- Dosarul nr.
- 1ra-1143/14
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul penal
- Data
- 7 octombrie 2014
- Părțile
- Gaţcan Alexandru Nicolae
- Pe scurt
- Art. 190 alin. 5 Cod penal
1ra-1143/14 — Art. 190 alin. 5 Cod penal
Dosarul nr. 1ra-1143/14 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 23 septembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Iurie Diaconu, Judecători Liliana Catan, Ion Guzun, Petru Moraru, Nadejda Toma, a judecat în şedinţa de judecată, fără citarea părţilor la proces, recursul ordinar declarat de procuror împotriva deciziei Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 11 martie 2014 în privinţa inculpatului Gaţcan Alexandru Nicolae, născut la 31 ianuarie 1982 în or. Dubăsari, locuitor al mun. Chişinău, bd. Mircea cel Bătrîn 27/2 ap. 80, cetăţean al R. Moldova, fără antecedente penale.
Termenul de examinare a cauzei în instanţa de fond: 12 noiembrie 2010 – 13 iulie 2012, în instanţa de apel: 28 august – 08 noiembrie 2012, în instanţa de recurs: 18 februarie – 23 aprilie 2013, în instanţa de apel: 30 mai 2013 – 11 martie 2014, în instanţa de recurs: 27 mai – 23 septembrie 2014. Asupra recursului menţionat, Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, CONSTATĂ :
Prin sentinţa Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 13 iulie 2012, Gaţcan Alexandru a fost condamnat în baza art. 190 alin. (5) Cod penal la 10 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii legate de circulaţia mijloacelor financiare şi materiale pe un termen de 5 ani, începînd cu 13 iulie 2012. Gaţcan Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracţiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal şi liberat de răspunderea penală, din motivul intervenirii termenului de prescripţie prevăzut la art. 60 Cod penal. De la Gaţcan Alexandru, s-a încasat în beneficiul SRL „AlspavPrim” prejudiciul material de 6715,14 lei. 1
În fapt, instanţa de fond a constatat că în perioada 22 mai 2009 - 21 iulie 2009, Gaţcan Alexandru, activînd în calitate de administrator al SRL „AlspavPrim” cu drepturi depline întru gestionarea activităţii întreprinderii şi dispunînd de originalul ştampilei pentru facturi a SRL „AlspavPrim”, urmărind scopul însuşirii bunurilor altei persoane, a confecţionat o ştampilă falsă după modelul ştampilei originale, pe care ulterior a aplicat-o drept autentică pe facturile fiscale: seria nr. KX 0891444 din 28.07.2009 şi KX 0891445 din 28.07.2009 eliberate de SRL „Forward International”, seria nr. KX 0667312 din 29.07.2009 şi KX 0667313 din 29.07.2009 eliberate de SRL „Riul Vechi”, seria nr. PR 0195495 din 30.07.2009 eliberate de SRL „Premier SV”, seria nr. KX 1136747 din 30.07.2009 eliberată de Întreprinderea Grecească „Hellas Groups” SA, seria nr. KX 0242659 din 30.07.2009 eliberată de SRL „Comalimser”, seria nr. KX 1149575 din 30.07.2009 eliberată de SRL „Rumitox”, seria nr. RX 1615040 din 31.07.2009 eliberată de ÎCS „Trigor AVD” SRL, seria nr. XT 2485115 din 31.07. 