3ra-571/23 — Contestarea actului administrativ

La 03 aprilie 2019, avocatul Mihail Durnescu, în interesele lui Veronica Josan a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Serviciului Fiscal de Stat, Consiliului de soluționare a disputelor, solicitând anularea deciziei privind inițierea controlului fiscal nr.05/5-17 din 08 februarie 2019 și a deciziei privind inițierea controlului fiscal nr.05/5-105 din 24 octombrie 2018, anularea decizie nr.74 din 21 martie 2019, obligarea Serviciului Fiscal de Stat de a întruni Consiliul de soluționare a disputelor pentru examinarea contestației.

Ulterior, la data de 02 august 2019, Josan Veronica s-a adresat în instanța de contencios administrativ cu acțiune împotriva Serviciului Fiscal de Stat, solicitând anularea actului de control nr.5-692161, 3-563066, 3- 563067 din 01 aprilie 2019, anularea deciziei nr.101 din 08 mai 2019 și a deciziei nr.257 din 25 iulie 2019.

Prin încheierea din 13 iulie 2020, instanța de judecată a dispus conexarea cauzelor de contencios administrativ inițiate de către Josan Veronica împotriva Serviciului Fiscal de Stat, pentru examinarea într-o singură procedură.

În susținerea pretențiilor, reclamantul a indicat că, nu a donat și nu a primit donații de la Bahnaru Luiza. Reclamantul primea valută (euro) de la domnul Bahnaru Dan, fapt confirmat prin depunerile la contul lui Bahnaru Dan de la Bahnaru Luiza. În aceiași zi, Josan Veronica le converta la cel mai bun curs de vânzare și le depunea din numele lui Bahnaru Luiza. Toate aceste acțiuni au fost necesare pentru întreprinderea unde activa. Astfel banii nu au fost depuși ca donație. Pentru a fi exclus viciul și erorile la întocmirea ordinelor de plată au fost prezentate declarații unde acest ciclu a fost închis prin acțiuni de refuz la donație, restituirea sumelor ce nu-i aparțin doamnei Josan Veronica, transmise lui Bahnaru Dan, de la care și a fost recepționate. Astfel, oferta de donație nu a avut termen pentru acceptarea de Bahnaru 1 Luiza care a și refuzat donația în termen. Reclamantul nu deținea așa sume de bani, dar banii depuși pe contul lui Bahnaru Luiza aparțineau de fapt lui Bahnaru Dan, ce au fost ridicați de Josan Veronica prin procură din numele lui Bahnaru Dan și depuși la contul lui Bahnaru Luiza. Sumele de bani recepționate de doamna Josan Veronica au fost întoarse în casieria SRL „Eurogalant”. Serviciul Fiscal de Stat nu a efectuat control la sursa spre plată, și anume SRL „Eurogaland”.

A făcut referire la art. 5 din Regulamentul cu privire la verificarea obligațiilor fiscale și estimarea veniturilor impozabile ale persoanelor fizice cu aplicare metodelor și surselor indirecte, aprobat prin Ordinii IFPS nr.176 din 22 iunie 2017, potrivit căruia, citația la Serviciul Fiscal de Stat în reprezintă înscrisul în care persoana este chemată la subdiviziunea Serviciului fiscal de Stat care efectuează controlul, pentru a depune explicații și a prezenta informații, necesare determinării obligației fiscale. Astfel, faptul emiterii citației reprezintă o confirmare a faptului că Serviciul Fiscal de Stat a demarat procedura de control a contribuabilului în luna martie 2018, iar emiterea deciziei de inițiere a controlului în luna octombrie 2018 și februarie 2019, ceea ce reprezintă o încălcare art.215 alin.(4) și art. 216 alin. (2) Codul fiscal care prevede obligativitatea emiterii unei decizii de inițiere a controlului înainte de demararea procedurii de control, fapt expres indicat și în Regulamentul cu privire la verificarea obligațiilor fiscale și estimarea veniturilor impozabile ale persoanelor fizice cu aplicare metodelor și surselor indirecte, potrivit căruia controalele fiscale se vor efectua doar în temeiul deciziei privind inițierea controlului.

Prin urmare, a considerat că, procedura de emitere a deciziei de inițiere a controlului a fost încălcată, și anume nu a fost verificarea fiscală prealabilă, raport de verificare fiscală prealabilă, desemnați inspectori fiscali, înregistrată decizia de inițiere a controlului, termenul de 45 de zile nu a fost respectat.

