Hotărâre nr. 35 din 09.11.2021

La originea cauzei se află sesizările privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 63 din 5 iulie 2019 pentru modificarea unor acte legislative: – articolul IV pct. 1, în partea în care se referă la abrogarea textului ,,secretar de stat” din articolul (8) alin. (2) lit. c) din Legea nr. 158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public; – articolul IV pct. 2; – articolul V, în partea în care se referă la introducerea poziției ,,secretar de stat” după poziția „ministru” în Anexa la Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică; – articolul V, în partea în care se referă la introducerea poziției ,,șef, şef adjunct al oficiului teritorial al Cancelariei de Stat, reprezentant al Guvernului în teritoriu” în Anexa la Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică; – articolul VI pct. 1), care prevede ,,excluderea punctului 2 poziția B01- textul ,,șef/șef adjunct al oficiului teritorial al Cancelariei de Stat” din Capitolul I Secțiunea I din Anexa la Legea nr. 155 din 21 iulie 2011 pentru aprobarea Clasificatorului unic al funcțiilor publice”; 2

De asemenea, se contestă unele prevederi din Hotărârea Guvernului nr. 347 din 18 iulie 2019 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului: – textul ,,secretar de stat, şef şi şef adjunct al oficiului teritorial al Cancelariei de Stat” din punctul 3); – textul ,,secretar de stat, şef şi şef adjunct al oficiului teritorial al Cancelariei de Stat” din punctul 3) subpunctul 3); – punctul 1) subpunctul 1) din Anexă, în partea în care se referă la excluderea textului ,,secretar de stat” din punctul 54) subpunctul 2) din Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public; 3

Excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate de către dl avocat Nicolae Frumosu în interesele reclamanților în dosarele nr. 3a-546/20 (sesizarea nr. 157g/2020), nr. 3a-1011/20 (sesizarea nr. 225g/2020), nr. 3a- 1066/20 (sesizarea nr. 27g/2021), nr. 3a-1010/20 (sesizarea nr. 54g/2021), nr. 3a-423/21 (sesizarea nr. 104g/2021), nr. 3a-1266/20 (sesizarea nr. 107g/2021), nr. 3a-265/21 (sesizarea nr. 183g/2021), nr. 3a-191/21 (sesizarea nr. 184g/2021) și nr. 3a-1481/20 (sesizarea nr. 244g/2021), pendinte la Curtea de Apel Chișinău; în dosarele nr. 3-486/20 (sesizarea nr. 7g/2021), nr. 3-484/20 (sesizarea nr. 8g/2021), nr. 3-485/20 (sesizarea nr. 9g/2021), pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani.

Sesizarea nr. 125g/2021 privind excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de dl Ghennadi Cazanji, reclamant în dosarul nr. 3a-41/21, pendinte la Curtea de Apel Chișinău.

Sesizările au fost trimise la Curtea Constituțională de Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, și de Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Având în vedere identitatea de obiect a sesizărilor menționate mai sus, Curtea a decis conexarea acestora într-un singur dosar, în baza articolului 43 din Codul jurisdicției constituționale, fiindu-i atribuit numărul 157g/2020.

Printr-o decizie a Curții Constituționale, sesizările au fost declarate admisibile, fără a se prejudeca fondul cauzei. 4

Curtea a observat că, deși prevederile contestate de autorii sesizărilor fac parte din legi de modificare și din hotărâri de modificare a unor acte normative, care s-au încorporat, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, Curtea va opera pentru facilitarea lecturii prezentei hotărâri, cu prevederile actelor de modificare, i.e. Legea nr. 63 din 5 iulie 2019 și Hotărârea Guvernului nr. 347 din 18 iulie 2019 (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr. 27 din 14 septembrie 2021, § 18).

Curtea mai observă că deși articolul VI pct. 1) din Legea nr. 63 din 5 iulie 2019 prevede excluderea textului ,,șef/șef adjunct al oficiului teritorial al Cancelariei de Stat” de la poziția B01 din Capitolul I Secțiunea I din Anexa la Legea nr. 155 din 21 iulie 2011, de fapt, aceste funcții sunt reglementate la poziția B02 din același capitol, prin urmare, Curtea va examina textul ,,șef/șef adjunct al oficiului teritorial al Cancelariei de Stat” din poziția B02.

În procesul examinării sesizării, Curtea Constituțională a solicitat opiniile Parlamentului, Președintelui Republicii Moldova și Guvernului.