2009 eliberată de SRL „Haruz Grup”, seria nr. KX 141615 din 01.08.2009 eliberată de S.B. „Trade” SRL, seria nr. KX 1067840 din 03.08.2009 şi KX 1067841 din 03.08.2009 eliberate de SRL „Lux Proba Grup”, fapt confirmat prin raportul de expertiză grafoscopică în comisie nr. 2168-2171 din 02 septembrie 2010. Tot el, la 28 iulie 2009, perioadă în care nu mai deţinea funcţia de administrator a SRL „AlspavPrim”, urmărind scopul dobîndirii bunurilor altei persoane prin înşelăciune, simulînd că activează în calitate de administrator SRL „AlspavPrim” a primit marfa de la furnizorul SRL „Forward International”, conform facturilor fiscale seria nr. KX 0891444 din 28.07.2009 şi KX 0891445 din 28.07.2009 în sumă totală de 10743,82 lei, pe care a aplicat drept autentică ştampila falsificată pentru facturi a SRL „AlspavPrim” şi a reprodus semnătura improvizată pentru a atribui statut veridic facturilor fiscale, în rezultatul cărui fapt a cauzat SRL „Forward International” o daună în proporţii considerabile. Tot el, la 29 iulie 2009, avînd scopul dobîndirii bunurilor altei persoane prin înşelăciune, simulînd că activează în calitate de administrator al SRL „AlspavPrim”, a primit marfa de la furnizorul SRL „Riul Vechi” conform facturilor fiscale seria nr. KX 0891444 din 28.07.2009 şi KX 0891445 din 28.07.2009 în sumă totală de 64062,18 lei, pe care a aplicat drept autentică ştampila falsificată pentru facturi a SRL „AlspavPrim” şi a reprodus semnătura improvizată pentru a atribui statut veridic facturilor fiscale, în rezultatul cărui fapt a cauzat SRL „Riul Vechi” o daună în proporţii considerabile. Tot el, la 30 iulie 2009, avînd scopul dobîndirii bunurilor altei persoane prin înşelăciune, simulînd că activează în calitate de administrator al SRL „AlspavPrim”, a primit marfa de la furnizorul SRL „Premier SV” conform facturii fiscale seria nr. PR 0195495 din 30 iulie 2009 în sumă totală de 4360,20 lei, pe care a aplicat drept autentică ştampila falsificată pentru facturi a SRL „AlspavPrim” şi a reprodus semnătura improvizată pentru a atribui statut veridic facturii fiscale, în rezultatul cărui fapt a cauzat SRL „Premier SV" o daună în proporţii considerabile. Tot el, la 30 iulie 2009, avînd scopul dobîndirii bunurilor altei persoane prin înşelăciune, simulînd că activează în calitate de administrator al SRL 2 „AlspavPrim”, a primit marfa de Întreprinderea Grecească „Hellas Groups” SA conform facturii fiscale seria nr. KX 1136747 din 30 iulie 2009 în sumă totală de 6068,10 lei, pe care a aplicat drept autentică ştampila falsificată pentru facturi a SRL „AlspavPrim” şi a reprodus semnătura improvizată pentru a atribui statut veridic facturii fiscale, în rezultatul cărui fapt a cauzat SA „Hellas Groups” o daună în proporţii considerabile. Tot el, la 30 iulie 2009, avînd scopul dobîndirii bunurilor altei persoane prin înşelăciune, simulînd că activează în calitate de administrator al SRL „AlspavPrim”, a primit marfa de la SRL „Comalimser” conform facturii fiscale seria nr. KX 0242659 din 30.07.2009 în sumă totală de 19.521,78 lei, pe care a aplicat drept autentică ştampila falsificată pentru facturi a SRL „AlspavPrim” şi a reprodus semnătura improvizată pentru a atribui statut veridic facturii fiscale, în rezultatul cărui fapt a cauzat SRL „Comalimser” o daună în proporţii considerabile. Tot el, la 30 iulie 2009, avînd scopul dobîndirii bunurilor altei persoane