A mai invocat că, potrivit art.22614 Codul fiscal, verificarea fiscală prealabilă constă în reconstituirea situației fiscale prealabile a persoanei fizice supuse verificării și compararea venitului impozabil estimat ce decurge din situația fiscală constatată cu venitul impozabil declarat de aceasta. Verificarea fiscală prealabilă se efectuează la sediul Serviciului Fiscal de Stat în baza informațiilor deținute de acesta. La reconstituirea situației fiscale prealabile, Serviciul Fiscal de Stat: a) acumulează documente, informații, explicații și/sau alte probe din toate sursele indirecte disponibile; b) cercetează minuțios datele și probele obținute; c) constată 2 situația fiscală prealabilă. Activitatea de verificare fiscală prealabilă se desfășoară cu înștiințarea persoanei fizice. Prin verificarea prealabilă se stabilește: a) mărimea diferenței dintre venitul impozabil estimat, determinat din situația fiscală prealabilă constatată și venitul impozabil declarat de persoana fizică; b) necesitatea efectuării controlului fiscal sau încetării procedurii de determinare a venitului impozabil estimat. Rezultatele verificării fiscale prealabile se consemnează într-un raport de verificare fiscală prealabilă. Raportul de verificare fiscală prealabilă va conține toate constatările stabilite de Serviciul Fiscal de Stat pe perioada desfășurării verificării, precum și propunerea de inițiere a controlului fiscal sau de încetare a procedurii de verificare. După examinarea raportului de verificare fiscală prealabilă, conducătorul Serviciului Fiscal de Stat emite decizia privind inițierea controlului fiscal sau privind încetarea procedurii de determinare a venitului impozabil estimat. Decizia privind inițierea controlului fiscal va conține lista persoanelor propuse pentru control, ținând cont de valoarea descrescândă a diferenței dintre venitul impozabil estimat și cel declarat și de capacitatea de a efectua un număr de controale. Conducătorul Serviciului Fiscal de Stat este în drept să modifice lista persoanelor propuse pentru control în cazul apariției unor informații suplimentare. Durata verificării fiscale prealabile nu va depăși 45 de zile de la data înștiințării privind inițierea verificării prealabil. În cazul necesității obținerii de la terți a unor documente, informații, explicații și/sau probe suplimentare, termenul de 45 de zile se suspendă de 4 la momentul solicitării de la terți a unor documente, informații, explicații și/sau probe suplimentare. După încetarea condițiilor care au generat suspendarea, verificarea fiscală prealabilă va fi reluată. Raportul de verificare fiscală prealabilă nu este act administrativ. În conformitate cu art.22615 Codul fiscal, în baza deciziei de inițiere a controlului fiscal, Serviciul Fiscal de Stat citează persoana fizică supusă verificării pentru a o înștiința despre inițierea controlului fiscal. Citația se va emite în conformitate cu prevederile art.226 alin.(1)-(3). Persoana citată este obligată să prezinte, până la inițierea controlului fiscal, declarația cu privire la proprietate conform formularului și modului stabilit de Ministerul Finanțelor. La data prezentării persoanei fizice citate, Serviciul Fiscal de Stat o va anunța despre rezultatele verificării fiscale prealabile și despre inițierea controlului fiscal. În final se va întocmi un proces-verbal de înștiințare, în care se va menționa: a) temeiul inițierii controlului fiscal; b) data efectuării controlului fiscal; c) perioada ce urmează a fi supusă verificării; d) posibilitatea de a solicita amânarea datei începerii controlului fiscal; e) dreptul persoanei fizice de a fi reprezentată conform prevederilor 3 art.244; f) materialele anexate la procesul-verbal; f1) obligația de a prezenta toate probele relevante pentru obiectul controlului fiscal până la inițierea controlului fiscal sau până la finalizarea controlului fiscal; g) alte date relevante.

A susținut că, reclamantul nu a primit nici un act care să confirme înștiințarea Ministerului Finanțelor/Cancelariei de Stat despre controlul dispus și nici o copie despre decizia Ministerului Finanțelor/Cancelariei de Stat despre efectuarea controlului financiar la reclamant. Totodată, procedura de emitere a deciziei de inițiere a controlului fiscal nu ține de dreptul discreționar al Serviciului Fiscal de Stat, în sensul art.16 Codul administrativ, ci o procedură strict reglementată și obligatorie spre executare.

Pe calea de consecință, a relatat că, având în vedere nulitatea deciziilor de inițiere a controlului din 24 octombrie 2018 și 08 februarie 2019, urmează a fi anulate și actul de control nr.5- 692161, 3-563066, 3- 563067 din 01 aprilie 2019, decizia nr.101 din 08 mai 2019 și decizia nr.257 din 25 iulie 2019.