În ședința publică a Curții au fost prezenți dl avocat Nicolae Frumosu, reprezentantul autorilor sesizărilor, dl Radu Radu, reprezentantul Parlamentului, dl Iulian Rusu, reprezentantul Guvernului. ÎN FAPT

Pe 3 mai 2017, prin Hotărârea Guvernului nr. 279, dl Eduard Vecvert a fost angajat în calitate de șef-adjunct al Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

Prin Legea nr. 63 din 5 iulie 2019 și prin Hotărârea Guvernului nr. 347 din 18 iulie 2019, inter alia, a fost lichidată funcția publică de șef- adjunct al oficiului teritorial al Cancelariei de Stat.

Pe 26 iulie 2019, prin Dispoziția nr. 103-d, Guvernul a dispus preavizarea persoanelor care dețin funcții publice de conducere de șef și de șef-adjunct în cadrul oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat.

Pe 21 august 2019, Guvernul a emis Dispoziția nr. 153-d cu privire la încetarea raporturilor de serviciu ale dlui Eduard Vecvert din data de 28 august 2019. 5

Prin hotărârea din 4 februarie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a admis parțial cererea de chemare în judecată formulată de dl Eduard Vecvert, a anulat Dispoziția nr. 103-d din 26 iulie 2019 în partea privind preavizarea dlui Eduard Vecvert și Dispoziția nr. 153-d din 21 august 2019, a obligat Guvernul să-l restabilească pe dl Eduard Vecvert în funcția deținută anterior, a dispus încasarea salariului mediu lunar pentru perioada absenței forțate de la lucru, a prejudiciului moral în sumă de 14 502,43 lei și a cheltuielilor de judecată în sumă de 5000 lei.

Pe 12 februarie 2020, Guvernul a emis Dispoziția nr. 41-d, prin care a anulat Dispoziția nr. 153-d din 21 august 2019 și Dispoziția nr. 103-d din 26 iulie 2019 în partea privind preavizarea dlui Eduard Vecvert și l-a restabilit pe dl Eduard Vecvert în funcția de șef-adjunct al Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

Pe 13 februarie 2020, Guvernul Republicii Moldova și Cancelaria de Stat au formulat un apel la Curtea de Apel Chișinău, prin care au solicitat casarea hotărârii din 4 februarie 2020, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată depusă de reclamant.

În cadrul ședinței de judecată din 30 septembrie 2020, dl avocat Nicolae Frumosu a ridicat, în interesele dlui Eduard Vecvert, excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 63 din 5 iulie 2019 pentru modificarea unor acte legislative și din Hotărârea Guvernului nr. 347 din 18 iulie 2019 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului.

Printr-o Încheiere din aceeași dată, Curtea de Apel Chișinău a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia. 2. Circumstanțele cauzei de contencios administrativ nr. 3a-1011/20 (sesizarea nr. 225g/2020)

Prin Hotărârea Guvernului nr. 45 din 1 februarie 2017, dl Fiodor Gaidarji a fost angajat în calitate de șef al Oficiului teritorial Comrat al Cancelariei de Stat. 6

Pe 26 iulie 2019, prin Dispoziția nr. 103-d, Guvernul a dispus preavizarea persoanelor care dețin funcții publice de conducere de șef și de șef-adjunct în cadrul oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat.

Pe 21 august 2019, Guvernul a emis Dispoziția nr. 156-d cu privire la încetarea raporturilor de serviciu ale dlui Fiodor Gaidarji din data de 28 august 2019.

Pe 19 septembrie 2019, dl Fiodor Gaidarji a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, o cerere de chemare în judecată împotriva Guvernului Republicii Moldova și Cancelariei de Stat, având ca persoană terță pe dl Piotr Manol, privind contestarea actului administrativ individual defavorabil, reîncadrarea în funcția deținută, repararea prejudiciului material și moral, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 4 iulie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a respins cererea de chemare în judecată formulată de dl Fiodor Gaidarji.

Pe 7 iulie 2020, dl avocat Nicolae Frumosu a formulat, în interesele dlui Fiodor Gaidarji, un apel la Curtea de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Pe 18 noiembrie 2020, dl avocat Nicolae Frumosu a ridicat, în interesele dlui Fiodor Gaidarji, excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 63 din 5 iulie 2019 pentru modificarea unor acte legislative și din Hotărârea Guvernului nr. 347 din 18 iulie 2019 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului.

