CASE OF SAARISTO AND OTHERS AGAINST FINLAND AND 10 OTHER CASES
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Information given by the government concerning measures taken to prevent new violations. Payment of the sums provided for in the judgment
CASE OF SAARISTO AND OTHERS AGAINST FINLAND AND 10 OTHER CASES (CtEDO, 2021)
Rezoluția CM/ResDH(2021)214 Execuție a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului Unsprezece cauze împotriva Finlandei (aprobată de Comitetul de Miniștri la 7 octombrie 2021 la ședința 1413 a Deputaților Miniștrilor) Hotărârea nr. Hotărârea finală la 184/06 SAARISTO ȘI ALTE ALE 12/10/2010 12/01/2011 25576/04 FLINKKILÄ ȘI ALTE ALEA 06/04/2010 06/07/2010 25711/04 TUOMELA ȘI ALTE ALEA 06/04/2010 06/07/2010 29576/09 LAHTONEN 17/01/2012 17/04/2012 30865/08 REINBUT ȘI ALȚI 25/01/2011 25/04/2011 32297/10 NISKASAARI ȘI OTAVAMEDIA OY 23/06/2015 03/07/2015 37520/07 NISKASAARI ȘI ALȚI 06/07/2010 06/10/2010 43349/05 JOKITAIPALE ȘI ALȚI 06/04/2010 6372/06 ILTALEHTI ȘI KARHUVAARA 06/04/2010 06/07/2010 66456/09 RKI ȘI KORVOLA 29/10/2013 29/01/2014 6806/06/06 SOILA 06/04/2010 06/07/2010 Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare „Convenția” și „Curtea”); având în vedere hotărârile finale transmise de Curte comitetului în aceste cazuri și încălcările stabilite ale dreptului reclamantului la libertate de exprimare din cauza condamnărilor lor la amenzi în cadrul procedurilor penale, a difuzării informațiilor care violă intimitatea sau difamarea, precum și a ordonanței de a plăti daune, între 2004 și 2011 (violații la art. 10 din convenție); Niskasaari și alții și Jokitaipale și alții se referă, de asemenea, la lungimea excesivă a procedurilor penale (violații articolului 6 alineatul (1) din Convenție); Amintind obligația statului contestat, în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție, de a respecta toate hotărârile finale în cazurile la care a fost parte și că această obligație presupune, peste și peste plata sumelor atribuite de Curte, adoptarea de către autoritățile statului contestat, dacă este necesar: a măsurilor individuale pentru a pune capăt încălcărilor stabilite și a șterge consecințele acestora, astfel încât să atingă, în măsura posibilului, restabilirea în integritate și a măsurilor generale de prevenire a încălcărilor similare; după ce a invitat Guvernul Statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a respecta obligația menționată anterior; După examinarea raportului de acțiune furnizat de guvern, care indică măsurile individuale adoptate pentru a da efect hotărârilor, inclusiv informațiile furnizate cu privire la plata satisfacției juste acordate de Curte (a se vedea documentul DH-DD(2016)404 Având în vedere că problema măsurilor individuale a fost rezolvată, printre altele pentru că în toate aceste cazuri, singura sancțiune penală impusă a fost o amendă, condamnarea pentru care nu apare în dosarul penal, deschiderea procedurii impușite este permisă în temeiul dreptului intern și Curtea a acordat satisfacție echitabilă pentru prejudiciu material reclamanților care au formulat astfel de cereri; Având în vedere faptul că măsurile generale adoptate pentru a evita încălcări similare datorită lungii excesive a procedurilor penale au fost examinate în grupul de cazuri Kangasluoma (a se vedea Rezoluția finală CM/ResDH(2012)75, reamintind că problema măsurilor generale necesare ca răspuns la deficiențele constatate de Curte în prezenta hotărâre continuă să fie examinată în cadrul Eerikäinen c. Finlanda și faptul că închiderea acestor cazuri nu prejudecă în niciun caz evaluarea măsurilor generale necesare Comitetului; DECLAREA că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în aceste cazuri în ceea ce privește măsurile individuale și DECIDE pentru a închide examinarea acestor cazuri.