A menționat că, conform art.214 Codul fiscal, controlul fiscal are drept scop verificarea modului în care contribuabilul respectă legislația fiscală într-o anumită perioadă sau în citea perioade fiscale. Procedura controlului fiscal constă într-un ansamblu de metode și operațiuni de organizare și desfășurare a controlului, precum și de valorificare a rezultatelor lui. Controlul fiscal la fața locului și/sau la oficiul organului, prevăzut la alin.(2), poate fi organizat și efectuat prin următoarele metode și operațiuni: verificarea faptică, verificarea documentară, verificarea totală, verificarea parțială, verificarea tematică, verificarea operativă, verificarea prin contrapunere. Metodele și operațiunile concrete utilizate la organizarea și exercitarea controlului fiscal sânt determinate, în baza prezentului cod, în instrucțiunile cu caracter intern ale Serviciului Fiscal de Stat. Art.2265 Codul fiscal, prevede că, impozitarea venitului impozabil estimat se efectuează în modul general stabilit de legislația fiscală pentru impozitarea pe venit a persoanelor fizice. Potrivit art.2266 alin.(7) Codul fiscal, obligația de a prezenta dovezi privind caracterul impozabil al venitului estimat se pune pe seama Serviciului Fiscal de Stat. În corespundere cu art.22612 Codul fiscal, procedura de verificare a persoanei fizice cu aplicarea metodelor indirecte de estimare se va efectua în următoarele etape: a) analiza și selectarea persoanelor fizice care urmează a fi supuse verificării; b) verificarea fiscală prealabilă a persoanei fizice; c) controlul fiscal. Astfel, nu este clar ce fel de control urma a fi efectuat total, parțial, de contrapunere sau altfel de control 4 ce tranzacții urmează a fi efectuate în contrapunere cu ce întreprinderi sau/și persoane fizice.

La fel, a menționat că, au fost prezentate chitanțele ce confirmă faptul restituirii de Josan Veronica la SRL „Eurogaland” a sumelor ce au fost transferate de ultimul, ceea ce confirmă că reclamata nu a avut venit. Deci, la efectuarea controlului inspectorii fiscali nu au folosit metodele adecvate controlului și nu au făcut uz de toate procedeele de control necesare stabilirii cu certitudine a existenței sau inexistenței obligației fiscale suplimentare pentru reclamant, or lipsește controlul fiscal efectuat la SRL „Eurogaland” și nu a fost efectuat controlul de contrapunere cu SRL „Eurogaland” și Bahnaru Luiza, fapt ce adeverește superficialitatea controlului.

A enunțat că, Serviciul Fiscal de Stat în lipsa unui control riguros și tematic, în mod neîntemeiat a plasat răspunderea pentru eventualele erori la SRL „Eurogaland” către Josan Veronica. Totodată, a indicat că, în anul 2013 nu urma să fie achitat impozitul unic conform art.90 Codul fiscal, deoarece această obligație fiscală a fost introdusă din anul 2014, și respectiv declarațiile pe acea perioadă nu urma să fie prezentate de persoana fizică deoarece acestea nu se considera un venit impozabil.

La fel, consideră că, organul fiscal a încălcat și termenul de prescripție, or, potrivit art.214 alin.(4) Codul administrativ, activitatea contribuabilului poate fi supusă controlului fiscal pentru o perioadă ce nu depășește termenele de prescripție, stabilite la art.264 Codul fiscal, pentru determinarea obligației fiscale. Or, potrivit art.226(2) din Codul fiscal, termenul de prescripție pentru determinarea venitului impozabil estimat al persoanei fizice nu va depăși termenul stabilit la art.264. În conformitate cu prevederile art.264 Codul fiscal, cu excepția cazurilor prevăzute la alin.(2), obligațiile fiscale pot fi determinate de către contribuabil și Serviciul Fiscal de Stat sau alte organe cu atribuiți de administrare fiscală în următoarele termene: a) impozitele, taxele, majorările de întârziere - în cel mult 4 ani de la ultima dată stabilită pentru prezentarea dării de seamă fiscale respective sau pentru plata impozitului, taxei, majorării de întârziere (penalității), în cazul în care nu este prevăzută prezentarea unei dări de seamă fiscale; b) sancțiunile fiscale aferente unor impozite și taxe concrete - în cel mult 4 ani de la ultima dată stabilită pentru prezentarea dării de seamă fiscale privind impozitul și taxa menționată sau pentru plata impozitului și taxei în cazul în care nu este prevăzută prezentarea unei dări de seamă fiscale; c) sancțiunile fiscale neaferente unor impozite și taxe concrete - în cel mult 4 ani din data săvârșirii încălcării fiscale. Termenul de prescripție nu se extinde asupra 5 impozitului, taxei, majorării de întârziere (penalității) sau sancțiunilor fiscale aferente unui impozit, unei taxe concrete dacă darea de seamă fiscală care stabilește obligația fiscală conține informații ce induc în eroare sau reflectă fapte ce constituie infracțiuni fiscale ori nu a fost prezentată. Astfel, termenul inclus în decizia de inițiere a controlului 2012-2016 depășește termenul de prescripție de 4 ani, or decizia este emisă în anul 2017 prin urmare urma să fie inclusă perioada 2017-2014.