prin înşelăciune, simulînd că activează în calitate de administrator al SRL „AlspavPrim”, a primit marfa de la SRL „Rumitox” conform facturii fiscale seria nr. KX 1149575 din 30.07.2009 în sumă totală de 7556,40 lei, pe care a aplicat drept autentică ştampila falsificată pentru facturi a SRL „AlspavPrim” şi a reprodus semnătura improvizată pentru a atribui statut veridic facturii fiscale, în rezultatul cărui fapt a cauzat SRL „Rumitox” o daună în proporţii considerabile. Tot el, la 31 iulie 2009, avînd scopul dobîndirii bunurilor altei persoane prin înşelăciune, simulînd că activează în calitate de administrator al SRL „AlspavPrim”, a primit marfa de la ÎCS „Trigor AVD” SRL conform facturii fiscale seria nr. RX 1615040 din 31.07.2009 în sumă totală de 14003,10 lei, pe care a aplicat drept autentică ştampila falsificată pentru facturi a SRL „AlspavPrim” şi a reprodus semnătura improvizată pentru a atribui statut veridic facturii fiscale, în rezultatul cărui fapt a cauzat ÎCS „Trigor AVD” SRL o daună în proporţii considerabile. Tot el, la 31 iulie 2009, avînd scopul dobîndirii bunurilor altei persoane prin înşelăciune, simulînd că activează în calitate de administrator al SRL „AlspavPrim”, a primit marfa de la „Haruz Grup” SRL conform facturii fiscale seria nr. XT 2485115 din 31.07.2009 în sumă totală de 11464,08 lei, pe care a aplicat drept autentică ştampila falsificată pentru facturi a SRL „AlspavPrim” şi a reprodus semnătura improvizată pentru a atribui statut veridic facturii fiscale, în rezultatul cărui fapt a cauzat SRL „Haruz Grup” o daună în proporţii considerabile. Tot el, la 01 august 2009, avînd scopul dobîndirii bunurilor altei persoane prin înşelăciune, simulînd că activează în calitate de administrator al SRL „Alspav Prim”, a primit marfa de la S.B. „Trade” SRL conform facturii fiscale seria nr. KX 1411615 din 01.08.2009 în sumă totală de 55.055 lei, pe care a aplicat drept autentică ştampila falsificată pentru facturi a SRL „AlspavPrim” şi a reprodus semnătura improvizată pentru a atribui statut veridic facturii fiscale, în rezultatul cărui fapt a cauzat S.B. „Trade” SRL o daună în proporţii considerabile. Tot el, la 03 august 2009, cu scopul dobîndirii bunurilor altei persoane prin înşelăciune, simulînd că activează în calitate de administrator a SRL „AlspavPrim”, a primit marfa de la SRL „Lux Proba Grup” conform facturilor 3 fiscale seria nr. KX 1067840 din 03.08. 2009 şi KX 1067841 din 03.08.2009 în sumă totală de 44.698,20 lei, pe care a aplicat drept autentică ştampila falsificată pentru facturi a SRL „AlspavPrim” şi a reprodus semnătura improvizată pentru a atribui statut veridic facturilor fiscale, în rezultatul cărui fapt a cauzat SRL „Lux Proba Grup” o daună în proporţii considerabile. Astfel, inculpatul a dobîndit ilicit bunuri în sumă totală de 237.532,86 lei. Instanţa a încadrat acţiunile lui în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, ca escrocheria, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înşelăciune şi abuz de încredere, săvîrşită în proporţii deosebit de mari, şi în baza art. 361 alin. (1) Cod penal, ca confecţionarea, deţinerea şi folosirea ştampilei false a unei întreprinderi.
