat cu exactitate cine și cui i-a aplicat lovituri în interiorul localului. Mai multe persoane s-au năpustit asupra lui Corneliu Țurcanu, iar Victor Mîțu a intervenit pentru a-i despărți. Ulterior personalul de pază a evacuat participanții. În fața localului, a observat cum, una dintre persoanele din grupul advers s-a apropiat pe la spate și l-a lovit pe Serghei Mocanu cu piciorul, după care asupra lui au fost aplicate și alte lovituri, inclusiv cu pumnul, în urma cărora Mocanu a căzut la sol. Persoanele agresive adresau injurii și amenințări. La apariția poliției, agresorii au părăsit locul faptei. El nu poate identifica persoana care a aplicat loviturile și nu poate afirma că Mihai Morar este persoana care l-a agresat pe Serghei Mocanu. Nu a observat ca părțile vătămate să fi exercitat violență (f.d.120 vol. II).

Veaceslav Morari, audiat la faza de urmărire penală a declarat că la 06 octombrie 2015 se afla în compania inculpatului. Cînd a revenit de la baie conflictul era început. Cine și cui aplica lovituri nu cunoaște, a încercat să despartă persoanele implicate. Ulterior toți au ieșit afară și atunci a observat că Corneliu Izbaș i-a aplicat o lovitură cu mâna în regiunea feței lui Serghei Mocanu (f.d. 77-78 vol. I). În ședință de judecată Morari a comunicat că în incinta localului „Muz Cafe” se afla împreună cu mai multe persoane. O scurtă perioadă de timp el nu a fost în sală. Cînd a revenit a observat existența unui conflict între persoanele de la masa sa și alte persoane necunoscute. El a intervenit pentru aplanarea situației. După ce s-a implicat paza localului, persoanele antrenate în conflict au ieșit afară. În exteriorul localului, el a încercat să-l liniștească pe 4 Corneliu Izbaș. În acel moment partea vătămată Serghei Mocanu s-a apropiat din spate. Izbaș a perceput conduita lui ca pe o eventuală agresiune și l-a împins sau l-a lovit în regiunea feței ori gâtului. După acest incident, conflictul a încetat, iar părțile s-au calmat. Nu a observat aplicarea altor lovituri sau acte de violență. Ulterior a înțeles că inițiatorul conflictului ar fi fost partea vătămată Serghei Mocanu, care ar fi manifestat un comportament provocator, inclusiv prin smulgerea microfonului din mâna lui Morar Victor. Nu a observat ca Mihai Morar să fi aplicat lovituri. El a indicat că aceștia nu prezentau semne vizibile de violență (f.d.121 vol.II)

Constantin Bahău, audiat la faza de urmărire penală a declarat că este șofer al unei companii în care activa și Corneliu Țurcanu. În acea seară avea calitate de șofer al părților vătămate. El a observat conflictul din exteriorul localului. A văzut cum aproximativ trei persoane l-au scos din local și îl loveau pe Corneliu Țurcanu cu picioarele, mâinile iar una îl trăgea de sacou în timp ce acesta se afla la pământ. Agresorii au părăsit locul faptei cu un automobil de model „Dacia Logan” de culoare albastră. Nu a observat careva leziuni corporale vizibile la Mocanu și Țurcanu (f.d.170 vol.I). În ședință de judecată martorul Bahău a comunicat aceleași informații. El a precizat că localul la care i-a adus pe Corneliu Țurcanu și Serghei Mocanu se numea „Muz Cafe”. Cei doi au intrat, iar el a rămas în automobil. După aproximativ 30 - 40 minute, a observat cum Corneliu Țurcanu era scos din local de către trei persoane necunoscute, era tras de sacou și lovit în regiunea abdomenului. El l-a preluat pe Corneliu Țurcanu în automobil și a observat sacoul rupt, după care s-au deplasat la Inspectoratul de Poliție, unde au depus declarații. El a indicat că nu poate identifica și nici descrie persoanele implicate în altercație întrucât era întuneric. Nu a observat ca în raport cu Serghei Mocanu să fie aplicată violența. Nu cunoaște circumstanțele exacte ale incidentului din interiorul localului. A indicat că nu cunoaște persoanele cu numele Victor Mîțu, Mihai Morar și Andrian Badia (f.d.119 vol. II).