A mai declarat că, art.215 Codul fiscal prevede că, la relevarea unor erori și/sau contradicții între indicii dărilor de seamă și documentelor prezentate, organul care a efectuat controlul este obligat să comunice despre aceasta contribuabilului, cerându-i, totodată, să modifice documentele respective în termenul stabilit. Astfel, Legea nr.1164/1994 pentru punerea în aplicarea a titlurilor I și II ale Codului fiscal, art.24 alin.(25), face referire la achizițiile efectuate până la 31 decembrie 2017 de către persoanele juridice de la persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător. Achizițiile de mărfuri efectuate în această perioadă din care a fost reținut și achitat la buget impozitul în conformitate cu art.901 alin.(35) din Codul fiscal și achizițiile specificate la art.20 lit. y) și y2 ) nu sunt pasibile de verificare în cadrul controalelor fiscale. De asemenea, conform alin.(34) art.24 a Legii, veniturile obținute de către persoanele fizice care nu practică activitate de întreprinzător până la 31 decembrie 2017 din care a fost reținut și achitat la buget impozitul în conformitate cu art.901 alin.(35) din Codul fiscal și achizițiile specificate la art. 20 lit. y) și y2) nu sunt pasibile de verificare în cadrul controalelor fiscale. Totodată, art.233 alin.(1) Codul fiscal prevede tragerea la răspundere pentru încălcarea fiscală în temeiul legislației fiscale în vigoare în timpul și la locul săvârșirii încălcării, cu excepția situațiilor când lege nouă prevede sancțiuni mai blânde, cu condiția că încălcarea fiscală, prin caracterul ei nu atrage după sine în condițiile legii răspunderea penală.

Prin urmare, a explicat că, în situația în care persoana a fost supusă controlului fiscal prin metoda de verificare tematică, iar actul de control a fost întocmit după data de 01 ianuarie 2018, cu referire la achizițiile efectuate pentru perioadele de până la 31 decembrie 2017, din care s-a achitat la buget impozit, urmează a fi emisă decizia privind clasarea cazului.

Consecutiv, la 17 mai 2021, avocatul Mihail Durnescu, în interesele lui Veronica Josan a depus apel suplimentar împotriva hotărârii din 08 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La 11 iunie 2023, avocatul Mihail Durnescu, în interesele lui Veronica Josan a depus cerere de recurs motivată.

Totodată, la 08 mai 2026, recurenta Veronica Josan a depus note scrise privind noi circumstanțe esențiale, în vederea completării argumentelor din recursul depus. 7

La fel, la 04 septembrie 2026, recurenta Veronica Josan a depus supliment la cererea de recurs.

Art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023): „Recursul se depune la instanţa de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanţei de apel, dacă legea nu stabileşte un termen mai mic. Instanţa de apel transmite neîntîrziat Curţii Supreme de Justiţie recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curţii Supreme de Justiţie în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanţei de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanţa de apel.”

Art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023): „Curtea Supremă de Justiţie examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin.(2).”

Art. 195 din Codul administrativ: „Procedura acţiunii în contenciosul administrativ se desfăşoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepţia art.169–171.”

Art. 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanţa (judecătorul), participanţii la proces şi alte persoane legate de activitatea instanţei trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Art. 111 din Codul de procedură civilă: „Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanţa judecătorească. 8 Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor şi cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen.”

Art. 112 alin. (2) din Codul de procedură civilă: „Dacă ultima zi a termenului este nelucrătoare, acesta expiră în următoarea zi lucrătoare.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanţa de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Din documentele dosarului rezultă cert că, dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău, a fost pronunțat la 04 aprilie 2023 (f. d. 117, vol. V), iar la 05 aprilie 2023, a fost expediat prin intermediul poștei electronice al avocatului Mihail Durnescu: avocat.durnescu@gmail.com (f. d. 135, vol. V).

La 02 mai 2023, prin intermediul poștei electronice, avocatul Mihail Durnescu, în interesele lui Veronica Josan, cu respectarea termenului prevăzut de art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare la data depunerii recursului), a depus recurs nemotivat împotriva deciziei 04 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 136 - 139, vol. V).

