Rezoluția interimară CM/ResDH(20211)110 Executarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului Grupul Öner și Türk (solicitarea nr. 51962/12), Grupul Nedim Șener (solicitarea nr. 38270/11), Grupul Altu Cerere Cauza Hotărârea din 51962/12 GRUPUL ÖNER ȘI TÜRK (Lista cauzelor CM/Notes/1406/H46-35-app 31/03/2015 30/06/2015 38270/11 NED 29680/05 D. H.P.A. 15/09/2015 02/05/2016 6586/05 GÜZEL No. 3 24/07/2007 24/10/2007 871/08 Özer n 26/01/2010 66327/09 BALBAL 10/10/2017 10/10/2017 37048/97 DEMIrtAȘ NURETTIN 09/10/2003 Regulamentul amiabil 37721/97 ERKANLI 13/02/2003 Regulamentul amiabil 75510/01 ARTUN ȘI GÜVENER 26/06/2007 26/09/2007 30/05/09 AL 07/01/202020 07/01/2020 44982/07 ÖNAL n 02/07/2019 02/10/2019 11314/10 SE Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția de salvgardare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede monitorizarea de către Comitet a executării hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare "Convenția" și "Curtea") ; Având în vedere hotărârile definitive transmise de Curte Comitetului în aceste cauze și încălcările constatate în ceea ce privește ingerințele nejustificate și disproporționate în libertatea de exprimare a reclamanților din cauza urmăririi penale împotriva acestora în temeiul diverselor articole din Codul penal sau din Legea privind combaterea terorismului, pentru că au exprimat opinii care nu incitau la crimă sau la violență și efectul disuasiv care rezultă pentru societate în ansamblul său; detenția provizorie a jurnaliștilor, în lipsa unor motive pertinente și suficiente; urmările inițiate în temeiul articolului 301 din Codul penal, despre care Curtea a considerat că nu răspunde cerinței de calitatea legii, din cauza termenilor săi inacceptabili; și condamnări penale pentru insultarea instituțiilor publice, în special a președintelui (încălcarea articolului 10 și a articolului 5 în anumite cazuri) Reamintind că problema aplicării disproporționate a dreptului penal în Turcia împotriva persoanelor care exprimă opinii critice sau nepopulare este în curs de desfășurare în fața Comitetului de peste 20 de ani, în legătură cu diferite hotărâri; Luând act de faptul că, în pofida numărului mare de hotărâri pronunțate de Curtea Europeană care au dus la încălcări similare, a preocupărilor repetate exprimate de Comitet și a preocupărilor îngrijorătoare cu privire la situația actuală revelată de informațiile disponibile, autoritățile nu au furnizat toate informațiile solicitate de Comitet; Observând cu îngrijorare în special faptul că nu s-a furnizat nicio informație statistică Comitetului cu privire la numărul de urmăriri penale și condamnări pentru infracțiunile în cauză în aceste cazuri, inclusiv în special în ceea ce privește jurnaliștii, și subliniind din nou că aceste informații statistice sunt esențiale pentru a permite Comitetului să evalueze situația reală; Reamintind, de asemenea, că, în pofida bunei practici a instanțelor superioare, în special a Curții Constituționale, procurorii și instanțele inferioare continuă să aplice dreptul penal fără a garanta respectarea libertății de exprimare; observând în acest context, cu regret profund, că autoritățile nu au transmis un mesaj politic la nivel înalt pentru a sprijini practica instanțelor superioare, omitând astfel să abordeze problema necesității unei schimbări complete a culturii în întregul sistem de justiție penală, către o atitudine de toleranță a expresiei libere a unei diversități de opinii; Observând, de asemenea, cu profund interes, că mai mult decât apelurile repetate ale Comitetului