La 07 octombrie 2015 din localul ”Muz Cafe” a fost ridicat un CD cu înregistrările din 06 octombrie 2015 (f.d.45 vol I). Deși prin ordonanța din 17 septembrie 2016 a fost recunoscut în calitate de corp delict și anexat la materialele cauzei, CD-ul cu înregistrările video nu se regăsește la dosar. Plicul în care acesta se afla este gol. (f.d. 157 vol. I).

La 17 septembrie 2016 înregistrările de pe CD au fost cercetate. Cele constatate au fost reflectate în procesul verbal din 17 septembrie 2016 (f.d. 155-156 vol.I). Procesul-verbal atestă că pe CD erau imagini din interiorul și din exteriorul localului ”Muz Cafe”. Imaginile din interior atestă că în interiorul sălii de agrement, la masa din mijloc sunt șase persoane, inclusiv Corneliu Țurcanu și Serghei Mocanu. O persoană stă în picioare cu microfoanele în mână, iar Țurcanu încearcă să-i ia un microfon din mâna însă nu-i reușește. Țurcanu se ridică în picioare îi răsucește mâna persoanei și încearcă repetat să ia microfonul. De aceștia se apropie Corneliu Izbaș și Mihai Morar. Este inițiat un conflict care degenerează în adresări verbale și altercații. Agenții de pază încearcă să aplaneze 5 situația între cele două grupuri. În primul grup se regăsesc Izbaș împreună cu Morar iar în al doilea Mocanu și Țurcanu. La un moment Mihai Morar îl apucă cu mâna după gât și îl trage spre sine pe Serghei Mocanu cu discuții pe tonuri ridicate. Conflictul degenerează în îmbrânceli, iar agenții de pază încearcă să-l liniștească pe Izbaș. În același timp un grup de persoane încearcă să-l scoată afară pe Țurcanu. Pe parcursul altercație luminile sunt conectate în local iar muzica continuă să cânte. La ieșirea din local, pe scări, o persoană în sacou cu semnalmentele lui Corneliu Țurcanu este împinsă din spate de o persoană în maiou alb. Ulterior este doborîtă pe trotuar și lovită cu piciorul în diferite regiuni ale corpului. Un grup de persoane încearcă să aplaneze situația. Din interior iese afară o persoană în cămașă care se apropie de persoana în sacou și îi aplică o lovitură cu mâna. Ulterior grupul de persoane care nu pot fi identificate din cauza calității înregistrărilor se deplasează spre carosabil și ies din unghiul de captare a camerei de supraveghere. Toate acțiunile indicate au fost săvârșite în intervalul de timp 23:59 – 00:05

Mihai Morar, audiat în calitate de bănuit, nu a recunoscut vina și a declarat că incidentul din noaptea de 06 octombrie 2015 a fost provocat de persoanele de la masa vecină din localul „Muz Caffe”. Acesta afirmă că conflictul a izbucnit în momentul în care Serghei Mocanu a încercat să îi smulgă microfonul colegului său de masă, adresând injurii. El susține că intervenția sa a fost una exclusiv de aplanare a conflictului, Serghei Mocanu îi amenința cu funcția sa, iar el „a încercat să-l cuprindă și să-i spună că nu face frumos”. Referitor la actele de violență de afară, el declară că complicele colegul său Corneliu Izbaș, a acționat în legitimă apărare după ce a fost lovit de Serghei Mocanu. Învinuitul neagă aplicarea vreunei lovituri, deși posedă pregătire specială de luptă, nu a utilizat-o, rezumându-se la a-l calma pe Corneliu Izbaș și la a părăsi locul faptei pentru a evita escaladarea (f.d.86-89 vol. I). În ședința de judecată inculpatul a dat declarații analogice cu cele de la faza de urmărire penală. El a concretizat că, altercația a degenerat în exteriorul localului, unde Serghei Mocanu ar fi aplicat primul o lovitură lui Izbaș Corneliu. A susținut că nu a exercitat acte de violență asupra părților vătămate și nu a constrâns pe nimeni să iasă din local, toți participanții părăsind benevol încăperea, conflictul fiind aplanat ulterior fără implicarea sa în acțiuni agresive. În exteriorul localului nu a văzut pe nimeni să aplice lovituri lui Corneliu Țurcanu. De asemenea, a indicat că, având pregătire specială de luptă, eventuale acțiuni violente din partea sa ar fi avut consecințe mult mai grave. El a părăsit localul pînă la sosirea poliției, localul a continuat să activeze, iar frații Moraru continuau să cânte (f.d.122 vol. II). În instanța de apel și-a menținut declarațiile.