Tot din materialele cauzei rezultă cert că, Curtea de Apel Chișinău, la 05 mai 2023, prin intermediul poștei electronice a expediat în adresa participanților la proces, copia deciziei motivate din 04 aprilie 2023 a Curții 9 de Apel Chișinău, inclusiv și avocatului Mihail Durnescu, în interesele lui Veronica Josan: avocat.durnescu@gmail.com, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei (f. d. 140, vol. V).

Subsecvent, materialele cauzei atestă şi faptul că adresa electronică menționată a mai fost indicată de recurentul avocatului Mihail Durnescu, în interesele lui Veronica Josan ca adresă pentru corespondență în cererea de recurs depusă, precum și în antetul cererilor expediate anterior. Mai mult, Completul atestă că inclusiv și cererea de recurs nemotivată și cea motivată a fost depusă prin intermediul poștei electronice indicate supra.

Prin urmare, având în vedere cele constatate, este cert că termenul de 30 de zile, prevăzut la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare la data depunerii recursului), pentru prezentarea recursului motivat a început să curgă din data de 06 mai 2023, ziua imediat următoare celei în care avocatului Mihail Durnescu, în interesele lui Veronica Josan i-a fost notificată copia deciziei motivate din 04 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău și a expirat la 05 iunie 2023, având în vedere că ziua de 04 iunie 2023 a fost duminică.

Cu toate acestea, în pofida obligațiilor sale procesuale, recurentul a depus recursul motivat abia la 11 iunie 2023 (f. d. 146a, vol. V), adică după expirarea, la 05 iunie 2023, a termenului legal prevăzut pentru motivarea recursului. În aceste circumstanțe, survin consecințele prevăzute de art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, potrivit căruia recursul se declară inadmisibil, în special, atunci când motivarea recursului a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

Distinct acestor circumstanțe, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că de la momentul notificării prin intermediul poștei electronice a decizie motivate din 04 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, recurentul a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de dreptul procedural și a depune recurs motivat în interiorul termenului instituit la art. 245 alin.(2) din Codul administrativ. Or, fiind interesat în soarta soluționării prezentului litigiu, recurentul trebuiau să întreprindă toate măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță prin depunerea în termen a motivării recursului, în caz contrar intervenind aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală, declararea recursului inadmisibil în temeiul articolului 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

În altă ordine de idei, potrivit art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, dacă o persoană, din motive independente de voința sa, nu a 10 putut respecta un termen legal, aceasta poate solicita repunerea în termen. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului, cu anexarea probelor care confirmă circumstanțele invocate și cu îndeplinirea concomitentă a actului procedural omis.

În prezenta cauză, nici avocatul Mihail Durnescu și nici recurenta Veronica Josan, nu au formulat o cerere de repunere în termenul de prezentare a motivării recursului și nici nu a invocat existența unor împrejurări independente de voința sa care l-ar fi împiedicat să respecte termenul prevăzut la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În aceste condiții, nu există temei pentru examinarea posibilității repunerii în termen.

Așadar, în corespundere cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura administrativă şi procedura de contencios administrativ trebuie să îşi exercite drepturile şi să îşi îndeplinească obligaţiile cu bună-credinţă, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanţi.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art. 245 din Codul administrativ, este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage ca și consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

Totodată, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Imperioase speței sunt și dezideratele Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Ponomaryov contra Ucrainei, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

În acest caz, Înalta Curte a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.

În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de avocatul Mihail Durnescu, în interesele lui Veronica Josan, ca fiind 11 inadmisibil, este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Prin prisma respectării dreptului de acces liber la justiție, garantat de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăților Fundamentale, art. 20 din Constituția Republicii Moldova şi art. 5 din Codul de procedură civilă, relevat şi în jurisprudenţa CtEDO, precum şi a dreptului la un recurs efectiv garantat de art. 13 din Convenţie, circumstanţele relatate denotă că recurenta a neglijat dreptul de valorificare a drepturilor procedurale în sensul şi termenul stabilit de către instanţa de judecată.

Faţă de toate aceste considerente, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul depus de către avocatul Mihail Durnescu, în interesele lui Veronica Josan, împotriva deciziei 04 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 08 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în temeiul art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ. 50. Ţinând cont de cele expuse şi în temeiul art. 230 și 246 alin.2 lit.e) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Mihail Durnescu, în interesele lui Veronica Josan. Încheierea este irevocabilă. Președinte Diana Stănilă Judecători Gheorghe Stratulat Ana Cucerescu 12