Prin Încheierea din 16 decembrie 2020, Curtea de Apel Chișinău a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia. 3. Circumstanțele cauzei de contencios administrativ nr. 3-486/20 (sesizarea nr. 7g/2021)

Pe 2 iulie 2018, prin Hotărârea Guvernului nr. 606, dl Oleg Tudosan a fost angajat în calitate de șef-adjunct al Oficiului teritorial Orhei al Cancelariei de Stat.

Prin Legea nr. 63 din 5 iulie 2019 și prin Hotărârea Guvernului nr. 347 din 18 iulie 2019, inter alia, a fost lichidată funcția publică de șef- adjunct al oficiului teritorial ale Cancelariei de Stat.

Pe 26 iulie 2019, prin Dispoziția nr. 103-d, Guvernul a dispus preavizarea persoanelor care dețin funcții publice de conducere de șef și de șef-adjunct în cadrul oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat. 7

Pe 24 februarie 2020, dl Oleg Tudosan a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, o cerere de chemare în judecată împotriva Guvernului Republicii Moldova, având ca terți Cancelaria de Stat și pe dna Silvia Badrajan, privind anularea actelor administrative individuale defavorabile, restabilirea la locul de muncă, repararea prejudiciului material și moral, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

Pe 10 decembrie 2020, dl Oleg Tudosan a ridicat excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 63 din 5 iulie 2019 pentru modificarea unor acte legislative și din Hotărârea Guvernului nr. 347 din 18 iulie 2019 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului.

Prin Încheierea din 5 ianuarie 2021, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia. 4. Circumstanțele cauzei de contencios administrativ nr. 3-484/20 (sesizarea nr. 8g/2021)

Prin Dispoziția Guvernului nr. 147-d din 12 decembrie 2018, dl Victor Vlas a fost angajat în calitate de șef-adjunct al Oficiului teritorial Orhei al Cancelariei de Stat.

Prin Legea nr. 63 din 5 iulie 2019 și prin Hotărârea Guvernului nr. 347 din 18 iulie 2019, inter alia, a fost lichidată funcția publică de șef- adjunct al oficiului teritorial al Cancelariei de Stat.

Pe 26 iulie 2019, Guvernul a dispus, prin Dispoziția nr. 103-d, preavizarea persoanelor care dețin funcții publice de conducere de șef și de șef-adjunct în cadrul oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat.

Pe 21 august 2019, Guvernul a emis Dispoziția nr. 163-d cu privire la încetarea raporturilor de serviciu ale dlui Victor Vlas din data de 28 august 2019.

Pe 24 februarie 2020, dl Victor Vlas a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, o cerere de chemare în judecată împotriva Guvernului Republicii Moldova, având ca terți Cancelaria de Stat și pe dl Ruslan Socol, privind anularea actelor administrative individuale defavorabile, restabilirea la locul de muncă, repararea prejudiciului material și moral, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

Pe 10 decembrie 2020, dl Victor Vlas a ridicat excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 63 din 5 iulie 2019 8

Prin Încheierea din 5 ianuarie 2021, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia. 5. Circumstanțele cauzei de contencios administrativ nr. 3-485/20 (sesizarea nr. 9g/2021)

Pe 29 mai 2019, prin Dispoziția Guvernului nr. 25-d, dna Victoria Prisacari a fost angajată în calitate de șef-adjunct al Oficiului teritorial Orhei al Cancelariei de Stat.

Prin Legea nr. 63 din 5 iulie 2019 și prin Hotărârea Guvernului nr. 347 din 18 iulie 2019, inter alia, a fost lichidată funcția publică de șef- adjunct al oficiului teritorial al Cancelariei de Stat.

Pe 26 iulie 2019, prin Dispoziția nr. 103-d, Guvernul a dispus preavizarea persoanelor care dețin funcții publice de conducere de șef și de șef-adjunct în cadrul oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat.

Pe 21 august 2019, Guvernul a emis Dispoziția nr. 161-d cu privire la încetarea raporturilor de serviciu ale dnei Victoria Prisacari din data de 28 august 2019.

Pe 24 februarie 2020, dna Victoria Prisacari a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, o cerere de chemare în judecată împotriva Guvernului Republicii Moldova, având ca terți Cancelaria de Stat și pe dna Lora Grosu, privind anularea actelor administrative individuale defavorabile, restabilirea la locul de muncă, repararea prejudiciului material și moral, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

Pe 10 decembrie 2020, dna Victoria Prisacari a ridicat excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 63 din 5 iulie 2019 pentru modificarea unor acte legislative și din Hotărârea Guvernului nr. 347 din 18 iulie 2019 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului.