și jurisprudența clară a Curții, potrivit căreia art. 301 din Codul penal (detenție publică a națiunii turce, a organelor și instituțiilor de la .) este redactat într-un mod prea larg pentru ca aplicarea sa să fie previzibilă, autoritățile turce nu au modificat această dispoziție și nu au indicat alte modificări legislative avute în vedere pentru alinierea legislației naționale care a condus la încălcări ale dreptului la libertatea de exprimare, la standardele Convenției; observând, de asemenea, cu îngrijorare lipsa de indicare a măsurilor avute în vedere pentru a remedia încălcările care rezultă din aplicarea articolelor 125 și 299 din Codul penal privind infracțiunile împotriva funcționarilor publici, inclusiv președintele Republicii; Observând, în cele din urmă, cu interes adoptarea recentă a noului plan de acțiune privind drepturile omului care ia în considerare consolidarea libertății de exprimare în Turcia; felicitându-se, de asemenea, pentru decizia rapidă a Curții Supreme de Casație de a elibera reclamantul în cauza Ahmet Hürev Altan în ziua următoare Hotărârea Curții Europene din 13 aprilie 2021 (nefinalizată), care a considerat că arestarea provizorie a acestui jurnalist din 2016 era ilegală; INVITĂ autoritățile să furnizeze informații statistice detaliate care să acopere ultimii cinci ani și care să indice numărul total de urmăriri penale și condamnări pentru infracțiunile menționate în aceste grupuri de afaceri, precum și, ținând cont de importanța deosebită acordată libertății presei de către Curte în jurisprudența sa, informații privind numărul de jurnaliști urmăriți, condamnați și reținuți provizoriu și deținuți după condamnare, cu detalii cu privire la acuzațiile în cauză; CEREREA INSTAMĂ autorităților de a modifica art. 301 din Codul penal în lumina jurisprudenței clare a Curții și de a lua în considerare alte modificări legislative ale Codului penal și ale Legii privind combaterea terorismului pentru a preciza că exercitarea dreptului la libertatea de exprimare nu constituie o infracțiune; INVITĂȚILE INSTITUȚI să trimită un mesaj politic la nivel înalt pentru a sprijini buna practică a instanțelor superioare, subliniind că libertatea de exprimare este recunoscută în societatea turcă și că dreptul penal nu este destinat utilizării ca instrument de limitare a acesteia; ÎNCURAJAȚI din nou să continue programele de formare și de evaluare a judecătorilor și procurorilor cu privire la aplicarea dreptului penal în conformitate cu dreptul la libertatea de exprimare; INVITĂ autoritățile să ia în considerare modificarea articolului 125 și să abroge art. 299 din Codul penal, în conformitate cu jurisprudența Curții și cu Consensul european în favoarea depenalizării calomniei unui șef de stat; ÎNCURAJAREA VIVĂ să adopte măsuri concrete în cadrul punerii în aplicare a noului plan de acțiune pentru drepturile omului, pentru a da curs concluziilor Curții în acest grup de afaceri și pentru a consolida libertatea de exprimare și de întrunire în general; EXPRIMĂ voința Consiliului Europei de a oferi asistență în acest scop; INVITĂ autoritățile să furnizeze informații cu privire la redeschiderea procedurii sau la încheierea procedurii redeschise în cauzele Selahattin Demirtaș (n 3), Bayar, K pe motivele refuzului redeschiderii și pe alte măsuri posibile în cauza Arslan și altele (în ceea ce-l privește pe reclamantul Olcay Bayraktar) și pe procedurile penale pendinte în cauzele Sahin Alpay Ragip Zarakolu, DECIDE să reia examinarea acestor grupuri de afaceri cel târziu cu ocazia reuniunii sale din martie 2022 (DH).