Avocatul Fadei Nagacevschi a declarat apel, solicitînd casarea sentinţei şi pronunţarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanţă, prin care inculpatul să fie achitat, din lipsa elementelor infracţiunii. Apelantul a invocat că organul de urmărire penală nu a demonstrat că marfa livrată de către furnizori conform facturilor fiscale litigioase ar fi intrat vreodată în posesia inculpatului. Prin hotărîri judecătoreşti civile, SRL „Alspav Prim” a fost recunoscut ca debitor al obligaţiei faţă de furnizori, drept urmare, în speţă lipseşte cu desăvîrşire paguba atît a SRL „AlspavPrim”, cît şi a furnizorilor, fapt care exclude aplicabilitatea art. 190 alin. (5) Cod penal. Pentru fiecare pretinsă infracţiune urma să fie efectuată o calificare separată. Instanţa de fond nu a ţinut cont de acest fapt, a adunat ilegal toate sumele invocate în rechizitoriu şi a constat sustragere în proporţii deosebit de mari, aplicînd art.190 alin. (5) Cod penal. La momentul semnării facturilor fiscale, administrarea întreprinderii era în sarcina inculpatului şi prin acord bilateral s-a acceptat restituirea mărfurilor de către SRL „Alspav Prim” către furnizori, astfel în cauza dată este prezenţa unor raporturi juridice civile clasice, or, SRL „Alspav Prim” nu neagă că a gestionat marfa livrată, ci doar pretinde că comanda a fost făcută de către o persoană neîmputernicită în acest sens, fapt pentru care a şi restituit marfa litigioasă. În acest fel, datoriile dintre persoanele juridice fiind stinse. Instanţa a constat că inculpatul a activat în calitate de administrator la întreprindere pînă la 21 iulie 2012, momentul introducerii modificărilor în registru, fără a ţine cont de prevederile Codului civil, care garantează libertatea contractuală, precum şi faptul că legislaţia civilă nu interzice semnarea unor contracte de către o persoană care nu este înscrisă ca administrator în registru în situaţia în care are acceptul administratorului. Scînteian a declarat că Gaţcan A., cu acordul primului, a fost cel care a gestionat cu drepturi depline întreprinderea pînă la 10 august 2009, fapt care îi acorda drepturi să semneze contractele de livrare a mărfii din numele SRL „Alpsav Prim”, cu toate că nu le-a semnat, ci le-a semnat Sîrbu Andrei, care de asemenea era împuternicit de către administraţie să semneze contractele litigioase. Nimeni nu a stabilit cînd a fost fabricată ştampila pretins a fi falsă, cînd această ştampilă a început a fi utilizată. Or, este posibil ca anume ştampila litigioasă să fi fost primită de la administraţia SRL „Alspav Prim” de către Gaţcan 4 Alexandru. Cu atît mai mult că întreprinderea dispunea de două ştampile: exemplarul original care se aplica pe acte bancare şi al doilea care se aplica pe facturi fiscale. Expertizele anexate la dosar sînt executate doar de pe ştampila originală. Însă, conform tuturor declaraţiilor din dosar, administraţia SRL „Alspav Prim” aplica pe facturi ştampila nr. 2. Inculpatului i-a fost înaintată învinuirea în temeiul art. 190 alin. (5) CP peste un an de la recunoaştere în calitate de bănuit. 3.1 A declarat apel şi avocatul Sergiu Canţîr în numele părţii vătămate Scînteian Serghei, în care a solicitat casarea sentinţei în latura civilă şi pronunţarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanţă, prin care să fie admisă integral acţiunea civilă şi încasat de la inculpat dauna materială de 118.532 lei, şi prejudiciul moral în mărime de de 200.000 lei Apelantul a indicat că instanţa a apreciat incorect probele prezentate. Prin acţiunile sale ilegale inculpatul a cauzat SRL-ului „Alspav Prim” o daună materială de 182532,915 lei. Datorită situaţiei create întreprinderii, pînă la moment se adresează furnizori referitor la încasarea datoriei. Suma restituită de inculpat de 14.000 lei în cadrul urmăririi penale nu este suficientă pentru achitarea datoriilor de 168.532 lei. Lipsa pretenţiilor materiale din partea agenţilor economici este datorată faptului că datoriile faţă de furnizori au fost stinse de către SRL „AlspavPrim” şi acestea nu integral. La adoptarea sentinţei instanţa nu a luat în considerare că în perioada de timp cît a activat Gaţcan Alexandru ca administrator la SRL „Alpav Prim”, el nu a achitat serviciile comunale şi salariile angajaţilor, pe care ulterior le-a achitat directorul de la SRL „Alpav Prim”, că în rezultatul acţiunilor lui SRL „AlpavPrim” i-a fost ştirbită imaginea şi reputaţia comercială, aceasta fiind nevoită să se închidă, să vîndă unele bunuri pentru a returna datoriile. Din cauza datoriilor formate de către inculpat faţă de furnizori, SRL „Alpav Prim” i-au fost blocate conturile bancare, prin ce i s-a cauzat un prejudiciu moral, apreciat la suma de 200.000 lei şi care urmează a fi încasat de la inculpat.