Prin Încheierea din 5 ianuarie 2021, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia. 6. Circumstanțele cauzei de contencios administrativ nr. 3a-1066/20 (sesizarea nr. 27g/2021)

Prin Hotărârea Guvernului nr. 238 din 2 martie 2016, dl Ion Mereuță a fost angajat în calitate de șef al Oficiului teritorial Hâncești al Cancelariei de Stat. 9

Pe 26 iulie 2019, prin Dispoziția nr. 103-d, Guvernul a dispus preavizarea persoanelor care dețin funcții publice de conducere de șef și de șef adjunct în cadrul oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat.

Pe 25 septembrie 2019, Guvernul a emis Dispoziția nr. 213-d cu privire la încetarea raporturilor de serviciu ale dlui Ion Mereuță din data de 27 septembrie 2019.

Pe 22 octombrie 2019, avocatul Nicolae Frumosu a formulat, în interesele dlui Ion Mereuță, o cerere de chemare în judecată împotriva Guvernului Republicii Moldova, având ca terți Cancelaria de Stat și pe dl Veaceslav Ursu privind anularea parțială a dispoziției nr. 103-d și anularea dispoziției nr. 213-d, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la lucru și a cheltuielilor de judecată.

Prin Hotărârea din 9 iulie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a admis parțial cererea de chemare în judecată formulată de dl Ion Mereuță, a anulat Dispoziția nr. 103-d din 26 iulie 2019 în partea privind preavizarea dlui Ion Mereuță și Dispoziția nr. 213-d din 25 septembrie 2019, a obligat Guvernul să-l restabilească pe dl Ion Mereuță în funcția deținută anterior, a dispus încasarea salariului mediu lunar pentru perioada absenței forțate de la lucru și a cheltuielilor de judecată în sumă de 5000 (cinci mii) lei.

Pe 24 iulie 2020, Guvernul și Cancelaria de Stat a Republicii Moldova au declarat apel la Curtea de Apel Chișinău, prin care au solicitat casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 9 iulie 2020.

Pe 19 ianuarie 2020, dl avocat Nicolae Frumosu a ridicat, în interesele dlui Ion Mereuță, excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 63 din 5 iulie 2019 pentru modificarea unor acte legislative și din Hotărârea Guvernului nr. 347 din 18 iulie 2019 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului.

Prin Încheierea din 2 februarie 2021, Curtea de Apel Chișinău a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia. 7. Circumstanțele cauzei de contencios administrativ nr. 3a-1010/20 (sesizarea nr. 54g/2021)

Prin ordinul Ministrului de Stat nr. 168/P din 13 martie 2010, dl Cezar Frumosu a fost angajat în calitate de șef-adjunct al Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, responsabil pentru raionul Criuleni. 10

Pe 26 iulie 2019, prin Dispoziția nr. 103-d, Guvernul a dispus preavizarea persoanelor care dețin funcții publice de conducere de șef și de șef-adjunct în cadrul oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat.

Pe 21 august 2019, Guvernul a emis Dispoziția nr. 151-d cu privire la încetarea raporturilor de serviciu ale dlui Cezar Frumosu din data de 28 august 2019.

Pe 19 septembrie 2019, dl Cezar Frumosu a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, o cerere de chemare în judecată împotriva Guvernului Republicii Moldova, având ca terț Cancelaria de Stat, privind anularea actului administrativ individual defavorabil, restabilirea la locul de muncă, repararea prejudiciului material și moral, încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin Hotărârea din 4 iulie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a respins cererea de chemare în judecată formulată de dl Cezar Frumosu.

Pe 25 noiembrie 2020, dl avocat Nicolae Frumosu a formulat, în interesele dlui Cezar Frumosu, un apel împotriva hotărârii menționate anterior.

Pe 19 ianuarie 2021, dl avocat Nicolae Frumosu a ridicat, în interesele dlui Cezar Frumosu, excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 63 din 5 iulie 2019 pentru modificarea unor acte legislative și din Hotărârea Guvernului nr. 347 din 18 iulie 2019 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului.