Procesul verbal de confruntare din 23 februarie 2016, atestă că partea vătămată Serghei Mocanu și Mihai Morar își mențin declarațiile oferite la faza de urmărire penală și nu au divergențe între ele (f.d.100 vol. I).

La 27 iulie 2021 la etapa cercetării probelor, acuzatorul de stat a invocat lipsa CD-lui cu înregistrări video ridicate la 07 iulie 2015. Partea apărării a 6 solicitat a fi supus examinării procesul verbal de examinare din 17 septembrie 2016, care a fost dat citirii. Instanța a constatat că nu poate rezulta decît din cele expuse în procesul verbal de examinare a înregistrărilor de pe CD. (f.d.135 vol.II) c. Sentința

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 28 decembrie 2021, Mihai Morar a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. În baza art. 60 Cod penal, el a fost liberat de pedeapsa penală. Instanța a admis în parte acțiunile civile depuse de Corneliu Țurcanu și Serghei Mocanu. A încasat din contul lui Mihai Morar în beneficiul lui Corneliu Țurcanu suma de 3.000 de lei cu titlu de prejudiciu cauzat prin infracțiune și de 5.000 de lei cheltuieli de asistență juridică. În beneficiul părții vătămate Serghei Mocanu a fost încasată suma de 3.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune. În rest acțiunile civile au fost respinse.

Instanța a reținut că vina lui Mihai Morar a fost demonstrată prin declarațiile părților vătămate. Ele confirmă aplicarea în public, a violenței fizice soldate cu vătămări corporale neînsemnate. Argumentele inculpatului referitoare la implicarea în conflict doar cu scop de aplanare a acestuia au fost respinse din același motiv. Rapoartele de expertiză medico-legală exclud posibilitatea cauzării leziunilor prin cădere accidentală. Ele confirmă caracterul loviturilor aplicate victimelor. Probele denotă că lovituri au fost aplicate atât în interiorul, cât și în exteriorul localului.

În sentință acțiunile inculpatului au fost apreciate ca o încălcare a ordinii publice și o lipsă vădită de respect față de societate. El a manifestat comportament agresiv și rezistență fizică opusă persoanelor care încercau să curme actele huliganice. Agresiunea a fost demonstrativă și nejustificată. O atare conduită demonstrează intenția de a perturba valorile sociale care reglementează ordinea publică.

Instanța a indicat că circumstanțe care ar pune la îndoială declarațiile părților vătămate și martorilor nu există. Ea a făcut referire la procesul verbal de examinare a înregistrărilor video fără a se expune asupra dispariției suportului cu înregistrări din dosar.

Prin sentință, pretenția lui Cornaliu Țurcan referitoare la încasarea prejudiciului material în sumă de 500 de euro a fost respinsă deoarece nu au fost prezentate probe care să ateste valoarea sacoului deteriorat în seara cu pricina. Suma de 10.000 de lei, solicitată de Corneliu Țurcan cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, nu a fost acordată integral de instanță. Ea a apreciat că doar suma de 5.000 de lei era necesară și suficientă pentru serviciile juridice de care a beneficiat victima. Instanța a apreciat că suferințele fizice și psihice suportate de fiecare din părțile vătămate pot fi compensate cu suma de 3.000 de lei. Ea a acordat fiecărei părți vătămate această sumă cu titlu de prejudiciu moral și a respins în rest pretenția ca nefondată. 7

Plîngerea formulată de Serghei Mocanu împotriva ordonanței procurorului din 10.05.2016, privind scoaterea de sub urmărire penală a lui Izbaș Corneliu, Morar Mihai și Morari Victor a fost respinsă deoarece nu au fost constatate temeiuri legale de anularea a ei. c. Procedura de apel