Potrivit deciziei Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 08 noiembrie 2012, apelul avocatului Sergiu Canţîr a fost respins ca nefondat şi admis apelul avocatului Fadei Nagacevschi, casată parţial sentinţa şi pronunţată o nouă hotărîre, Gaţcan Alexandru a fost condamnat în baza art. 196 alin. (4) Cod penal la 1000 unităţi convenţionale, iar acţiunea civilă a fost respinsă ca nefondată. În rest sentinţa a fost menţinută. Instanţa de apel a constatat că inculpatul a avut posibilitatea reală de a dispune de bunurile transmise benevol în folosinţă de către furnizori, însă nu se confirmă faptul că elp a avut din start scopul neonorării obligaţiilor asumate. Tot odată, probele cercetate confirmă vinovăţia inculpatului în comiterea infracţiunii prevăzute de art. 196 alin. (4) Cod penal.
Procurorul a declarat recurs ordinar, în care a solicitat casarea deciziei menţionate, cu menţinerea sentinţei primei instanţe. 5 Recurentul a specificat că instanţa de apel incorect a apreciat probele, deoarece în acţiunile inculpatului sunt prezente elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal şi art. 361 alin. (1) Cod penal, ultimul acţionînd cu intenţie directă în vederea atingerii scopului propus. 5.1 A declarat recurs ordinar şi avocatul Fadei Nagacevschi, solicitînd casarea hotărîrilor adoptate, rejudecarea cauzei şi pronunţarea unei noi hotărîri, prin care inculpatul să fie achitat. Recurentul a indicat că instanţa de apel nu s-a expus asupra motivelor din apel cu privire la anularea ordonanţei organului de urmărire penală din 02 noiembrie 2010 privind recunoaşterea în calitate de învinuit a inculpatului şi dispunerii încetarea procesului penal în legătură cu expirarea termenului legal de înaintare a învinuirii prevăzut de art. 63 Cod de procedură penală. Instanţa de apel a constatat în mod arbitrar existenţa unui prejudiciu în proporţii deosebit de mari, nefiind clar nici cui i-a fost cauzat un asemenea prejudiciu, deoarece furnizorii nu au pretenţii patrimoniale faţă de Gaţcan Alexandru, aceştia fiind creditori ai SRL „AlspavPrim”. SRL „AlspavPrim” în persoana lui Scînteianu Serghei declară că toată marfa livrată către SRL „AlspavPrim” a fost returnată furnizorilor în două săptămîni de la furnizare, iar neajunsul depistat la inventarierea mărfii, în mărime de circa 14000 lei, a fost restituit de către vechiul administrator, în persoana lui Gaţcan Alexandru. Alte persoane care ar pretinde pagube de pe urma relaţiilor civile dintre furnizori şi SRL „AlpsavPrim” nu există; în speţă nu s-a stabilit că Gaţcan Alexandru ar fi dus o activitate de înşelare sau de abuzare de încredere.
