2r-152/26 — Constatarea încălcării termenului rezonabil de examinare a cauzei penale, repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea termenului rezonabil de examinare a cauzei penale, încasarea cheltuielilor de judecată

La 25 noiembrie 2020, Evghenii Condrea a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării termenului rezonabil de examinare a cauzei penale, repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea termenului rezonabil de examinare a cauzei penale.

Prin hotărârea din 22 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost admisă parțial acțiunea depusă de Evghenii Condrea. S-a constatat faptul încălcării termenului rezonabil de examinare a cauzei penale nr. 2015400372 aflată în gestiunea organului de urmărire penală a Direcției Generale Teritoriale Sud al CNA. S-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul lui Evghenii Condrea, suma de 20 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei penale nr. 2015400372 aflată în gestiunea organului de urmărire penală a Direcției Generale Teritoriale Sud al CNA, suma de 5 050 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, iar în total suma de 25 050 de lei. În rest, cererea s-a respins ca nefondată.

La 1 martie 2021, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat apel împotriva hotărârii din 22 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

La 27 mai 2021, Evghenii Condrea, reprezentat de avocatul Igor Coban, a depus apel incident împotriva hotărârii instanţei de fond, solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii, în partea pretențiilor respinse cu emiterea unei noi hotărârii de admiterea integrală a acțiunii.

Prin decizia din 10 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Evghenii Condrea. S-a admis apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, s-a casat hotărârea din 22 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis o nouă hotărâre de respingere a cererii de chemare în judecată depusă de Evghenii Condrea. 1

La 18 octombrie 2021, Evghenii Condrea, reprezentat de avocatul Igor Coban, a declarat recurs împotriva deciziei din 10 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și restituirea cauzei pentru rejudecare, în ordine de apel, în alt complet de judecată.

Prin încheierea din 15 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost considerat inadmisibil recursul declarat de Evghenii Condrea, reprezentat de avocatul Igor Coban.

La 3 aprilie 2025, revizuentul Evghenii Condrea, reprezentat de avocatul Igor Coban, a declarat revizuire împotriva deciziei din 10 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 23 martie 2026 a Curții de Apel Centru a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Evghenii Condrea, reprezentat de avocatul Igor Coban, împotriva deciziei din 10 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

La 6 aprilie 2026, Evghenii Condrea, reprezentat de avocatul Igor Coban a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 23 martie 2026 a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii instanței de apel și soluționarea problemei în fond prin admiterea cererii de revizuire.

În esență, în argumentarea recursului recurentul/reprezentantul a indicat că, instanța de revizuire nu s-a condus de temeiurile prevăzute de art. 449 lit. h) din Codul de procedură civilă, examinând cererea exclusiv prin prisma existenței unei hotărâri a Curții Europene a Drepturilor Omului și ignorând cea de-a doua situație prevăzută de norma legală, și anume existența declarației unilaterale a Guvernului Republicii Moldova prin care se recunoaște încălcarea drepturilor consacrate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

A invocat că declarația unilaterală constituie o recunoaștere oficială a încălcării drepturilor reclamantului, confirmată de Curtea Europeană prin radierea cauzei de pe rol, iar instanța de revizuire a omis să examineze cererea prin prisma acestui temei legal.

Recurentul/reprezentantul a explicat că, prin decizia Curții Europene de radiere a cauzei de pe rol, a fost confirmată declarația Guvernului privind încălcarea dreptului său la un proces echitabil garantat de art. 6 § 1 CEDO, astfel că instanța de revizuire a refuzat să recunoască încălcarea dreptului respectiv.

A susținut că sensul art. 449 lit. h) din Codul de procedură civilă constă în redeschiderea procedurii în care s-a produs încălcarea și remedierea acesteia de către instanțele naționale. Totodată, a invocat că decizia din 10 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău este contrară Convenției și jurisprudenței Curții Europene, întrucât acțiunea a fost respinsă pe motivul lipsei calității de bănuit, învinuit sau inculpat, deși acesta înaintase pretenții civile în cadrul procesului penal.