Prin Încheierea din 2 martie 2021, Curtea de Apel Chișinău a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia. 8. Circumstanțele cauzei de contencios administrativ nr. 3a-423/21 (sesizarea nr. 104g/2021)

Prin ordinul Ministrului de Stat nr. 168/P din 13 martie 2010, dl Valeriu Dodiță a fost angajat în calitate de șef-adjunct al Oficiului teritorial Bălți al Cancelariei de Stat.

Prin Legea nr. 63 din 5 iulie 2019 și prin Hotărârea Guvernului nr. 347 din 18 iulie 2019, inter alia, a fost lichidată funcția publică de șef- adjunct al oficiului teritorial ale Cancelariei de Stat. 11

Pe 11 septembrie 2019, Guvernul a emis Dispoziția nr. 197-d cu privire la încetarea raporturilor de serviciu ale dlui Valeriu Dodiță din data de 16 septembrie 2019.

Pe 11 octombrie 2019, dl avocat Nicolae Frumosu a depus, în interesele dlui Valeriu Dodiță, la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, o cerere de chemare în judecată împotriva Guvernului Republicii Moldova, având ca terți Cancelaria de Stat și pe dl Valeriu Gîrlă, privind anularea dispozițiilor Guvernului menționate supra, restabilirea în funcția deținută anterior, repararea prejudiciului material în cuantum egal cu un salariu mediu lunar pentru perioada absenței forțate de la serviciu și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin Hotărârea din 1 august 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a respins cererea de chemare în judecată formulată de dl Nicolae Frumosu.

Pe 7 august 2020, dl avocat Nicolae Frumosu a formulat, în interesele dlui Valeriu Dodiță, un apel împotriva hotărârii menționate anterior.

Pe 22 martie 2021, dl avocat Nicolae Frumosu a ridicat, în interesele dlui Valeriu Dodiță, excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 63 din 5 iulie 2019 pentru modificarea unor acte legislative și din Hotărârea Guvernului nr. 347 din 18 iulie 2019 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului.

Prin Încheierea din 27 aprilie 2021, Curtea de Apel Chișinău a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia. 9. Circumstanțele cauzei de contencios administrativ nr. 3a-1266/20 (sesizarea nr. 107g/2021)

Prin Hotărârea Guvernului nr. 930 din 7 noiembrie 2017, dl Dorin Andros a fost angajat la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, în calitate de secretar de stat în domeniul dezvoltării regionale și rurale.

Prin Legea nr. 63 din 5 iulie 2019 și prin Hotărârea Guvernului nr. 347 din 18 iulie 2019, inter alia, a fost lichidată funcția publică de secretar de stat. 12

Pe 21 august 2019, Guvernul a emis Dispoziția nr. 144-d cu privire la încetarea raporturilor de serviciu ale dlui Dorin Andros din data de 28 august 2019.

Pe 18 noiembrie 2019, dl avocat Nicolae Frumosu a formulat, în interesele dlui Dorin Andros, o cerere de chemare în judecată împotriva Guvernului Republicii Moldova, având ca terț Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, privind contestarea actelor administrative, restabilirea în funcția deținută anterior, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin Dispoziția Guvernului nr. 314-d din 27 noiembrie 2019, dl Dorin Andros a fost numit în funcția de demnitate publică de secretar de stat al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului din data de 28 noiembrie 2019.

Ulterior, dl avocat Nicolae Frumosu a formulat, în interesele dlui Dorin Andros, o cerere de concretizare a pretențiilor, prin care nu mai solicita reîncadrarea în funcție.

Prin Încheierea din 1 august 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a declarat inadmisibilă cererea de chemare în judecată în partea restabilirii în funcția deținută anterior. Totodată, prin Hotărârea din 1 august 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a admis cererea de chemare în judecată formulată de dl Nicolae Frumosu în interesele dlui Dorin Andros.

Pe 7 august 2020, dl avocat Nicolae Frumosu a formulat, în interesele dlui Dorin Andros, un recurs împotriva încheierii din 1 august 2020.

Pe 14 august 2020, Guvernul și persoana terță Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului au formulat un apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 1 august 2020.

Prin Încheierea din 26 ianuarie 2021, Curtea de Apel Chișinău a declarat apelul formulat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului ca fiind inadmisibil.

