2r-229/26 — Revocarea contractului de donație

La 13 martie 2024 Nicolai Aducovschii, reprezentat de avocatul Nicolae Chilat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Arinei Aducovscaia, privind revocarea contractului de donație.

Prin hotărârea din 22 aprilie 2024 a Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița, corectată prin încheierile din 18 septembrie 2024 și 04 noiembrie 2024 ale Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Nicolai Aducovschii.

La 19 ianuarie 2026, Arina Aducovscaia, reprezentată în bază de procură de Nionila Aducovscaia, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 22 aprilie 2024 a Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița, solicitând repunerea în termenul de apel, casarea hotărârii contestate și remiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță.

Prin încheierea din 20 februarie 2026, nu s-a dat curs cererii de apel declarate de Arina Aducovscaia, reprezentată de Nionila Aducovscaia. S-a acordat apelantei un termen de până la 30 martie 2026 (inclusiv), pentru lichidarea neajunsurilor și anume: prezentarea Curții de Apel Nord a actelor ce confirmă relațiile de rudenie dintre Nionila Aducovscaia și pârâta/apelanta Arina Aducovscaia, precum și copia autentificată a diplomei de licențiată în drept a persoanei care a semnat cererea de apel - Nionila Aducovscaia. S-a explicat apelantei că, dacă nu va lichida neajunsurile menționate, cererea de apel nu va fi considerată depusă din care motiv va fi restituită.

Prin încheierea din 04 iunie 2026 a Curții de Apel Nord, s-a restituit recursul declarat de Arina Aducovscaia, reprezentată de Nionila Aducovscaia împotriva hotărârii din 22 aprilie 2024 a Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița.

La 15 iunie 2026, Nionila Aducovscaia a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 04 iunie 2026 a Curţii de Apel Nord, solicitând casarea acesteia și restituirea cauzei spre rejudecarea problemei soluționate prin încheierea casată. 1

În susținerea recursului, recurenta Nionila Aducovscaia a indicat că încheierea din 04 iunie 2026 a Curții de Apel Nord este nelegală și neîntemeiată, fiind emisă cu aplicarea eronată a normelor de procedură civilă.

Subsecvent, recurenta a susținut că instanța de apel, în mod greșit, a constatat lipsa împuternicirilor sale de reprezentare a Arinei Aducovscaiei, deși la cererea de apel a fost anexată procura din 08 aprilie 2024, autentificată la Consulatul General al Republicii Moldova la Barcelona, prin care mandanta a împuternicit-o expres să-i reprezinte interesele în fața instanțelor judecătorești de orice grad, inclusiv a Curții de Apel și a Curții Supreme de Justiție, cu exercitarea tuturor drepturilor procedurale, inclusiv dreptul de a semna și depune apeluri și de a ataca hotărârile judecătorești.

În opinia recurentei, conținutul procurii confirmă în mod neechivoc existența și întinderea mandatului de reprezentare, iar instanța de apel a apreciat în mod eronat actele anexate la cererea de apel.

Totodată, recurenta a susținut că, în eventualitatea existenței unor dubii cu privire la întinderea împuternicirilor, instanța de apel urma să acorde un termen pentru înlăturarea eventualelor neajunsuri, iar nu să dispună direct restituirea cererii de apel.

În context, a invocat că măsura restituirii, în circumstanțele cauzei, constituie o restrângere nejustificată a dreptului de acces la instanță și a dreptului la un proces echitabil, garantate de art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului și art. 20 din Constituția Republicii Moldova.

Art.75 alin. (11) din Codul de procedură civilă: 2 „(11) Persoanele fizice pot fi reprezentate în instanţa de judecată de către soţ/soţie, părinţi, copii, fraţi, surori, bunei, nepoţi dacă aceştia sînt licenţiaţi în drept şi sînt împuterniciţi printr-o procură autentificată notarial.”

Art.360 alin.(1), lit. a) și b) din Codul de procedură civilă: „(1) Sînt în drept să declare apel: a) părţile şi alţi participanţi la proces; b) reprezentantul în interesul apelantului, dacă este împuternicit în modul stabilit de lege;”

Art.365 alin.(3) din Codul de procedură civilă: „(3) Cererea de apel se semnează de apelant sau de reprezentantul său. În ultimul caz, la cerere se anexează documentul, legalizat în modul stabilit, care certifică împuternicirile reprezentantului dacă în dosar lipseşte o astfel de împuternicire.”