A susținut că violarea constatată este cauzată de erori și deficiențe procedurale grave, care creează dubii serioase cu privire la rezultatul procedurilor 2 naționale contestate. Însă, instanța de revizuire nu s-a pronunțat asupra argumentelor privind necesitatea redeschiderii procedurii pentru înlăturarea actului judecătoresc pretins ilegal și pentru recuperarea cheltuielilor de judecată suportate în instanțele naționale, susținând că omisiunea examinării acestor argumente constituie o încălcare a obligației de motivare a hotărârilor judecătorești garantată de art. 6 § 1 CEDO.

De asemenea, recurentul/reprezentantul a contestat concluzia instanței de revizuire potrivit căreia pretinsa încălcare ar viza exclusiv durata procedurii penale, susținând că obiectul cauzei îl constituie repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la examinarea cauzei într-un termen rezonabil și că, prin cererea de revizuire, nu s-a solicitat revizuirea cauzei penale, ci a cauzei civile privind repararea prejudiciului. Totodată, a combătut constatarea că urmărește obținerea unei soluții favorabile pe fondul litigiului și compensarea cheltuielilor de judecată, reiterând că cererea de revizuire se întemeiază pe existența declarației Agentului Guvernamental și a deciziei Curții Europene prin care s-a recunoscut încălcarea art. 6 § 1 CEDO.

Referitor la admiterea cererii de revizuire, recurentul/reprezentantul a susținut că sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 449 lit. h) din Codul de procedură civilă, deoarece Guvernul Republicii Moldova a recunoscut încălcarea dreptului său la examinarea cauzei într-un termen rezonabil, iar Curtea Europeană a acceptat această recunoaștere. Respectiv, revizuirea este necesară atât în interesul justiției, pentru înlăturarea actelor judecătorești pretins contrare art. 6 § 1 CEDO, cât și pentru a-i permite recuperarea cheltuielilor de asistență juridică suportate în procesul național.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată, recurentul/reprezentantul a solicitat compensarea cheltuielilor de asistență juridică și a altor cheltuieli suportate pe parcursul examinării cauzei în fond, apel, recurs și revizuire, susținând că acestea au fost reale, necesare și rezonabile.

Art. 425 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.”

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului şi a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității şi fără participarea părților.”

Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul şi să mențină încheierea.”

Art. 449 din Codul de procedură civilă: „Revizuirea se declară în cazul în care: 3 a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu cauza care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei; c) instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanţei judecătoreşti care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere; e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituţională şi la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituţionalitate, iar instanţa de judecată a respins cererea privind sesizarea Curţii Constituţionale sau din hotărârea Curţii Constituţionale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului; g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a informat Guvernul Republicii Moldova cu privire la depunerea unei cereri din care se deduce existența unui viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care ridică dubii temeinice privind corectitudinea soluţiei din hotărârea atacată; h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parţial, prin anularea hotărârii pronunțate de o instanţă de judecată naţională.”

Art.451 alin.(1) din Codul de procedură civilă: „Cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicîndu- se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449, cu anexarea probelor ce le confirmă şi a dovezii de plată a taxei de stat şi/sau a taxei de timbru în mărimea prevăzută de Legea taxei de stat nr.213/2023.”

Art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă: „După ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite unul din următoarele acte de dispoziție: încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.”

Examinând recursul declarat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează să fie respins, cu menținerea încheierii contestate, din următoarele motive.

Potrivit Capitolului XXXIX din Codul de procedură civilă, revizuirea reprezintă o cale extraordinară de atac, admisibilă numai în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege, având ca scop înlăturarea unor erori judiciare excepționale, fără a aduce atingere principiului securității raporturilor juridice și autorității lucrului judecat. 4

Conform art. 449 lit. h) din Codul de procedură civilă, revizuirea poate fi declarată dacă Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în continuare CtEDO) a constatat, printr-o hotărâre, încălcarea unor drepturi sau libertăți fundamentale, iar consecințele acestei încălcări pot fi remediate, cel puțin parțial, prin anularea hotărârii instanței naționale. Prin urmare, pronunțarea unei hotărâri a CtEDO nu determină automat redeschiderea procedurilor interne, fiind necesară verificarea caracterului indispensabil al unei asemenea măsuri.

În acest sens, Recomandarea nr. R(2000)2 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei relevă că redeschiderea procedurilor naționale se justifică atunci când partea lezată continuă să suporte consecințe negative grave, care nu au fost reparate adecvat prin satisfacția echitabilă acordată de CtEDO și nu pot fi înlăturate decât prin reexaminarea cauzei.