Pe 14 aprilie 2021, dl avocat Nicolae Frumosu a ridicat, în interesele dlui Dorin Andros, excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 63 din 5 iulie 2019 pentru modificarea unor acte legislative și din Hotărârea Guvernului nr. 347 din 18 iulie 2019 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului. 13

Prin Ordinul Cancelariei de Stat nr. 103-P din 1 noiembrie 2011, dl Ghennadi Cazanji a fost angajat în calitate de șef-adjunct al Oficiului teritorial Comrat al Cancelariei de Stat.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 18 din 12 ianuarie 2018, s-a dispus eliberarea dlui Ghennadi Cazanji din funcția de șef-adjunct al Oficiului teritorial Comrat al Cancelariei de Stat. Totodată, prin Hotărârea nr. 34 din 12 ianuarie 2018, Guvernul l-a numit pe dl Ghennadi Cazanji șef-adjunct al Oficiului teritorial Comrat al Cancelariei de Stat.

Prin Legea nr. 63 din 5 iulie 2019 și prin Hotărârea Guvernului nr. 347 din 18 iulie 2019, inter alia, a fost lichidată funcția publică de șef- adjunct al oficiului teritorial al Cancelariei de Stat.

Pe 26 iulie 2019, prin Dispoziția nr. 103-d, Guvernul a dispus preavizarea persoanelor care dețin, inter alia, funcții publice de conducere de șef adjunct în cadrul oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat.

Pe 21 august 2019, Guvernul a emis Dispoziția nr. 155-d cu privire la încetarea raporturilor de serviciu ale dlui Ghennadi Cazanji din data de 28 august 2019.

Pe 20 septembrie 2019, dl Ghennadi Cazanji a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, o cerere de chemare în judecată împotriva Guvernului Republicii Moldova și Cancelariei de Stat privind anularea actului administrativ individual defavorabil, restabilirea în funcția deținută, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la lucru și a dobânzii de întârziere.

Prin Hotărârea din 20 octombrie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a respins cererea de chemare în judecată formulată de dl Ghennadi Cazanji.

Pe 19 noiembrie 2020, dl Ghennadi Cazanji a formulat un apel împotriva hotărârii din 20 octombrie 2020.

Pe 18 mai 2021, dl Ghennadi Cazanji a ridicat excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 63 din 5 iulie 2019 pentru modificarea unor acte legislative și din Hotărârea Guvernului nr. 347 din 18 iulie 2019 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului. 14

Prin Hotărârea Guvernului nr. 20 din 12 ianuarie 2018, dl Roman Emilianov a fost angajat în calitate de șef-adjunct al Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

Prin Legea nr. 63 din 5 iulie 2019 și prin Hotărârea Guvernului nr. 347 din 18 iulie 2019, inter alia, a fost lichidată funcția publică de șef- adjunct al oficiului teritorial al Cancelariei de Stat.

Pe 26 iulie 2019, prin Dispoziția nr. 103-d, Guvernul a dispus preavizarea persoanelor care dețin funcții publice de conducere de șef și de șef adjunct în cadrul oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat.

Pe 21 august 2019, Guvernul a emis Dispoziția nr. 152-d cu privire la încetarea raporturilor de serviciu ale dlui Roman Emilianov din 30 august 2019.

Pe 23 septembrie 2019, dl Roman Emilianov a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, o cerere de chemare în judecată împotriva Guvernului Republicii Moldova, având ca terț Cancelaria de Stat, privind anularea actului administrativ individual defavorabil, restabilirea în funcția deținută, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la lucru și a cheltuielilor de judecată. Pe 10 martie 2020, dl avocat Nicolae Frumosu a formulat, în interesele dlui Roman Emilianov, o cerere de concretizare a pretențiilor.

Prin Hotărârea din 26 noiembrie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a admis parțial cererea de chemare în judecată formulată de dl Roman Emilianov, a anulat Dispoziția nr. 103-d din 26 iulie 2019 în partea privind preavizarea dlui Roman Emilianov și Dispoziția nr. 152-d din 21 august 2019, a obligat Guvernul să-l restabilească pe dl Roman Emilianov în funcția deținută anterior, a dispus încasarea salariului mediu lunar pentru perioada absenței forțate de la lucru și a cheltuielilor de judecată în sumă de 5000 lei.

Prin Dispoziția Guvernului nr. 155-d din 9 decembrie 2020, Roman Emilianov a fost restabilit în funcţia de şef adjunct al Oficiului teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat din data de 11 decembrie 2020.