Art.3651 alin.(2) din Codul de procedură civilă: „(2) În decurs de 10 zile de la repartizarea cererii de apel, completul de judecată care a primit cererea de apel spre examinare verifică dacă aceasta întruneşte exigenţele prevăzute de lege, fără înştiinţarea participanţilor la proces. Dacă cererea de apel nu întruneşte exigenţele prevăzute de lege, completul de judecată aplică prevederile art.368 şi 369. În caz contrar, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, completul de judecată acceptă cererea de apel spre examinare şi dispune intentarea procedurii de apel.”

Art.368 alin.(1) din Codul de procedură civilă: „(1) Dacă cererea de apel nu întruneşte condiţiile prevăzute la art.364 şi 365 şi dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat şi/sau a taxei de timbr, instanţa de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înştiinţarea participanţilor la proces, să nu se dea curs cererii, acordînd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.”

Art. 369 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă: „(1) Instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: d) cererea de apel a fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel, cu excepţia cazului în care cererea depusă de persoana asupra căreia a fost instituită o măsură de ocrotire judiciară se referă la contestarea hotărîrii privind instituirea măsurii de ocrotire judiciare.”

Art.423 alin.(1) din Codul de procedură civilă: „(1) Încheierea dată în primă instanţă poate fi atacată cu recurs, separat de hotărîre, de către părţi şi de ceilalţi participanţi la proces în cazurile prevăzute de prezentul cod şi de alte legi, precum şi în cazurile în care încheierea face imposibilă desfăşurarea de mai departe a procesului. Ea se examinează în recurs conform regulilor stabilite de prezentul capitol.”

Art.424 alin.(2) și (3) din Codul de procedură civilă: „(2) Curtea Supremă de Justiţie examinează recursurile declarate împotriva încheierilor emise de către curţile de apel. (3) Încheierile Curţii Supreme de Justiţie nu se supun niciunei căi de atac.” 3

Art. 425 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.”

Art. 426 alin.(3) din Codul de procedură civilă: „(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului şi a referinţei la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.”

Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul şi să menţină încheierea.”

Art.428 alin.(1) din Codul de procedură civilă: „(1) Decizia instanţei de recurs emisă după examinarea recursului împotriva încheierii rămîne irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanţei la data emiterii.”

Coroborând dispozițiile art. 427 lit. a), art. 3651 alin. (2), art. 368, art. 369 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă cu probele administrate la dosar, instanța de recurs consideră întemeiată concluzia Curții de Apel Nord referitoare la faptul că cererea de apel a fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel şi respinge argumentele recurentei invocate în susținerea poziției sale ca neîntemeiate.

Or, în coroborarea prevederilor art. 75 alin. (11), art. 360 alin. (1) lit. a) și b) și art. 365 alin. (3) din Codul de procedură civilă, sînt în drept să declare apel părțile și ceilalți participanți la proces, precum și reprezentantul acestora, cu condiția ca acesta să fie împuternicit în modul stabilit de lege, iar, în cazul reprezentării persoanei fizice de către persoanele prevăzute la art. 75 alin. (11) din Codul de procedură civilă, să fie licențiat în drept și împuternicit prin procură autentificată notarial.

