1ra-601/2025 — Art. 324 alin. 1 CP

Victor Scafaru a fost apărat de avocatul Alexandr Bodnariuc.

Cauza a fost examinată în procedură generală. Victor Scafaru a fost recunoscut vinovat în baza art. 324 alin. (1) Cod penal și condamnat la trei ani de închisoare, amendă în mărime de 4.000 de unități convenționale și privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de cinci ani. La 15 iulie 2025, Curtea de Apel Centru a respins apelul ca nefondat și a menținut sentința.

La 15 septembrie 2025, avocatul Alexandr Bodnariuc, în interesele lui Victor Scafaru, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 7) Cod de procedură penală. El solicită casarea deciziei și trimiterea cauzei la rejudecare.

Urmărirea penală a fost pornită la 30 septembrie și s-a terminat la 21 noiembrie 2022. Prima instanță a examinat cauza în perioada 07 decembrie 2022 – 19 noiembrie 2024. Instanța de apel a judecat cauza în perioada 17 decembrie 2024 – 15 iulie 2025. La 26 noiembrie 2025, dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție. ÎN FAPT

Victor Scafaru a fost învinuit că a pretins de la Victor Cașciuc suma de 750 de euro, bani ce nu i se cuveneau, pentru a acționa contrar atribuțiilor sale de ofițer superior de sector de a nu acumula material probator și a nu-l trage pe Anatolie Leahu la răspundere contravențională în baza art. 233 alin. (2) Cod contravențional. La 22 și 26 septembrie 2022, când investiga transmiterea de către Anatolie Leahu a unui mijloc de transport către Victor Cașciuc, persoană fără permis de conducere și aflată în stare de ebrietate, Scafaru a pretins de la Cașciuc suma de 750 euro. La 04 octombrie 2022, el a primit de la Victor Cașciuc, prin intermediul lui Victor Mostovoi, mijloacele bănești pretinse. Faptele lui Victor Scafaru au fost încadrate în baza art. 324 alin. (1) Cod penal. 1

Pe parcursul examinării cauzei, inculpatul a părăsit locul de domiciliu și nu s-a mai prezentat în ședință. Instanța a dispus aducerea silită și a fost informată că inculpatul nu se află la locul de domiciliu (f.d. 174-175, 182-183, vol. II). La 26 februarie 2024, el a fost anunțat în căutare și aplicat arestul preventiv (f.d. 186-189, vol. II).

La 28 februarie 2024, apărătorul Alexandru Bodnariuc a contestat cu recurs încheierea de anunțare în căutare și de aplicare a arestului preventiv (f.d. 29-31, vol. IV). Recursul a fost repartizat pentru examinarea completului format din judecătorii Marcel Juganari, Ion Bulhac și Ion Țurcan (f.d. 38-41, vol. IV). Prin decizia din 14 martie 2024, a fost respins recursul ca nefondat. Instanța a reținut că anunțarea în căutare a inculpatului și aplicarea măsurii preventive urmărea buna desfășurare a procesului penal. Ea a reținut că există o bănuială rezonabilă că inculpatul ar fi comis infracțiunea cu intenție și că se eschivează de la examinarea cauzei. Instanța a reținut că inculpatul s-a sustras sistematic de la prezentarea în instanță, deși cunoștea data și ora ședințelor și a invocat nejustificat plecarea la muncă peste hotare. Lipsa unei interdicții anterioare de a părăsi țara nu îl exonera pe inculpat de obligația legală de a se prezenta în ședință. Ea a reiterat dreptul instanței de a dispune aplicarea măsurii preventive chiar și din oficiu, în cazul neprezentării nemotivate (f.d. 45-54, vol. IV).

La 22 aprilie 2024, a fost prezentată cererea inculpatului de examinare a cauzei în lipsa sa, în ordinea art. 321 Cod de procedură penală. Instanța a anexat-o la materialele cauzei (f.d. 199, 201-verso, vol. III). Avocatul a solicitat schimbarea măsurii preventive. Prin încheierea din 17 mai 2024, cererea a fost respinsă (f.d. 202-203, vol. II). Alexandr Bodnariuc a înaintat o cerere de recuzare judecătorului, care a fost respinsă ca neîntemeiată la 20 mai 2024 (f.d. 206, 210-211, vol. II). Cercetarea judecătorească a fost desfășurată și terminată în lipsa lui Victor Scafaru (f.d. 225-229 vol. II).

La 19 noiembrie 2024, prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Central, Victor Scafaru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (1) Cod penal și condamnat la trei ani de închisoare, amendă în mărime de 4.000 de unități convenționale (200.000 de lei) și privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de cinci ani. Instanța a dispus confiscarea sumei de 750 de euro, păstrarea la dosar a mijloacelor materiale de probă, continuarea căutării și menținerea măsurii arestului preventiv. Ea a indicat că probele cercetate în ședință confirmă fapta incriminată și comiterea ei de către Victor Scafaru. El a pretins și primit bani ce nu i se cuveneau de la Victor Cașciuc, prin intermediul lui Victor Mostovoi, pentru a acționa contrar atribuțiilor de serviciu. Fapta este confirmată prin declarațiile martorilor Victor Cașciuc, Anatolie Leahu și Victor Mostovoi, procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor lui Victor Cașciuc, procesul-verbal de 2 interceptare a convorbirilor și imaginilor, prin procesul-verbal de examinare a materialului acumulat de Victor Scafaru și prin înregistrările ridicate de la Victor Cașciuc. Instanța a menționat că faptele constatate conțin elementele și semnele calificative obligatorii ale componenței de infracțiune stabilite de art. 324 alin. (1) Cod penal.