Conform deciziei Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie din 23 aprilie 2013, recursurile au fost admise, casată decizia contestată şi dispusă rejudecarea cauzei de către aceeaşi instanţă de apel, în alt complet de judecată. Instanţa de recurs a reţinut că asupra motivelor invocate în apelul apărării sau s-a pronunţat superficial, fără argumentarea cuvenită. Instanţa de apel nu s-a expus asupra argumentului avocatului cu referire la numărul de ştampile deţinut de către SRL „Alspav Prim” pentru facturi Nr. 2. Expertizele anexate la dosar sînt executate doar de pe o singură ştampilă Nr. 2 originală, însă nu a fost deloc studiată chestiunea cîte ştampile Nr.2 au fost comandate şi confecţionate la întreprinderile specializate în fabricarea ştampilelor. De asemenea, nu a fost stabilit prin probe cînd a fost fabricată ştampila Nr. 2, pretinsă a fi falsă şi cînd această ştampilă a început a fi utilizată, adică nu au fost expertizate facturi ştampilate cu ştampila Nr. 2 pînă la revenirea lui Scînteian în funcţia de administrator la 21.07.2009. Din conţinutul deciziei instanţei de apel rezultă că „s-a constatat lipsa prejudiciului material cauzat de către inculpat faţă de SC „AlspavPrim” SRL...”, pe cînd componenţa infracţiunii prevăzute la art. 196 alin. (4) Cod penal, expres prevede cauzarea de daune materiale, însoţită de înşelăciune sau de abuz de încredere, astfel concluziile instanţei de apel sunt total contradictorii.
Potrivit deciziei Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 11 martie 2014, apelul avocatului Sergiu Canţer, în numele părţii vătămate Scînteian Serghei, a fost respins ca nefondat. 6 Apelul avocatului Fadei Nagacevschi, în numele inculpatului, a fost admis, casată sentinţa şi pronunţată o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit pentru primă instanţă. Gaţcan Alexandru a fost achitat pe art.190 alin.(5), 361 alin.(1) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întruneşte elementele infracţiunii. Acţiunea civilă a fost lăsată fără soluţionare. Instanţa de apel a reţinut că Gaţcan Nicolae, în perioada 22 mai 2009 – 21 iulie 2009, a activat în calitate de administrator al SRL „Alspav Prim” cu drepturi depline întru gestionarea activităţii acestei întreprinderi şi a dispus de originalul ştampilei pentru facturi a SRL „Alspav Prim”. Instanţa a statuat că mărfurile litigioase niciodată nu au intrat în posesia inculpatului fapt ce exclude incriminarea faptei pe art.190 alin.(5) Cod penal. În cazul dat sunt nişte raporturi juridice civile clasice. Or, SRL „Alspav Prim” nu neagă că a gestionat marfa livrată, ci doar pretinde că comanda a fost făcută de către o persoană neîmputernicită în acest sens, fapt pentru care a şi restituit marfa litigioasă. În acest fel datoriile dintre persoanele juridice fiind stinse, iar datoria restantă de 6715,14 lei nu a fost dovedită prin acte contabile, precum nu a fost dovedită cauza nerambursării acestei datorii. Pe lîngă aceasta, latura subiectivă a infracţiunii prevăzute de art.361 Cod penal se manifestă prin vinovăţie intenţionată, intenţie directă, deoarece făptuitorul înţelege că confecţionează, deţine sau foloseşte documente oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligaţii şi doreşte săvîrşirea acestor acţiuni. În raport cu fapta de confecţionare a documentelor oficiale false, de către inculpat, instanţa nu a supus analizei elementul subiectiv al infracţiunii.