Din actele dosarului rezultă că, prin decizia Curții Europene a Drepturilor Omului din 17 octombrie 2024, cauza Condrea v. Republica Moldova (cererea nr. 30684/22) s-a recunoscut acordul intervenit între părți, prin care reclamantul Condrea a acceptat să renunțe la orice altă pretenție împotriva Republicii Moldova cu privire la faptele care au stat la baza cererii date, iar Guvernul s-a angajat să-i plătească suma de 1 400 de Euro, cu titlu de prejudiciu moral, și 250 de Euro pentru cheltuieli și onorarii (f.d.66-68, Vol. III).

Prin cererea de revizuire, Evghenii Condrea urmărește, în esență, rejudecarea litigiului civil și obținerea unei soluții favorabile pe fond, inclusiv sub aspectul cheltuielilor de judecată.

Instanța de recurs reține că, în mod corect, Curtea de Apel Centru a constatat lipsa condițiilor prevăzute de art. 449 lit. h) din Codul de procedură civilă. Or, din materialele cauzei se denotă că, în procedura desfășurată în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, cauza Condrea v. Republica Moldova a fost radiată de pe rol ca urmare a declarației unilaterale a Guvernului, fiind acordată reclamantului o sumă cu titlu de reparație pentru încălcarea invocată. Prin urmare, consecințele încălcării reclamate au fost deja remediate în cadrul mecanismului convențional, prin recunoașterea încălcării și acordarea despăgubirii corespunzătoare.

Mai mult, potrivit deciziei Curții Europene din 17 octombrie 2024, reclamantul a acceptat expres condițiile acordului intervenit între părți și a declarat că renunță la orice alte pretenții împotriva Republicii Moldova privind faptele care au stat la baza cererii nr. 30684/22, în schimbul plății sumelor convenite. Astfel că, redeschiderea procedurii interne în vederea obținerii unor consecințe juridice suplimentare legate de aceleași fapte ar contraveni finalității acordului acceptat de reclamant și mecanismului convențional de soluționare a cauzelor prin declarație unilaterală.

În aceste circumstanțe, anularea deciziei din 10 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău nu apare ca o măsură necesară pentru remedierea încălcării constatate de CtEDO, de vreme ce încălcarea invocată a fost recunoscută și reparată prin 5 acordarea unei despăgubiri în cadrul procedurii desfășurate în fața Curții Europene a Drepturilor Omului.

Completul de judecată menționează că revizuirea nu poate fi utilizată pentru a suplimenta ori dubla reparația deja acordată în procedura convențională. Deci, revizuirea nu poate servi drept mijloc de rejudecare a unor pretenții deja examinate și nici nu poate fi transformată într-o nouă cale ordinară de atac împotriva unei hotărâri definitive. O interpretare contrară ar aduce atingere principiului securității raporturilor juridice și stabilității hotărârilor judecătorești irevocabile.

Nefondate sunt și criticile recurentului/reprezentantului privind încălcarea dreptului de acces la justiție, or, exercitarea căilor extraordinare de atac este supusă condițiilor procedurale stabilite de lege, iar respingerea unei cereri care nu întrunește aceste condiții nu echivalează cu negarea accesului la instanță.

În rezultat, completul de judecată conchide că instanța de revizuire în mod corect a ajuns la soluția de respingere a cererii de revizuire, întrucât redeschiderea procesului nu mai reprezintă un remediu necesar sau proporțional în raport cu încălcarea invocată, aceasta fiind deja reparată în cadrul procedurii desfășurate în fața Curții Europene a Drepturilor Omului.

Având în vedere că încheierea din 23 martie 2026 a Curții de Apel Centru a fost adoptată în conformitate cu prevederile legale și că temeiurile invocate nu justifică admiterea recursului, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de Evghenii Condrea, reprezentat de avocatul Igor Coban urmează a fi respins, cu menținerea încheierii contestate.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de Evghenii Condrea, reprezentat de avocatul Igor Coban. Menține încheierea din 23 martie 2026 a Curții de Apel Centru, în cauza civilă Evghenii Condrea împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării termenului rezonabil de examinare a cauzei penale, repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea termenului rezonabil de examinare a cauzei penale, încasarea cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 6