3r-123/26 — Obligarea radierii intabulării, încasarea prejudiciului moral

La 1 aprilie 2015, Ghenadie Petcu a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎS ,,Cadastru”, intervenient accesoriu Petcu Natalia, prin care a solicitat obligarea pârâtului de a rectifica înregistrarea în registrul bunurilor imobiliare și, anume, la bunul cu nr.0100105.167.01.045 să fie exclus din rubrica proprietar cet. Petcu Natalia, a.n.09.10.1977, IDNP 2000032028490 (f.d.3-5, vol. I).

Prin încheierea din 8 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a înlocuit ÎS ,,Cadastru” cu succesorul său în drepturi IP „Agenția Servicii Publice”.

La 12 martie 2018, Ghenadie Petcu a depus cerere de concretizare a acțiunii prin care a solicitat de a radia intabularea: proprietar Natalia Petcu, a.n.09.10.1977, c/p 2000032028490, din Subcapitolul II „Dreptul de proprietate asupra bunului imobil” din Registrul bunurilor imobile, cu referire la bunul imobil cu nr. cadastral 0100105.167.01.045 din mun. Chișinău, str. Trandafirilor 31/7 ap.45, încasarea prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei și cheltuielilor de judecată (f.d.230-232, vol. I).

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 8 octombrie 2018, s-a respins ca fiind tardivă și neîntemeiată acțiunea înaintată de Petcu Ghenadie către IP „Agenția Servicii Publice”, intervenient accesoriu Petcu Natalia cu privire la obligarea radierii intabulării, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată (f.d. 146, 156-166, vol. II).

La 5 noiembrie 2018, Petcu Ghenadie a declarat apel asupra hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 8 octombrie 2018 (f.d. 154-155, vol. II).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 septembrie 2019, apelul declarat de Petcu Ghenadie s-a respins și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 8 octombrie 2018 (f.d 99, 100-115, vol. III).

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 13 mai 2020, recursul depus de către Ghenadie Petcu s-a declarat inadmisibil.

La 19 noiembrie 2025, Petcu Ghenadie a depus cerere de revizuire a deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 septembrie 2019. 1

Prin încheierea Curții de Apel Centru din 19 februarie 2026, cererea de revizuire declarată de Ghenadie Petcu împotriva deciziei Curții de apel Chișinău din 19 septembrie 2019, s-a respins ca fiind inadmisibilă.

La 17 aprilie 2026, Ghenadie Petcu a depus cerere de recurs împotriva încheierea Curții de Apel Centru din 19 februarie 2026.

Conform fișei de repartizare a dosarului la 5 mai 2026, cererea de recursul depusă de Ghenadie Petcu a fost repartizată în mod automat- aleatoriu judecătorului raportor, Diana Stănilă.

Ghenadie Petcu a înaintat recuzare judecătorului Stela Procopciuc, în temeiul art. 50 alin. (1) lit. d) și e) CPC.

În motivarea cererii de recuzare a invocat în esență că, judecătorul Stela Procopciuc și-a expus opinia asupra chestiunii determinate a dosarului în șapte acte judecătorești și anume: decizia din 19.11.2019 în dosarul nr. 2a- 640/19, decizia din 28.01.2020 în dosarul nr. 2a-744/20, încheierile din 17.12.2025 şi 04.02.2026 în dosarul nr. 2rh-38/25, încheierea din 25.03.2026 în dosarul nr. 2rh-12/26, încheierea din 22.04.2026 în dosarul nr. 2r-102/26 şi decizia din 15.05.2026 în dosarul nr. 3r-70/26, precum și, există alte împrejurări, care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorului.

Art. 49 din Codul administrativ prevede următoarele: „Într-o procedură administrativă, pentru o autoritate publică nu au dreptul să acționeze persoanele care: a) înseși au statut de participant la procedura administrativă; b) sânt membri de familie ai unui participant; c) în virtutea legii sau în baza procurii/împuternicirii în baza semnăturii electronice, reprezintă în general sau în această procedură administrativă un participant; d) sânt membri de familie ai reprezentantului unui participant în această procedură administrativă; e) desfășoară activitate remunerată la un participant al procedurii administrative sau activează la el în calitate de membru al consiliului de conducere, al consiliului de supraveghere sau al unui alt organ de acest gen. Această prevedere nu se aplică persoanelor angajate la o instituție de drept public participantă la procedura administrativă; f) în chestiunea respectivă au întocmit o expertiză sau au acționat în mod similar în afara calității lor funcționale/de serviciu. Persoana care, prin activitate sau decizie, poate avea nemijlocit avantaje sau dezavantaje este asimilată participantului. Această prevedere nu se aplică dacă avantajul 2 sau dezavantajul se bazează doar pe faptul că cineva face parte dintr-un grup de populație sau grup profesional ale cărui interese comune sânt atinse de chestiunea în cauză. Membru de familie în sensul alin.(1) lit. b) şi d) sânt: a) logodnicul/logodnica; b) soțul/soția; c) ruda sau afinul pe linie dreaptă sau colaterală până la gradul IV inclusiv; d) persoanele care printr-un raport de îngrijire creat pe o durată mai îndelungată sânt legate unele de altele ca părinții cu copilul (părinți educatori şi copil îngrijit). Persoanele indicate la alin.(3) se consideră membri de familie şi atunci când căsătoria pe care se întemeia relația sau comunitatea domestică nu mai există dacă persoanele sânt legate în continuare între ele ca soț şi soție sau ca părinți şi copil.”