Procurorul a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea hotărîrii menţionate şi dispunerea rejudecării cauzei de către instanţa de apel. Recurentul a invocat că vina inculpatului în comiterea infracţiunii incriminate se confirmă integral prin probele aduse de către acuzare şi examinate minuţios în instanţa de fond, iar instanţa de apel nu le-a luat în considerare. Instanţa s-a bazat mai mult pe depoziţiile inculpatului, care nu a fost audiat în instanţa de apel, declaraţii ce urmează a fi apreciate critic, deoarece nu şi-au găsit confirmare, acestea fiind combătute prin declaraţiile reprezentantului părţii vătămate Serghei Scînteian, a martorilor Tihon Butnaru, Mihai Siuris şi probelor material cercetate în cadrul examinării cauzei. Latura obiectivă al componenţii incriminate este prezentă în acţiunile inculpatului prin faptul că, sub pretextul exercitării atribuţiilor administratorului la SC „Alspav Prim” SRL, în perioada 30 iulie 2009 – 03 august 2009 a recepţionat produse alimentare de la agenţii economici: SRL „Forward International”, SRL „Rîul Vechi”, SRL „Premier SV”, Întreprinderea Grecească „Hellas Groups”, SRL „Comalimser”, SRL „Rumitox”, ÎCS „Trigor AVD” SRL, SRL „Haruz Grup”, S.B. „Trade” SRL, SRL „Lux Proba Grup”, aplicînd semnătura şi ştampila falsificată a societăţii pe care pretindea că o reprezenta. A fost dovedit şi faptul că inculpatul era la recepţionarea mărfii şi acţiona activ, mai cu seamă a produs impresie martorilor Tihon Butnaru şi Mihai Siuris că este administratorul firmei, aplicînd ştampila şi semnătura pe facturi întru confirmarea tranzacţiei. 7 Inculpatul a acţionat în numele şi detrimentul SRL „Alspav Prim” după transmiterea împuternicirilor de fapt şi de drept, inclusiv după efectuarea modificărilor în Registrul de stat al persoanelor juridice, or după 21 iulie 2009, fapt confirmat prin facturile anexate la materialele cauzei - f.d.2-4,6-9, 11-13, 15-18, 20-23, 25-27, 29-32, 33-35, 37-39, 41-44, 105, 111-116, 124, 129, 137, 138, vol. III. Deasemenea acţiunile inculpatului îndreptate spre confecţionarea, deţinerea şi folosirea ştampilei false a întreprinderii sînt calificate just în temeiul art. 361 alin. (1) Cod penal, iar vina dovedită integral prin probele cercetate şi apreciate. În drept, recursul este întemeiat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.
Judecînd recursul ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei şi motivelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta este pasibil admiterii din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală hotărîrile instanţei de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanţă, cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluţia. Instanţa de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reţinute prin hotărîrea atacată şi dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispoziţiilor de drept formal şi material. Sub acest aspect se reţine că instanţa de apel au comis următoarele erori de drept. Potrivit art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanţa de apel se desfăşoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanţă, care se aplică în mod corespunzător. Conform art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenţei, concludenţei, utilităţii şi veridicităţii ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. În corespundere cu art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei se efectuează în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Conform art. 377 alin. (1) şi (2) Cod de procedură penală, după terminarea cercetării judecătoreşti, preşedintele şedinţei de judecată anunţă dezbaterile judiciare. Dezbaterile judiciare constau din cuvîntările procurorului, părţii vătămate, apărătorului... Potrivit art. 394 alin. (1) pct. 1), (3) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinţei de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicîndu-se locul, timpul, modul săvîrşirii ei, forma şi gradul de vinovăţie, motivele şi consecinţele infracţiunii. Partea descriptivă a sentinţei de achitare trebuie să cuprindă indicarea învinuirii pe baza căreia cauza în privinţa învinuitului a fost trimisă în judecată, descrierea circumstanţelor cauzei constatate de instanţa de judecată şi enunţarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului, cu indicarea motivelor pentru care instanţa respinge probele aduse în sprijinul acuzării. În corespundere cu art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanţa de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea şi temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanţă, conform materialelor din cauza penală. Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanţei de apel trebuie să cuprindă temeiurile de 8 fapt şi de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum şi motivele adoptării soluţiei date. Însă, instanţa de apel, rejudecînd cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanţă, nu a respectat prescripţiile de drept nominalizate, deoarece conform părţii descriptive a deciziei contestate: a) a reprodus descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită de prima instanţă – element propriu unei sentinţe de condamnare. Ulterior, însă, nu a indicat învinuirea pe baza căreia cauza în privinţa inculpatului a fost trimisă în judecată şi enunţarea normei de drept pentru achitarea inculpatului, cu indicarea motivelor pentru care instanţa a respins probele aduse în sprijinul acuzării – condiţii legale obligatorii pentru hotărîrea de achitare a inculpatului, adoptată în consecinţă, astfel, într-un mod divergent (v. 5, f.d. 56, pct. 2 şi 7din decizie); b) nu a soluţionat fondul cauzei în raport cu cele 11 episoade, în mod separat, incriminate inculpatului în rechizitoriu, adică în limitele învinuirii formulate (v. 3, f.d. 207, v. 5, f.d. 56, pct. 2 şi 7 din decizie); c) l-a achitat pe inculpat pe art. 361 alin. (1) Cod penal pe motiv că acţiunile lui nu întrunesc elementele de confecţionare, deţinere şi folosire a documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligaţii, adică pentru acţiuni neincriminate ultimului. Or, potrivit rechizitoriului, acesta este acuzat de confecţionarea, deţinerea şi folosirea ştampilei false a întreprinderii (v. 3, f.d. 207, v. 5, f.d. 56, pct. 2 şi 7 din decizie); d) nu a apreciat fiecare probă a acuzării, examinate de prima instanţă conform materialelor din cauza penală, separat, din punct de vedere al pertinenţei, concludenţei, utilităţii şi veridicităţii, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor (v. 5, f.d. 56, pct. 7 din decizie); e) potrivit procesului-verbal al şedinţei de judecată, instanţa de apel a omis şi etapa dezbaterilor judiciare, lipsînd procurorul de dreptul de a se expune asupra circumstanţelor elucidate în cadrul rejudecării cauzei potrivit regulilor generale (v. 5, f.d. 39). Împrejurările expuse atestă în mod concludent că instanţa de apel nu a judecat apelurile de pe rol în condiţiile legii, deoarece a adoptat o hotărîre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluţia. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală instanţa de recurs casează total hotărîrea atacată şi dispune rejudecarea cauzei de către instanţa de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către instanţa de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală şi care nu pot fi corectate de către instanţa de recurs, se impune soluţia admiterii recursului declarat, casării totale a deciziei instanţei de apel şi dispunerea rejudecării cauzei de către aceiaşi instanţă de apel, în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei instanţa de apel urmează să ţină cont de împrejurările expuse, să înlăture erorile menţionate, să judece cauza în strictă conformitate cu legea, să adopte o hotărîre legală şi întemeiată. 9
În conformitate cu art. 433 alin. (1), 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de procuror, casează total decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 11 martie 2014 în privinţa inculpatului Gaţcan Alexandru Nicolae şi dispune rejudecarea cauzei de către aceiaşi instanţă de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, fiind pronunţată la 07 octombrie 2014. Preşedinte Iurie Diaconu Judecători Ion Guzun Liliana Catan Petru Moraru Nadejda Toma 10 Dosarul nr. 1ra-1143/14 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE DISPOZITIV 23 septembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Iurie Diaconu, Judecători Liliana Catan, Ion Guzun, Petru Moraru, Nadejda Toma, a judecat în şedinţa de judecată, fără citarea părţilor la proces, recursul ordinar declarat de procuror împotriva deciziei Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 11 martie 2014 în privinţa inculpatului Gaţcan Alexandru Nicolae, născut la 31 ianuarie 1982 în or. Dubăsari, locuitor al mun. Chişinău, bd. Mircea cel Bătrîn 27/2 ap. 80, cetăţean al R. Moldova, fără antecedente penale. În conformitate cu art. 433 alin. (1), 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de procuror, casează total decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 11 martie 2014 în privinţa inculpatului Gaţcan Alexandru Nicolae şi dispune rejudecarea cauzei de către aceiaşi instanţă de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată va fi pronunţată la 07 octombrie 2014. Preşedinte Iurie Diaconu Judecători Ion Guzun Liliana Catan Petru Moraru Nadejda Toma 11