Résolution intérimaire
CM/ResDH(2021)110
Exécution des arrêts de la Cour européenne des droits de l’homme
Groupe Öner et Türk (requête n
o
51962/12), groupe Nedim Șener (requête n
o
38270/11), groupe Altuğ Taner Akçam (requête n
o
27520/07) et groupe Artun et Güvener (requête n
o
75510/01) c. Turquie
(adoptée par le Comité des Ministres le 9 juin 2021,
lors de la 1406
e
réunion des Délégués des Ministres)
Requête
Affaire
Arrêt du
Définitif le
51962/12
GROUPE ÖNER ET TÜRK (Liste des affaires
CM/Notes/1406/H46-35-app
)
31/03/2015
30/06/2015
38270/11
08/07/2014
08/10/2014
53413/11
ȘIK
08/07/2014
08/10/2014
16538/17
20/03/2018
20/06/2018
13237/17
20/03/2018
10/09/2018
15064/12
15/09/2020
15/12/2020
27520/07
25/10/2011
25/01/2012
29680/05
15/09/2015
02/05/2016
6586/05
GÜZEL No. 3
24/07/2007
24/10/2007
871/08
ÖZER n
o
2
26/01/2010
26/04/2010
66327/09
10/10/2017
10/10/2017
37048/97
09/10/2003
Règlement amiable
37721/97
13/02/2003
Règlement amiable
75510/01
26/06/2007
26/09/2007
30905/09
20/06/2017
20/06/2017
70607/12
ATAÇ
17/12/2019
17/12/2019
324/10
DEMİR
07/01/2020
07/01/2020
44982/07
ÖNAL n
o
2
02/07/2019
02/10/2019
11314/10
17/03/2020
17/03/2020
57878/10
24/03/2020
24/03/2020
30569/09
UZAN
20/03/2018
10/09/2018
27167/12
17/03/2020
17/03/2020
Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des Droits de l’Homme et des Libertés fondamentales, qui prévoit que le Comité surveille l’exécution des arrêts définitifs de la Cour européenne des Droits de l’Homme (ci-après «
la Convention
» et «
la Cour
») ;
Vu les arrêts définitifs transmis par la Cour au Comité dans ces affaires et les violations constatées concernant les ingérences injustifiées et disproportionnées dans la liberté d’expression des requérants en raison de poursuites pénales engagées contre eux en vertu de divers articles du Code pénal ou de la loi relative à la lutte contre le terrorisme, pour avoir exprimé des opinions qui n’incitaient pas à la haine ou à la violence, et l’effet dissuasif qui en résulte pour la société dans son ensemble ; la détention provisoire de journalistes, en l’absence de motifs pertinents et suffisants ; les poursuites engagées au titre de l’article 301 du Code pénal, dont la Cour a estimé qu’il ne répondait pas à l’exigence de «
qualité de la loi
» en raison de ses termes d’une portée inacceptable ; et les condamnations pénales pour insulte à des institutions publiques, notamment au Président (violations de l’article 10 ainsi que de l’article 5 dans certaines affaires)
;
Rappelant que le problème de l’application disproportionnée du droit pénal en Turquie contre les personnes qui expriment des opinions critiques ou impopulaires est pendant devant le Comité depuis plus de 20 ans, en relation avec différents arrêts ;
Notant avec profonde préoccupation que, malgré le grand nombre d’arrêts rendus par la Cour européenne concluant à des violations similaires, les préoccupations répétées exprimées par le Comité et les indications inquiétantes sur la situation actuelle révélées par les informations disponibles, les autorités n’ont pas fourni toutes les informations demandées par le Comité ;
Notant avec préoccupation en particulier qu’aucune information statistique n’a été fournie au Comité sur le nombre de poursuites et de condamnations pour les infractions en cause dans ces affaires, y compris plus spécifiquement en ce qui concerne les journalistes, et soulignant à nouveau que ces informations statistiques sont cruciales pour permettre au Comité d’évaluer la situation réelle ;
Rappelant également que, malgré la bonne pratique des juridictions supérieures, en particulier de la Cour constitutionnelle, les procureurs et les juridictions inférieures continuent d’appliquer le droit pénal sans garantir le respect de la liberté d’expression ; notant dans ce contexte, avec profond regret, que les autorités n’ont pas émis de message politique à haut niveau pour soutenir la pratique des juridictions supérieures, omettant ainsi d’aborder la question de la nécessité d’un changement complet de culture dans l’ensemble du système de justice pénale, vers une attitude de tolérance de la libre expression d’une diversité d’opinions ;