Art. 50 din Codul administrativ prevede următoarele: „Pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției. Motivul indicat la alin.(1) poate exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b) şi-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) şi-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative.”

Art. 202 alin. (4) Cod administrativ, prevede că: „Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă.”.

Art. 50 din Codul de procedură civilă prevede că: „Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă: a) la judecarea anterioară a cauzei a participat în calitate de martor, expert, specialist, interpret, reprezentant, grefier, executor judecătoresc, arbitru sau mediator; b) se află în raporturi de rudenie pînă la al patrulea grad inclusiv sau de afinitate pînă la al treilea grad inclusiv cu vreuna dintre părţi, cu alţi participanţi la proces sau cu reprezentanţii acestora; b1) o rudă a sa pînă la al patrulea grad inclusiv sau un afin pînă la al treilea grad inclusiv a participat, ca judecător, la judecarea aceleiaşi cauze; b2) este rudă pînă la al patrulea grad inclusiv sau afin pînă la al treilea grad inclusiv cu un alt membru al completului de judecată; c) este reprezentantul legal al uneia dintre părţi; d) şi-a expus opinia asupra cauzei care se judecă; 3 e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluţionarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea lui.”

Art. 52 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Dacă există temeiurile specificate la art.50 şi 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul, grefierul sînt obligaţi să se abţină de la judecată. În aceleaşi temeiuri, recuzarea poate fi înaintată de participanţii la proces sau este examinată din oficiu de către instanţă.”

Criticile formulate de Ghenadie Petcu în esență, se întemeiază pe participarea anterioară a judecătoarei Stela Procopciuc la examinarea unor cauze în care reclamantul a avut calitatea de parte. O asemenea împrejurare nu echivalează, cu exprimarea unei opinii asupra cauzei care se judecă și nici nu este suficientă pentru a genera dubii obiectiv justificate asupra imparțialității judecătorului.

În sensul art. 50 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă, incompatibilitatea presupune ca opinia anterior exprimată să privească cauza supusă judecății, iar nu orice chestiune de fapt sau de drept examinată de același judecător în exercitarea atribuțiilor sale jurisdicționale. Prin urmare, pronunțarea unor acte judecătorești în litigii distincte, chiar conexe ori privind aceeași parte, nu poate fi echivalează cu o antepronunțare.

Această concluzie corespunde jurisprudenței Curții Supreme de Justiție. În încheierea din 30 iulie 2025, dosarul nr. 2ra-139/23, Curtea a reținut că participarea anterioară a judecătorului la soluționarea unui litigiu conex nu determină incompatibilitatea sa într-un litigiu ulterior, dacă obiectul și chestiunile juridice supuse examinării sunt distincte. Faptul că anumite raporturi juridice, acte sau circumstanțe examinate anterior constituie elemente factuale ori de context în cauza ulterioară nu transformă activitatea jurisdicțională precedentă într-o antepronunțare. O interpretare contrară ar conduce la incompatibilitatea automată a judecătorului ori de câte ori acesta este chemat să examineze un litigiu care prezintă elemente de conexitate cu o cauză soluționată anterior.

În prezenta cauză, judecătoarea Stela Procopciuc nu a participat la examinarea litigiului la nicio etapă procesuală. Actele judecătorești invocate de autorul recuzării au fost pronunțate în alte proceduri, cu obiect procesual propriu. În consecință, opiniile juridice exprimate în soluționarea acestora reprezintă rezultatul exercitării funcției jurisdicționale și nu relevă o poziție anticipată asupra chestiunii care urmează a fi soluționată în prezentul recurs. 4

În plus, obiectul examinării în recurs îl constituie legalitatea încheierii Curții de Apel Centru din 19 februarie 2026, prin care cererea de revizuire formulată împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 septembrie 2019 a fost declarată inadmisibilă. Prin urmare, instanța de recurs nu este chemată să reexamineze fondul raportului juridic litigios, ci să verifice legalitatea soluției procesuale adoptate în procedura de revizuire.

Nici circumstanța că judecătoarea Stela Procopciuc a pronunțat anterior soluții defavorabile lui Ghenadie Petcu nu este, poate genera dubii obiectiv justificate asupra imparțialității sale. Dezacordul unei părți cu soluțiile sau considerentele juridice formulate de un judecător în alte cauze nu constituie un criteriu de apreciere a imparțialității acestuia.

Separat, Completul constată că, potrivit dispoziției Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție privind constituirea completelor pentru examinarea cauzelor de contencios administrativ, judecătoarea Stela Procopciuc, la moment nu mai face parte din completul învestit cu soluționarea recursului. Această împrejurare confirmă, suplimentar, lipsa unui impediment procesual actual privind examinarea cauzei.

Având în vedere cele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va respinge ca neîntemeiată cererea de recuzare formulată de Ghenadie Petcu.

În conformitate cu art. 50, 202 și art. 230 din Codul administrativ, art. 53 din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea depusă de Ghenadie Petcu, cu privire la recuzarea judecătorului Completului de judecată, Stela Procopciuc, de la examinarea cererii de recurs împotriva încheierii din 19 februarie 2026 a Curții de Apel Centru, în cauza Petcu Ghenadie către IP „Agenția Servicii Publice”, intervenient accesoriu Petcu Natalia cu privire la obligarea radierii intabulării și încasarea prejudiciului moral. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Gheorghe Statulat Judecători Ana Cucerescu Elena Croitor 5