La 02 decembrie 2024, avocatul Alexandr Bodnariuc în interesele lui Victor Scafaru, a depus apel. El a solicitat casarea încheierii prin care a fost respinsă cererea de recuzare a judecătorului Tamara Mereuță, casarea sentinței și emiterea unei hotărâri de achitare a lui Scafaru, pe motivul lipsei elementelor infracțiunii sau remiterea cauzei la rejudecare, deoarece a fost încălcat dreptul la apărare (f.d. 31-45, vol. III). Apelantul a invocat că inculpatul, în lipsa unei măsuri preventive, a fost nevoit să plece peste hotare pentru a-și întreține familia și a înștiințat instanța. Lipsa lui a fost interpretată ca eschivare și instanța a dispus anunțarea în căutare a acestuia cu aplicarea arestului preventiv. Ulterior, Scafaru a depus o cerere de examinare a cauzei penale în lipsa sa. Cererea a fost admisă, examinarea cauzei a continuat în lipsa lui. Avocatul a înaintat o cerere de revocare a măsurii preventive, care a fost respinsă ca neîntemeiată. Apelantul a pretins că inculpatul a fost privat de dreptul de a depune declarații, iar solicitările apărării de a administra probe au fost respinse. Această conduită a determinat lipsa de încredere în imparțialitatea judecătorului. Cererea de recuzare a judecătorului Tamara Mereuță a fost respinsă. Probele cercetate nu au confirmat învinuirea adusă inculpatului. La 07 iunie 2024, art. 324 alin. (1) Cod penal au suferit modificări. Sancțiunea la momentul pronunțării sentinței pentru infracțiunea incriminată nu prevedea pedeapsa închisorii. Art. 10 Cod penal este incident. Inculpatul nu neagă primirea mijloacelor bănești de la Victor Mostovoi, însă nu pentru a fi adoptată o altă hotărâre decît cea legală. La momentul transmiterii mijloacelor bănești, era adoptată o soluție pe marginea materialului și dosarul era transmis în arhivă. Fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii incriminate. El a mai invocat încălcarea art. 33 Cod de procedură penală și dreptul la apărare.

La 15 iulie 2025, Curtea de Apel Centru, a respins apelul ca nefondat. Instanța a constatat că starea de fapt este acea reținută în actul de acuzare. Judecarea cauzei în lipsa inculpatului este legală, deoarece acesta s-a eschivat de la prezentarea în instanță. El a plecat peste hotare fără acordul autorităților, deși cunoștea despre existența procesului. Declarațiile martorilor au fost consecvente și neschimbate. Acestea, în coroborare cu procesele-verbale ale acțiunilor procesuale, demonstrează vinovăția lui Scafaru. Instanța a stabilit că fapta de corupere pasivă, a fost comisă cu intenție directă de către o persoană publică (ofițer de sector), care a pretins bunuri ce nu i se cuvin pentru a nu-și îndeplini atribuțiile de serviciu în vederea acumulării materialului probator în privința lui Anatolie Leahu. Deși nu a fost prezent la examinarea cauzei, inculpatul, la faza 3 de urmărire penală, a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate. Argumentele părții apărării privind achitarea inculpatului, pe motiv că nu sunt întrunite elementele infracțiunii, au fost respinse ca neîntemeiate. Argumentul apărării privind aplicarea unei legi mai aspre a fost respins, deoarece legea aplicabilă stabilește pedepse de la trei la șapte ani de închisoare, amendă de la 4.000 la 6.000 unități convenționale și privarea de dreptul de a deține funcție publică de la cinci la zece ani. Decizia motivată a fost plasată pe portalul instanțelor judecătorești la 24 iulie 2025

La 15 septembrie 2025, avocatul Alexandr Bodnariuc, în interesele condamnatului Victor Scafaru, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 7) Cod de procedură penală. El solicită casarea deciziei și trimiterea cauzei la rejudecare. Potrivit recursului, decizia Curții de Apel Centru din 14 martie 2024, prin care a fost examinat recursul apărării împotriva încheierii de anunțare în căutare și aplicarea arestului preventiv, a fost emisă de judecătorii Marcel Juganari, Ion Bulhac și Ion Țurcan. La examinarea în ordine de apel, cauza penală a fost repartizată judecătorului raportor Ion Bulhac. Judecătorul Bulhac a participat anterior la examinarea cauzei, iar prin decizia din 14 martie 2024 și-a expus opinia asupra vinovăției inculpatului prin sintagma „în privința inculpatului există o bănuială rezonabilă că ar fi comis infracțiunea cu intenție”. Apărătorul consideră că judecătorul urma să depună abținere de la examinarea apelului. În situația în care nu a făcut-o, a fost încălcat art. 33 alin. (2) pct. 5) Cod de procedură penală. Recurentul a invocat examinarea apelului de o instanța compusă contrar legii.