La 05 ianuarie 2022, avocatul Vadim Banaru, în numele inculpatului Mihai Morar, a declarat apel (f.d.160-164 vol. II). El a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri de achitare. A invocat aprecierea eronată a probelor, lipsa aprecierii declarațiilor părții vătămate Corneliu Țurcanu și ale martorilor Victor Mîțu, Andrian Badia, Constantin Buhău și Veaceslav Morar. Ei au negat prezența agresiunii fizice, și întreruperea activității instituției. A invocat lipsa acțiunilor care tulbură ordinea și liniștea publică. Apelantul a invocat că inițiator al conflictului a fost partea vătămată Țurcanu. El a menționat că CD-ul cu înregistrările video, lipsește de la materialele cauzei, iar instanța nu a dat apreciere acestui aspect. Declarațiile părților vătămate și ale martorilor sunt în contradicție cu procesul-verbal de examinare din 16 septembrie 2016. În acțiunile lui Mihai Morar nu se regăsesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

La 13 ianuarie 2022 a depus apel și Serghei Mocanu (f.d.185 - 189 vol. II). El a solicitat casarea sentinței în latura civilă, pronunțarea unei hotărări noi de încasare a prejudiciului moral în sumă de 200.000 de lei. A invocat aprecierea eronată a suferințelor cauzate de acțiunile inculpatului. A mai solicitat anularea ordonanței procurorului din 10 mai 2016 privind scoaterea de sub urmărire penală a lui Corneliu Izbaș, Mihai Morar și Victor Morar. El a invocat lipsa motivării soluției de respingerea a plângerii sale contra ordonanței din 10.05.2016.

La 17 ianuarie 2022 apel a depus și avocatul Vasile Foltea în interesele părții vătămate Corneliu Țurcanu (f.d.174 - 181 vol. II). El a solicitat casarea sentinței în latura civilă, pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri de admitere integrală a pretențiilor cu încasarea de la inculpat a sumelor de 500 de euro, 100.000 de lei și 10.000 de lei cu titlu de prejudiciu material, moral și respectiv cheltuieli de asistență juridică. A invocat aprecierea eronată a gradului de suferinţă fizică şi morală resimțit de victimă. Faptele lui Mihai Moraru au adus atingere vieţii private a victimei, iar instanța nu a luat în considerare acest aspect. Instanța a tergiversat nejustificat termenul de examinare. Ea a tolerat multiple cereri de amânare din partea avocatului. Asta a determinat intervenirea prescripţiei şi diminuarea sumei încasate din contul făptuitorului. Suma încasată este de 33,3 ori mai mică în raport cu cea solicitată. O asemenea atitudine crează părţii vătămate senzaţia de protejare a făptuitorului şi de umilire în continuare a victimei.

La 30 noiembrie 2022 instanța de apel a cercetate probele. Ea nu a constatat prin încheiere sau mențiune în procesul verbal al ședinței dispariția 8 CD-ului. A fost cercetat procesul verbal de examinare a înregistrărilor video din 17 septembrie 2016 (f.d.209 verso - 210, vol. II).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2022, au fost respinse apelurile avocatului Vasile Foltea în interesele părții vătămate Corneliu Țurcanu și al părții vătămate Serghei Mocanu. A fost admis apelul avocatului Vadim Banaru, casată sentința, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care Mihai Morar a fost achitat de învinuirea adusă, pe motivul lipsei elementelor constitutive ale infracțiunii. Au fost respinse acțiunile civile formulate de părțile vătămate Serghei Mocanu și Corneliu Țurcanu.

În decizie se menționează că în cadrul cercetării judecătoreşti s-a constatat lipsa la dosar a CD-ului cu înregistrările video. Instanța a indicat că înregistrările video din local au fost examinate prin procesul-verbal de examinare din 17 septembrie 2016. Procesul-verbal de examinare, reda obiectiv ceea ce s-a întîmplat în localul ”Muz Cafe” la data de 06 octombrie 2015.

Colegiul penal a pus la baza deciziei procesul-verbal din 17 septembrie 2016 și a indicat că el relevă că însăși partea vătămată este inițiatoarea conflictului. Corneliu Țurcanu, a încercat să deposedeze forțat de microfon o altă persoană, iar asta a generat acțiunile care au urmat. În asemenea condiții, motivele huliganice lipsesc. Prezența motivelor huliganice este un semn al laturii subiective care decurge din însăşi esenţa infracțiunii de huliganism. Una din condiţiile necesare (nu şi suficiente) pentru aplicarea răspunderii conform art. 287 Cod penal este că iniţiator al încăierării sau al certei să fie nu victima, dar făptuitorul. Făptuitorul este cel care provoacă conflictul pentru a se răfui cu victima. Motivele huliganice trebuie să fie condiţionate de dorinţa făptuitorului de a se opune celor din jur, de a-şi demonstra atitudinea sfidătoare faţă de ei.

