Decizie nr. 135 din 27.09.2022

La originea cauzei se află sesizările privind excepțiile de neconstituționalitate a sintagmei „după caz” din punctul 11 lit. j) din Regulamentul circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009, și a conjuncției „sau” din articolul 13412 alin. (3) din Codul penal, adoptat prin Legea nr. 985 din 18 aprilie 2002.

Excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate de dl avocat Alexandru Iachimciuc, în interesele dlui Valeriu Stici, parte în dosarul nr. 1-398/2021, pendinte la Judecătoria Orhei, sediul central (sesizarea nr. 80g/2022), și în interesele dlui Ion Panciuc, parte în dosarul nr. 1-138/2021, pendinte la Judecătoria Orhei, sediul Rezina (sesizarea nr. 102g/2022).

Sesizările privind excepțiile de neconstituționalitate au fost trimise la Curtea Constituțională de dna judecător Ecaterina Buzu de la Judecătoria Orhei, sediul central, și, respectiv, de dna judecător Veronica Cuculescu de la Judecătoria Orhei, sediul Rezina, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Având în vedere identitatea de obiect a sesizărilor, Curtea a decis conexarea lor într-un singur dosar, pe baza articolului 43 din Codul jurisdicției constituționale, atribuindu-i numărul 80g/2022. A. Circumstanțele litigiilor principale I. Circumstanțele cauzei penale nr. 1-398/2021 (sesizarea nr. 80g/2022)

Pe rolul Judecătoriei Orhei, sediul central, se află cauza penală de învinuire a dlui Valeriu Stici de comiterea infracțiunii de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat sau în stare de ebrietate produsă de alte substanțe.

La 10 mai 2022, dl avocat Alexandru Iachimciuc a ridicat, în interesele dlui Valeriu Stici, excepția de neconstituționalitate a textului „după caz” din punctul 11 lit. j) din Regulamentul circulaţiei rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009, și a cuvântului „sau” din articolul 13412 alin. (3) din Codul penal. 2

Pe rolul Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, se află cauza penală de învinuire a dlui Ion Panciuc de comiterea infracțiunii de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat sau în stare de ebrietate produsă de alte substanţe.

La 3 iunie 2022, dl avocat Alexandru Iachimciuc a ridicat, în interesele dlui Ion Panciuc, excepția de neconstituționalitate a prevederilor menționate la § 1.

Prin Încheierea din 24 iunie 2022, Judecătoria Orhei, sediul Rezina, a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia. B. Legislația pertinentă

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele: Articolul 1 Statul Republica Moldova „[…] (3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertățile lui, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate. Articolul 20 Accesul liber la justiție „(1) Orice persoană are dreptul la satisfacții efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile şi interesele sale legitime. (2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiție.” Articolul 21 Prezumţia nevinovăţiei „Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale.” Articolul 22 Neretroactivitatea legii „Nimeni nu va fi condamnat pentru acțiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos.” Articolul 23 Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaște drepturile şi îndatoririle „(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică. (2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaște drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.” 3

Prevederile relevante ale Codului penal, adoptat prin Legea nr. 985 din 18 aprilie 2002, sunt următoarele: Articolul 13412 Starea de ebrietate „(1) Prin stare de ebrietate se înţelege starea de dereglare psihofuncţională a organismului survenită în urma consumului de alcool, droguri şi/sau alte substanţe cu efecte similare. (2) Prin stare de ebrietate alcoolică cu grad minim se înţelege starea persoanei care are concentraţia de alcool în sânge de la 0,3 până la 0,5 g/l sau concentraţia vaporilor de alcool în aerul expirat de la 0,15 până la 0,3 mg/l. (3) Prin stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat se înţelege starea persoanei care are concentraţia de alcool în sânge de la 0,5 g/l şi mai mult sau concentraţia vaporilor de alcool în aerul expirat de la 0,3 mg/l şi mai mult.”

