CASE OF MAKBULE AKBABA AND OTHERS AGAINST TÜRKİYE

Rezoluția CM/ResDH(2025)218 Execuția hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului, Makbule Akbaba și alții, împotriva lui Türkiye (Aprobată de Comitetul de Miniștri la 3 septembrie 2025 la ședința de 1535 a Deputaților Miniștri) Hotărârea nr. Hotărârea finală la 48887/06 MAKBULE AKBABA ȘI ALTE 10/07/2012 17/12/2012 Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare „Convenția” și „Curtea”), având în vedere hotărârea finală transmisă de Curte comitetului în acest caz și încălcările stabilite din cauza eșecului autorităților de a determina circumstanțele următoarei morți ale rudei în timpul intervenției forțelor de securitate într-o revoltă de închisoare și de lungime excesivă a procedurii; Amintind obligația statului contestat, în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție, de a respecta toate hotărârile finale în cazurile la care a fost parte și că această obligație presupune, peste și peste plata sumelor atribuite de Curte, adoptarea de către autoritățile statului contestat, dacă este necesar: a măsurilor individuale pentru a pune capăt încălcărilor stabilite și a șterge consecințele acestora, astfel încât să atingă, în măsura posibilului, restabilirea în integritate și a măsurilor generale de prevenire a încălcărilor similare; după ce a invitat Guvernul Statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a respecta obligația menționată anterior; După examinarea raportului de acțiune furnizat de guvern, care indică măsurile individuale adoptate pentru executarea hotărârii, inclusiv informațiile furnizate cu privire la plata satisfacției juste acordate de Curte (a se vedea documentul DH-DD(2025)714 Remarcând cu regret profund faptul că nu ar putea fi luate măsuri suplimentare în acest caz din cauza perioadelor de prescripție aplicabile; Amintind că Comitetul a închis examinarea cazurilor similare referitoare la o lungime excesivă a procedurilor (a se vedea Rezoluția finală privind grupul Ormanci și alții de cazuri CM/ResDH(2014)298, reamintind în continuare că deficiențele constatate de Curte în prezenta hotărâre continuă să fie examinate în cadrul Gömi și alții/Turcia (35962/97) grupul de cazuri, de asemenea, având în vedere concluziile Curții în acest caz, și faptul că închiderea acestui caz nu prejudecă în niciun caz evaluarea măsurilor generale în legătură cu încălcarea dreptului la viață din cauza nerespectării autorităților de a determina circumstanțele intervențiilor forțelor de securitate în cazul revoltelor închisoare; DECLARA că a exercitat funcțiile sale în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în acest caz; CONCLUDE că nu ar putea fi luate în acest caz alte măsuri individuale din cauza perioadelor de prescripție aplicabile; DECIDE să continue să supravegheze adoptarea măsurilor generale necesare privind încălcarea dreptului la viață din cauza eșecului autorităților de a determina circumstanțele intervențiilor forțelor de securitate la revoltele de închisoare în grupul de cazuri Gömi și alții c. Turcia (35962/97); DECIDE să încheie examinarea acestui caz.

Resolution CM/ResDH(2025)218

Execution of the judgment of the European Court of Human Rights

Makbule Akbaba and Others against Türkiye

(Adopted by the Committee of Ministers on 3 September 2025

at the 1535

th

meeting of the Ministers’ Deputies)

Application No.

Case

Judgment of

Final on

48887/06

MAKBULE AKBABA AND OTHERS

10/07/2012

17/12/2012

The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, which provides that the Committee supervises the execution of final judgments of the European Court of Human Rights (hereinafter “the Convention” and “the Court”),

Having regard to the final judgment transmitted by the Court to the Committee in this case and to the violations established on account of the failure of the authorities to determine the circumstances of the applicants’ next of kin’s death during the intervention of the security forces into a prison riot and of excessive length of the proceedings;

Recalling the respondent State’s obligation, under Article 46, paragraph 1 of the Convention, to abide by all final judgments in cases to which it has been a party and that this obligation entails, over and above the payment of any sums awarded by the Court, the adoption by the authorities of the respondent State, where required:

-

of individual measures to put an end to violations established and erase their consequences so as to achieve as far as possible

restitutio in integrum

; and

-

of general measures preventing similar violations;

Having invited the government of the respondent State to inform the Committee of the measures taken to comply with the above-mentioned obligation;

Having examined the action report provided by the government indicating the individual measures adopted to execute the judgment including the information provided regarding the payment of the just satisfaction awarded by the Court (see document

DH-DD(2025)714

);

Noting with deep regret that no further measures could be taken in this case because of the applicable prescription periods;

Recalling that the Committee closed the examination of similar cases concerning excessive length of proceedings (see Final Resolution concerning the

Ormanci and Others

group of cases

CM/ResDH(2014)298

);

Recalling further that the remaining shortcomings found by the Court in this judgment continue to be examined within the framework of the

Gömi and Others v

.

Turkey

(35962/97)

group of cases also in the light of the Court’s findings in this case, and that the closure of this case therefore in no way prejudges the Committee’s evaluation of the general measures in relation to

violation of the right to life on account of the failure of authorities to determine circumstances of interventions of security forces into to prison riots;

DECLARES that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in this case;

CONCLUDES that no further individual measures could be taken in this case because of the applicable prescription periods;

DECIDES to continue to supervise the adoption of the necessary general measures concerning the violation of the right to life on account of the failure of the authorities to determine circumstances of interventions of the security forces into to prison riots in the

Gömi and Others v. Turkey

(35962/97)

group of cases;

DECIDES to close the examination of this case.