Instanța de apel a reținut că declarațiile părţilor vătămate sunt contradictorii. Nici un martor nu a putut indica că anume inculpatul a aplicat careva lovituri părţilor vătămate. Procesul verbal de examinare din 17 septembrie 2016 denotă că singura acţiune a lui Morar a fost aceea de a discuta cu partea vătămată Serghei Mocanu în local. Declarațiile lui Serghei Mocanu se contrazic cu procesul-verbal de examinare a înregistrării din 17 septembrie 2016. El a indus instanța în eroare cînd a afirmat că Corneliu Țurcanu a fost tîrît pe jos, lovit cu mîinile și picioarele în local. Declarațiile lui Serghei Mocanu contravin cu declarațiile date de Corneliu Țurcanu, Victor Mîțu, Adrian Badia, Constantin Buhău și Veaceslav Morar. Ei au indicat că nu au fost aplicate lovituri lui Serghei Mocanu și că activitatea localului nu a fost perturbată. Afirmația lui Serghei Mocanu că a fost lovit cu o sticlă în față nu este confirmată de alte probe.

În decizie se reține că prima instanță a stabilit eronat starea de fapt și a ajuns la concluzii pripite, fără a corobora probele din perspectiva pertinenței și utilității lor. Fapta imputată lui Mihai Morar nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de huliganism prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. Nu este demonstrată existența laturii obiective și subiective, deoarece singura acțiune 9 a lui Mihai Moraru a fost cea de a discuta cu Mocanu, iar Corneliu Țurcanu a fost inițiatorul conflictului, ceea ce exclude persistența motivelor huliganice. Conflictul a fost unul personal, nu a perturbat ordinea publică, nu a afectat activitatea localului iar martorii l-au descris ca pe o „îmbulzeală generală”. Decizia motivată a fost pronunțată 14 decembrie 2022 și publicată pe pagina web la 16 decembrie 2022. d. Recursul

La 12 ianuarie 2023, procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Alexandru Plîngău, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală (f.d. 3-18 vol. III). El a solicitat casarea deciziei Curții de Apel din 30 noiembrie 2022 și menținerea hotărârii primei instanțe. Recurentul invocă erori grave de drept și de fapt. El susține că instanța de apel a ignorat cumulul de probe care confirmă vinovăția inculpatului și nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate de acuzare. Procurorul pretinde că instanța de apel s-a axat pe procesul-verbal de examinare a înregistrărilor video care lipseau din dosar la momentul cercetării judecătorești. A invocat o deficiență procedurală majoră în raționamentul instanței de apel, care a fundamentat soluția de achitare pe conținutul unui proces-verbal de examinare a înregistrărilor video, deși suportul CD-ul nu a putut fi prezentat în ședință. Procurorul consideră că instanța de apel a substituit nejustificat constatarea nemijlocită a faptelor cu interpretarea subiectivă a unui act de urmărire penală. Declarațiile părților vătămate, Corneliu Țurcanu și Mocanu Serghei, coroborate cu rapoartele de expertiză medico-legală demonstrează că inculpatul a aplicat violența fizică atât în interiorul localului „Muz Caffe”, cât și în exteriorul acestuia. El pretinde că instanța a greșit cînd a conchis că lipsește latura subiectivă deoarece victima a fost inițiatoarea conflictului. Acțiunile agresive ale inculpatului au fost disproporționate și au încălcat grav ordinea publică. Instanța a ignorat declarațiile martorilor care confirmau implicarea inculpatului în altercații.

La 23 ianuarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat părților depunerea referinței. La 27 februarie 2023 avocatul Vadim Banaru a depus referință prin care a considerat că în recurs nu este cert indicat în ce constă eroarea de drept, instanța de apel a apreciat corect probele, iar recursul este inadmisibil. Părțile vătămate nu au depus referință.