Prevederile relevante ale Regulamentului circulaţiei rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009, sunt următoarele: „[…] 11. Conducătorul de vehicul este obligat: […] j) să se supună, la solicitarea poliţistului, procedurii de testare a aerului expirat sau, după caz, examenului medical de recoltare a probelor biologice în vederea constatării alcoolemiei, consumului de droguri ori de alte substanţe psihotrope sau de medicamente cu efecte similare; […].” ÎN DREPT A. Argumentele autorului sesizărilor

Autorul sesizărilor susține că prevederile contestate prevăd că starea de ebrietate alcoolică cu grad avansat poate fi stabilită prin testarea alcoolscopică sau prin examinarea medicală a persoanei. Pe de altă parte, punctul 6 lit. a) din Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică şi examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate şi naturii ei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 296 din 16 aprilie 2009, prevede că persoanele la care s-a constatat, în urma testării alcoolscopice, o concentrație de alcool în aerul expirat corespunzătoare stării de ebrietate cu grad avansat de alcoolemie trebuie supuse examinării medicale. 4

Prin urmare, autorul sesizărilor consideră că, pentru a fi găsită vinovată de comiterea infracțiunii de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, persoana trebuie să fie supusă examinării medicale.

Prin urmare, autorul sesizărilor susține că prevederile contestate contravin articolelor 1 alin. (3), 20, 21, 23 și 54 din Constituție. B. Aprecierea Curții

Examinând admisibilitatea sesizărilor privind excepțiile de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

Curtea observă că excepțiile de neconstituționalitate, ridicate de avocatul părților în procese pendinte la instanța de drept comun, sunt formulate de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, așa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor și a hotărârilor de Guvern, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul penal și din Regulamentul circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009, ține de competența Curții Constituționale.

Obiectul excepțiilor de neconstituționalitate îl constituie sintagma „după caz” din punctul 11 lit. j) din Regulamentul circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009, și conjuncția „sau” din articolul 13412 alin. (3) din Codul penal.

Textul contestat din Regulament nu a constituit anterior obiect al controlului de constituționalitate. Articolul 13412 din Codul penal a mai fost contestat anterior în fața Curții Constituționale, însă din perspectiva altor critici de neconstituționalitate.

Excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate în cauze penale în care persoanele sunt acuzate de comiterea infracțiunii de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate avansată. Prin urmare, Curtea admite că prevederile contestate pot fi aplicate la soluționarea cauzelor în care au fost ridicate excepțiile de neconstituționalitate.

Curtea reține că o altă condiție obligatorie pentru ca excepția de neconstituționalitate să poată fi examinată în fond este incidența unui drept fundamental. Astfel, Curtea are de analizat, prin prisma argumentelor autorului sesizărilor, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerință într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr. 37 din 24 martie 2022, § 21; DCC nr. 63 din 22 aprilie 2022, § 18).

Autorul sesizărilor a susținut că prevederile contestate contravin articolelor 1 alin. (3) [preeminența dreptului], 20 [accesul liber la justiție], 21 [prezumția nevinovăției], 23 [dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle] și 54 [restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți] din Constituție. 5

În situații similare, Curtea a respins ca inadmisibile sesizările formulate, precizând că trimiterea la un text din Constituție, fără explicarea pretinsei neconformități cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument. Curtea a stabilit că, dacă ar proceda la examinarea unei asemenea excepții de neconstituționalitate, ea s-ar substitui autorului acesteia în privința formulării unor critici de neconstituționalitate, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu (DCC nr. 34 din 22 martie 2022, § 27; DCC nr. 59 din 19 aprilie 2022, §17).

Curtea observă că argumentul principal al autorului sesizărilor se referă la pretinsa imprevizibilitate a prevederilor contestate.

Curtea reține că preeminența dreptului presupune, inter alia, asigurarea legalității şi a certitudinii juridice. Dispozițiile articolului 22 din Constituție, împreună cu prevederile articolului 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, garantează principiul legalității incriminării şi a pedepsei penale (nullum crimen, nulla poena sine lege). Standardul calității legii penale substanțiale este garantat de articolele 1 alin. (3) şi 22, coroborate cu articolul 23 alin. (2) din Constituție (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr. 39 din 21 decembrie 2021, § 55; DCC nr. 97 din 12 iulie 2022, § 23, § 26).

Atunci când se afirmă caracterul imprevizibil al unei norme penale substanțiale și se invocă articolul 23 din Constituție, Curtea reîncadrează critica din perspectiva articolului 22 din Constituție, în coroborare cu articolele 1 alin. (3) și 23 alin. (2) din Constituție (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr. 97 din 12 iulie 2022, § 27).