Art. 33 Cod de procedură penală prevede următoarele: „(2) Judecătorul nu poate participa la judecarea cauzei şi urmează a fi recuzat: …pct.5) dacă el a luat în această cauză hotărîri anterioare judecăţii în care şi-a expus opinia asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei inculpatului. … (3) Judecătorul nu poate participa la o nouă judecare a cauzei atât în primă instanță, cât și pe cale ordinară sau extraordinară de atac ... în cazul în care a mai participat în calitate de judecător la examinarea aceleiași cauze în primă instanță, pe cale ordinară sau extraordinară de atac, precum și în cazul participării ca judecător de instrucție”. 4

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56)

Recursul se întemeiază pe art. 427 alin. (1) pct. 7) Cod de procedură penală, care se referă la situațiile când instanța nu a fost compusă conform legii. El pune în discuție problema incompatibilității judecării apelului de către un judecător care a examinat recursul împotriva încheierii de anunțare în căutare și de aplicare a măsurii preventive arestul preventiv.

Suspiciunile față de imparțialitatea unor judecători individuali pot fi soluționate prin procedura recuzării. Avocatul cunoștea despre examinarea cauzei de către același judecător și nu a formulat o cerere de recuzare deși art. 34 alin. (2) Cod de procedură penală îl obliga să o depună la etapa ședinței preliminare sub sancțiunea decăderii din acest drept. La examinarea cauzei în apel el a menționat că nu are cereri de recuzare (f.d. 66 vol. III). Argumentele despre lipsa de imparțialitate a judecătorului Ion Bulhac au fost invocate prima dată în recurs. Acest fapt nu este admis de art. 427 alin. (2) Cod de procedură civilă, iar asemenea argumente, în mod obișnuit sunt declarate inadmisibile în temeiul art. 432 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală. Totuși, în vederea sporirii nivelului de înțelegere a practicii sale, completul va explica în continuare de ce acest argument este și vădit neîntemeiat.

CtEDO a examinat numeroase cauze în care s-a invocat lipsa de imparțialitate a judecătorului care judecă cauza în fond, pe motiv că anterior a luat decizii la etapa urmăririi penale, inclusiv cu privire la arestarea preventivă a inculpatului. În multe hotărâri, inclusiv Fey v. Austria, 1993, § 30; Sainte-Marie v. Franța, 1992, § 32; Nortier v. Țările de Jos, 1993, § 33, Gultyayeva v. Rusia, 2010, § 197, CtEDO a menționat că simplul fapt al luării acestor decizii de către judecătorul care examinează cauza în fond nu este suficient pentru a pune la îndoială imparțialitatea judecătorului. În cauza Jasiński v. Polonia, 2005, CtEDO a menționat următoarele: „55. Cu adevărat, chestiunile la care judecătorul trebuie să răspundă când ia o decizie cu privire la prelungirea detenției sunt diferite de cele la care trebuie să răspundă când soluționează cauza în fond. Atunci când ia o 5 decizie cu privire la arest, sau alte decizii de acest gen la etapa urmăririi penale, judecătorul evaluează sumar datele disponibile pentru a stabili dacă, la prima vedere, există motive de a suspecta persoana în comiterea abaterii de care este acuzată; atunci când pronunță o hotărâre asupra fondului cauzei, el trebuie să analizeze dacă probele prezentate și cercetate în instanța de judecată sunt suficiente pentru a constata vinovăția acuzatului. Bănuiala și constatarea vinovăției nu ar trebui tratate ca fiind același lucru.”

Recurentul pretinde că judecătorul Ion Bulhac ar fi lipsit de imparțialitate, deoarece a examinat recursul depus de apărare împotriva încheierii de anunțare în căutare și de aplicare a arestului preventiv iar prin decizia din 14 martie 2024 s-ar fi expus asupra vinovăției lui Victor Scafaru. Acest argument nu poate fi reținut. La examinarea recursului judecătorul a verificat doar persistența bănuielii rezonabile și a riscurilor ce pot justifica privarea de libertate. Această verificare nu echivalează cu pronunțarea asupra vinovăției sau nevinovăției, ca formă de incompatibilitate prevăzută de art. 33 alin. (2) pct. 5) Cod de procedură penală. Analiza deciziei din 14 martie 2024 nu denotă existența unor circumstanțe particulare care să ateste că judecătorul și-ar fi depășit atribuția jurisdicțională cu care era investit (vezi para. 10) și s-a pronunțat asupra vinovăției sau lipsei de vinovăție a condamnatului.

Din motivele invocate, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul avocatului Alexandr Bodnariuc împotriva deciziei Curții de Apel Centru din 15 iulie 2025. Încheierea este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Leonid Chirtoacă Alexandru Negru 6