Partea relevantă a art. 385 Cod de procedură penală este următoarea: „(1) La adoptarea sentinţei, instanţa de judecată soluţionează următoarele chestiuni în următoarea consecutivitate: 1) dacă a avut loc fapta de săvîrşirea căreia este învinuit inculpatul; 2) dacă această faptă a fost săvîrşită de inculpat; 3) dacă fapta întruneşte elementele infracţiunii şi de care anume lege penală este prevăzută ea; 4) dacă inculpatul este vinovat de săvîrşirea acestei infracţiuni”.

Articolul 414. Judecarea Apelului ”(1) Instanţa de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea şi temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanţă, conform materialelor din cauza penală, şi în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. (2) Instanţa de apel verifică declaraţiile şi probele materiale examinate de prima instanţă prin citirea lor în şedinţa de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal. (3) În cazul în care declaraţiile persoanelor care au fost audiate în prima instanţă se contestă de către părţi, la solicitarea acestora, persoanele care le-au depus pot fi audiate în instanţa de apel conform regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanţă. (4) În vederea soluţionării apelului, instanţa de apel poate da o nouă apreciere probelor. (5) Instanţa de apel se pronunţă asupra tuturor motivelor invocate în apel. (6) Instanţa de apel nu este în drept să-şi întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanţă dacă ele nu au fost verificate în şedinţa de judecată a instanţei de apel şi nu au fost consemnate în procesul-verbal”.

Articolul 526. Constatarea dispariţiei documentelor judiciare (1) În cazul dispariţiei unui dosar penal sau a unor documente din dosarul penal, organul de urmărire penală sau preşedintele instanţei judecătoreşti la care se afla dosarul în cauză întocmeşte un proces-verbal prin care constată dispariţia, circumstanţele dispariţiei şi arată măsurile care s-au luat pentru găsirea lor. (2) Pe baza procesului-verbal de constatare a dispariţiei dosarului penal sau documentelor din dosar se procedează la înlocuirea sau restabilirea dosarului ori documentului dispărut. (3) Prin dispariţia dosarului penal sau a documentelor din dosar se înţelege pierderea, distrugerea, deteriorarea sau sustragerea lor”. 11

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

În recurs procurorul se referă la lipsa cercetării nemijlocite a înregistrărilor video. El susține că declarațiile părților vătămate, martorilor și rapoartele de expertiză medico-legală au fost apreciate nerezonabil, fără a lua în calcul că altercații au avut loc atît în interiorul cît și în exteriorul localului, iar Mihai Moraru a manifestat un comportament disproporționat în cadrul disputei determinate de încercarea de luare a microfonului. Aceste argumente pot fi examinate doar din perspectiva temeiului de recurs stabilit la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură în versiunea de până la 01 septembrie 2023.

Temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală a fost interpretat în numeroase cauze (a se vedea hotărârile nr. 1ra-1081/2023, 1ra-1309/2023) și se referă la motivarea deciziei instanței de apel. El include cinci situații distincte: a) instanţa de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel; b) hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, c) motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii d) dispozitivul hotărârii este expus neclar și e) instanţa a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția.

Atunci cînd conţin date privind săvîrşirea unei infracţiuni, iar conţinutul lor contribuie la aflarea adevărului, înregistrările audio sau video constituie mijloace de probă (art. 164 Cod de procedură penală). Înregistrările se cercetează prin vizionarea/audierea lor în partea în care ele sunt utile soluționării cauzei. Regula respectivă nu este absolută. Părțile cunosc aceste înregistrări încă de la finele urmăririi penale (art. 293 alin. (3) Cod de procedură penală) și pot renunța la ea atunci cînd nu au obiecții la redactarea stenogramei. Instanța verifică înregistrările și în deliberare în acest caz. Acest echilibru este perturbat dacă la dosar lipsește suportul pe care sunt stocate înregistrările propriu zise. În astfel de caz, atît părțile cît și instanța, sunt puse în situația de a porni de la constatări și aprecieri efectuate de organul de urmărire penală în procesul-verbal de examinare a înregistrărilor. Admiterea unei astfel de ipoteze este contrară principiului deplinei jurisdicții și nu poate fi acceptată.