La caz, potrivit cererii de chemare în judecată, părțile în proces, în sensul art. 360 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, sunt Nicolai Aducovschi, în calitate de reclamant-intimat, și Arina Aducovscaia, în calitate de pârâtă-apelantă, iar Aducovscaia Nionila are calitatea de 4 reprezentant al apelantei, în sensul art. 360 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, fiind împuternicită în acest scop prin procura din 08 aprilie 2024. Or, pentru ca aceasta să poată exercita dreptul de reprezentare în condițiile art. 75 alin. (11) din Codul de procedură civilă, era necesar să întrunească cumulativ cerințele prevăzute de norma menționată, inclusiv condiția de a fi licențiată în drept. În speță, însă, această condiție nu este întrunită, întrucât recurenta însăși a indicat, prin cererea din 30 martie 2026 (f.d. 101), că nu este licențiată în drept, fapt ce exclude posibilitatea exercitării calității de reprezentant al apelantei în temeiul art. 75 alin. (11) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, instanța de apel a constatat în mod corect că Nionila Aducovscaia nu întrunea condițiile prevăzute de lege pentru exercitarea dreptului de reprezentare procesuală în numele Arinei Aducovscaiei. Or, deși procura din 08 aprilie 2024 îi conferă recurentei împuterniciri de reprezentare în fața instanțelor judecătorești și dreptul de a exercita acte procedurale, existența mandatului nu este suficientă prin ea însăși pentru dobândirea calității procesuale de reprezentant, în condițiile în care art. 75 alin. (11) din Codul de procedură civilă impune, în cazul reprezentării persoanelor fizice de către rudele indicate de lege, îndeplinirea cumulativă a condiției privind deținerea unei licențe în drept și a condiției privind împuternicirea prin procură autentificată. În speță, condiția privind calificarea juridică a recurentei nu este întrunită, aceasta indicând, prin cererea din 30 martie 2026 (f.d. 101), că nu este licențiată în drept.

De altfel, argumentele invocate în recurs referitoare la caracterul autentic al procurii din 08 aprilie 2024 și la faptul că aceasta conține împuterniciri exprese pentru reprezentarea în instanțele judecătorești nu sunt de natură să conducă la o altă concluzie. Autentificarea procurii confirmă voința mandantei de a conferi anumite împuterniciri, însă nu înlătură cerințele legale referitoare la persoana care poate exercita reprezentarea în instanță. Prin urmare, procura nu poate substitui condiția legală privind deținerea licenței în drept, prevăzută expres de art. 75 alin. (11) din Codul de procedură civilă.

Nu poate fi reținut nici argumentul recurentei potrivit căruia instanța de apel ar fi fost obligată să-i acorde un termen pentru înlăturarea neajunsurilor ce țin de confirmarea împuternicirilor de reprezentare. Or, prin încheierea Curții de Apel Nord din 20 februarie 2026, recurentei i-a fost deja acordat un termen pentru prezentarea actelor confirmative privind relațiile de rudenie cu apelanta, precum și a copiei autentificate a diplomei care să ateste deținerea licenței în drept. Cu toate acestea, prin cererea din 30 martie 2026, recurenta a confirmat că nu deține licență în drept. Prin urmare, neajunsul constatat de instanța de apel nu ținea de lipsa unui înscris susceptibil de a fi prezentat ulterior, ci de neîndeplinirea de către 5 Aducovscaia Nionila a unei condiții legale indispensabile pentru exercitarea reprezentării procesuale în temeiul art. 75 alin. (11) din Codul de procedură civilă. În aceste circumstanțe, acordarea unui nou termen nu se impunea, întrucât lipsa licenței în drept, recunoscută expres de însăși recurentă, nu putea fi înlăturată prin prezentarea unor acte suplimentare.

Respectiv, instanța de apel a aplicat în mod corect prevederile art. 75 alin. (11) din Codul de procedură civilă, art. 360 alin. (1) lit. a) și b), precum și art. 369 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dispunând restituirea cererii de apel. Argumentele recurentei referitoare la pretinsa încălcare a dreptului de acces la instanță și a dreptului la un proces echitabil nu pot determina casarea încheierii contestate, întrucât exercitarea căilor de atac este supusă condițiilor și exigențelor procedurale stabilite de lege.

Prin urmare, Completul de judecată constată că motivele invocate în recurs nu sunt de natură să infirme legalitatea și temeinicia încheierii din 04 iunie 2026 a Curții de Apel Nord, iar recurenta nu a prezentat argumente care să justifice casarea acesteia.

Astfel, din considerentele menționate şi având în vedere că încheierea instanței de apel este legală, iar argumentele invocate Nionila Aducovscaia sunt neîntemeiate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat și a menține încheierea contestată, care face obiectul prezentului recurs 35. Ţinând cont de cele expuse şi în temeiul art. 424 alin. (2), 427 lit. a), 428 din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul depus de Nionila Aducovscaia. Menține încheierea din 04 iunie 2026 a Curții de Apel Nord, emisă în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolai Aducovschii împotriva Arinei Aducovscaia, privind revocarea contractului de donație. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Elena Croitor Ion Munteanu 6