Autorul sesizărilor a scos în evidență o pretinsă imprevizibilitate a sintagmei „după caz” din punctul 11 lit. j) din Regulamentul circulației rutiere.

Cu referire la acest capăt al sesizării, Curtea notează că textul contestat nu are ca destinatar publicul larg, ci doar conducătorii de vehicule. În jurisprudența sa, Curtea Europeană a menționat că sfera de aplicare a conceptului de previzibilitate depinde în mare măsură de conținutul instrumentului în cauză, de domeniul pe care îl reglementează, precum şi de numărul şi statutul destinatarilor săi. Persoanele care au o activitate profesională și care au fost supuși unor forme de școlarizare trebuie să dea dovadă de o prudență mai mare în cadrul activității lor şi este de așteptat ca acestea să-şi asume riscurile inerente activității lor (a se vedea Satakunnan Markkinapörssi Oy şi Satamedia Oy v. Finlanda [MC], 27 iunie 2017, § 145; Sekmadienis Ltd. v. Lituania, 30 ianuarie 2018, § 65) [HCC nr. 25 din 12 august 2021, § 71].

Curtea reține că, potrivit pct. 11 lit. j) din Regulament, conducătorul de vehicul este obligat să se supună, la solicitarea polițistului, procedurii de testare a aerului expirat sau, după caz, examenului medical de recoltare a probelor biologice în vederea constatării alcoolemiei, consumului de droguri ori de alte substanțe psihotrope sau de medicamente cu efecte similare. De asemenea, 6

Cu privire la pretinsa neconcordanță dintre punctul 11 lit. j) din Regulamentul circulației rutiere şi punctul 6 lit. a) din Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică şi examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate şi a naturii ei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 296 din 16 aprilie 2009, Curtea reiterează că examinarea constituționalității unei prevederi legale are în vedere compatibilitatea acesteia cu dispozițiile constituționale pretins a fi încălcate, dar nu compararea prevederilor cuprinse în acte normative distincte şi raportarea unei concluzii care ar rezulta din comparaţie la dispoziții ori principii ale Constituţiei (HCC nr. 36 din 23 noiembrie 2021, § 25; HCC nr. 6 din 10 martie 2022, § 14). Astfel, o pretinsă incompatibilitate între două sau mai multe norme infraconstituţionale cuprinse în acte normative distincte sau în acelaşi act normativ nu reprezintă o problemă de constituționalitate, ci una de interpretare şi de aplicare a legii, a cărei rezolvare le revine instanțelor de judecată (DCC nr.119 din 29 iulie 2021, § 32).

Cu privire la articolul 13412 alin. (3) din Codul penal, Curtea reține că acesta stabilește că starea de ebrietate alcoolică cu grad avansat este în cazul în care (i) concentrația de alcool în sânge constituie de la 0,5 g/l şi mai mult sau (ii) concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat constituie de la 0,3 mg/l şi mai mult. Așadar, conjuncția contestată „sau” indică modalități alternative de stabilire a gradului de ebrietate avansată: (i) concentrația de alcool în sânge; (ii) concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat. În acest caz, destinatarul legii poate stabili sensul prevederii contestate prin aplicarea simplă a regulilor de interpretare lingvistică, pornind de la sensul uzual al cuvântului criticat (DCC nr. 89 din 15 iunie 2021, § 25).

Din cele menționate supra, Curtea nu reține vreo ingerință în articolul 22 coroborat cu articolele 1 alin. (3) și 23 alin. (2) din Constituție.

Curtea mai observă că, sub aparența unor critici de imprevizibilitate a prevederilor contestate, autorul sesizărilor pune în discuție problema privind încadrarea juridică a faptelor incriminate inculpaților și probele care stau la baza acestor incriminări. În acest context, Curtea reiterează că aspectele legate de interpretarea şi de aplicarea legii nu țin de competența sa (a se vedea DCC nr. 20 din 17 februarie 2022, § 31). Așadar, instanţei de judecată îi revine sarcina de a aprecia probele care vor fi puse la baza sentinței (a se vedea DCC nr. 30 din 22 martie 2022, § 46).

Prin urmare, în baza celor menționate supra, Curtea constată că sesizările privind excepțiile de neconstituționalitate sunt inadmisibile și nu pot fi acceptate pentru examinare în fond. Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g) și 140 din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională 7