Instanța de apel, cercetează prin citire doar probele care au fost cercetate de prima instanță (art. 414 alin. (2) Cod de procedură penală). Ea nu este în drept 12 să-şi întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanţă dacă ele nu au fost verificate în apel (art. 414 alin. (6) Cod de procedură penală). În cererea de apel se indica expres că CD-ul cu înregistrările video lipsește din dosar, iar instanța de fond nu a dat apreciere acestui aspect (para. 30). Instanța de apel nu putea să ignore că la examinarea în fond nu a existat nici o posibilitate de examinare nemijlocită a CD-ul cu înregistrările video (para. 23). Avînd în vedere argumentele din apel, ea era ținută să elucideze problema pierderii CD-ului și să pună în aplicare prevederile art. 526 Cod de procedură penală. Acest fapt nu a fost făcut. În rezultat s-a omis oportunitatatea de a stabili starea de fapt prin raportarea probelor testimoniale contradictorii la probele video (decizia nr.1ra-1589/2022, § 64). Această omisiune a afectat soluția.

Inițierea conflictului de către victimă nu exclude cu desăvîrșire posibilitatea comiterii huliganismului de către partea adversă. În astfel de cazuri, verificarea modului de reacție, proporționalitatea reacției făptuitorului, a duratei conflictului, a episoadelor acestuia (dacă sunt mai multe) precum și a conduitei acuzatului în fiecare din aceste episoade sunt elemente care se verifică în mod obligatoriu pentru determinarea persistenței motivelor huliganice (decizia nr. 1ra-351/2024, § 32). Părțile vătămate și inculpatul au indicat că au existat două episoade ale conflictului, în interiorul și în exteriorul localului. Instanța de apel nu a verificat, prin prisma probelor, conduita inculpatului în fiecare din aceste episoade. Ea a raportat probele testimoniale la procesul verbal de cercetare a înregistrării video și s-a focusat doar pe evenimentele din interiorul localului. Ea nu a distins dacă înregistrarea conține imaginile conflictului din afara localului și nici modul în care acestea coroborează cu probele testimoniale. Omisiunea de a analiza o parte a acuzației nu poate fi admisă de nici o instanță. Prin urmare, recursul va fi admis în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece instanţa de apel a admis o eroare gravă de fapt la aprecierea probelor.

Conform art. 435 alin. (1) lit. c) Cod de procedură penală, rejudecarea poate fi dispusă doar în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată în instanţa de recurs. Remiterea cauzei la rejudecare este excepția, iar înlăturarea de către instanța de recurs a erorii, fără remitere la rejudecare, este regula (încheierea nr. 1ra-1737/2022, § 20). Instanța de apel nu și-a exercitat obligații de la care nici un tribunal nu putea să degreveze. Ea a omis să pună în aplicare prevederile art. 526 Cod de procedură penală pentru restabilirea CD-lui cu înregistrări video (para. 50). Instanța a omis să analizeze elemente esențiale pentru stabilirea semnelor calificative ale infracțiunii și s-a axat doar pe analiza unei părți din acuzație (para. 51). Asemenea omisiuni împiedică părțile să înțeleagă și să conteste efectiv raționamentele puse la baza soluției. Atunci când instanța de apel derogă atît de mult de la obligația de motivare ce le incumbă, Curtea Supremă de Justiție, în principiu, nu ar trebui să acopere aceste erori, deoarece ar limita considerabil dreptul părților la recurs. Având în vedere numărul persoanelor care au făcut declarații în această cauză, precum și acțiunile ce se impun pentru identificarea CD-ului pierdut, eroarea respectivă nu poate fi 13 remediată în recurs. Prin urmare, decizia Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2022 este casată integral și se dispune remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

La rejudecare instanța urmează să pună în aplicare prevederile art. 526 Cod de procedură penală pentru restabilirea CD-lui cu înregistrări video pierdut, va analiza elemente esențiale și specifice pentru stabilirea semnelor calificative ale infracțiunii de huliganism atunci cînd acuzația vizează o faptă determinată de o conduită a victimei și va analiza probele atît pentru elucidarea evenimentelor din interiorul localului cît și a celor din exteriorul lui.

Din motivele expuse supra, în conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul declarat de procurorul în Procuratura Circumscripție Chișinău Alexandru Plîngău. Casează decizia Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2022 și remite cauza la rejudecare în Curtea de Apel Centru, într-un alt complet de judecători. Decizia este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Ghenadie Eremciuc Alexandru Negru 14