Notant en outre, avec profonde préoccupation, qu’en dépit des appels répétés du Comité et de la jurisprudence claire de la Cour indiquant que l’article 301 du Code pénal (dénigrement public de la nation turque, des organes et des institutions de l’Etat) est rédigé de manière trop large pour que son application soit prévisible, les autorités turques n’ont pas modifié cette disposition et n’ont pas indiqué d’autres changements législatifs envisagés pour aligner la législation nationale qui a conduit à des violations du droit à la liberté d’expression, sur les normes de la Convention ;
Notant également avec préoccupation l’absence d’indication des mesures envisagées pour remédier aux violations résultant de l’application des articles 125 et 299 du Code pénal relatifs aux infractions d’insulte aux agents publics, dont le Président de la République ;
Notant enfin avec intérêt l’adoption récente du nouveau plan d’action sur les droits de l’homme envisageant le renforcement de la liberté d’expression en Turquie ; se félicitant en outre de la décision rapide de la Cour suprême de cassation de libérer le requérant dans l’affaire
Ahmet Hüsrev Altan
au lendemain du
prononcé de l’arrêt de la Cour européenne du 13 avril 2021 (non définitif) qui a estimé que la détention provisoire de ce journaliste depuis 2016 était illégale ;
INVITE INSTAMMENT les autorités à fournir des informations statistiques détaillées couvrant les cinq dernières années et indiquant le nombre total de poursuites et de condamnations pour les infractions visées dans ces groupes d’affaires ainsi que, compte tenu de l’importance particulière accordée à la liberté de la presse par la Cour dans sa jurisprudence, des informations sur le nombre de journalistes poursuivis, condamnés et placés en détention provisoire et détenus après condamnation, avec des précisions sur les allégations en cause ;
DEMANDE INSTAMMENT aux autorités de modifier l’article 301 du Code pénal à la lumière de la jurisprudence claire de la Cour et d’envisager d’autres modifications législatives du Code pénal et de la loi relative à la lutte contre le terrorisme afin de préciser que l’exercice du droit à la liberté d’expression ne constitue pas une infraction ;
LES INVITE INSTAMMENT à envoyer un message politique à haut niveau afin de soutenir la bonne pratique des juridictions supérieures, soulignant que la liberté d’expression est reconnue dans la société turque et que le droit pénal n’est pas destiné à être utilisé comme un outil pour la restreindre ;
LES ENCOURAGE à nouveau à poursuivre les programmes de formation et d’évaluation à l’intention des juges et des procureurs sur l’application du droit pénal dans le respect du droit à la liberté d’expression ;
INVITE les autorités à envisager de modifier l’article 125 et d’abroger l’article 299 du Code pénal, conformément à la jurisprudence de la Cour et au consensus européen émergent en faveur de la dépénalisation de la diffamation d’un chef d’État ;
LES ENCOURAGE VIVEMENT à adopter des mesures concrètes dans le cadre de la mise en œuvre du nouveau plan d’action pour les droits de l’homme afin de donner suite aux conclusions de la Cour dans le présent groupe d’affaires et de renforcer la liberté d’expression et de réunion en général ;
EXPRIME à cet égard la volonté du Conseil de l’Europe de fournir une assistance à cette fin ;
INVITE les autorités à fournir des informations sur la réouverture de la procédure ou sur l’issue de la procédure rouverte dans les affaires
Selahattin Demirtaș (n
o
3), Bayar, Kınık, Ali Gürbüz, Mart et autres, Mehdi Tanrıkulu, Cin, Kok, Güllü, Nejdet Atalay, Aktan, Bakır
,
Özer (n
o
3), Süer, Nurettin Demirtaș (37048/97), Uzan, Seğmen, Demir et Ataç ;
sur les motifs du refus de réouverture et sur d’autres mesures éventuelles dans l’affaire
Arslan et autres
(en ce qui concerne le requérant Olcay Bayraktar) et sur les procédures pénales pendantes dans les affaires
Sahin Alpay
et
Ragip Zarakolu,
DÉCIDE de reprendre l’examen de ces groupes d’affaires au plus tard lors de sa réunion de mars 2022 (DH).