Pe 10 decembrie 2020, Guvernul și Cancelaria de Stat au formulat un apel împotriva hotărârii din 26 noiembrie 2020. 15

Prin Încheierea din 19 mai 2021, Curtea de Apel Chișinău a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia. 12. Circumstanțele cauzei de contencios administrativ nr. 3a-91/21 (sesizarea nr. 184g/2021)

Prin Hotărârea Guvernului nr. 128 din 7 februarie 2018, dl Vasile Costin a fost angajat în calitate de șef al Oficiului teritorial Orhei al Cancelariei de Stat.

Prin Legea nr. 63 din 5 iulie 2019 și prin Hotărârea Guvernului nr. 347 din 18 iulie 2019, inter alia, a fost lichidată funcția publică de șef al oficiului teritorial al Cancelariei de Stat.

Pe 26 iulie 2019, prin Dispoziția nr. 103-d, Guvernul a dispus preavizarea persoanelor care dețin funcții publice de conducere de șef și de șef adjunct în cadrul oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat.

Pe 1 noiembrie 2019, Guvernul a emis Dispoziția nr. 245-d cu privire la încetarea raporturilor de serviciu ale dlui Vasile Costin din data de 4 noiembrie 2019.

Pe 23 septembrie 2019, dl avocat Nicolae Frumosu a formulat, în interesele dlui Vasile Costin, o cerere de chemare în judecată împotriva Guvernului Republicii Moldova, având ca terți Cancelaria de Stat, pe dna Ana Pușneac și pe dl Ion Chicu, privind contestarea actelor administrative, restabilirea în funcția deținută anterior, repararea prejudiciului cauzat și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin Hotărârea din 1 decembrie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a respins cererea de chemare în judecată formulată de dl avocat Nicolae Frumosu în interesele dlui Vasile Costin.

Pe 10 decembrie 2020, dl avocat Nicolae Frumosu a formulat, în interesele dlui Vasile Costin, un apel împotriva hotărârii menționate supra.

Pe 2 februarie 2021, dl avocat Nicolae Frumosu a ridicat, în interesele dlui Vasile Costin, excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 63 din 5 iulie 2019 pentru modificarea unor acte legislative și din Hotărârea Guvernului nr. 347 din 18 iulie 2019 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului. 16

Pe 2 martie 2016, prin Hotărârea Guvernului nr. 236, dl Ghenadie Iurco a fost angajat în calitate de șef al Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

Prin Legea nr. 63 din 5 iulie 2019 și prin Hotărârea Guvernului nr. 347 din 18 iulie 2019, inter alia, a fost lichidată funcția publică de șef al oficiului teritorial al Cancelariei de Stat.

Pe 26 iulie 2019, prin Dispoziția nr. 103-d, Guvernul a dispus preavizarea persoanelor care dețin funcții publice de conducere de șef și de șef-adjunct în cadrul oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat.

Pe 21 august 2019, Guvernul a emis Dispoziția nr. 150-d cu privire la încetarea raporturilor de serviciu ale dlui Ghenadie Iurco din data de 28 august 2019.

Pe 19 septembrie 2019, dl Ghenadie Iurco a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva Guvernului Republicii Moldova, având ca terți Cancelaria de Stat și pe dna Cristina Tîșcul, privind anularea dispozițiilor Guvernului menționate supra, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului mediu lunar pentru perioada absenței forțate de la lucru, a prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 23 octombrie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a respins cererea de chemare în judecată formulată de dl Ghenadie Iurco.

Pe 11 noiembrie 2020, dl avocat Nicolae Frumosu a formulat, în interesele dlui Ghenadie Iurco, un apel împotriva hotărârii menționate supra.

Pe 18 martie 2021, dl avocat Nicolae Frumosu a ridicat, în interesele dlui Ghenadie Iurco, excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 63 din 5 iulie 2019 pentru modificarea unor acte legislative și din Hotărârea Guvernului nr. 347 din 18 iulie 2019 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului.

Prin Încheierea din 2 noiembrie 2021, Curtea de Apel Chișinău a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia. 17

Prevederile relevante ale Legii nr. 158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public sunt următoarele: Articolul 8 Funcționarii publici de conducere de nivel superior ,,[…] (2) Categoria funcționarilor publici de conducere de nivel superior include persoanele care sunt numite în una din următoarele funcții publice de conducere de nivel superior: c) secretar general al Guvernului, secretar general adjunct al Guvernului, secretar general de stat și secretar de stat al ministerului, adjunct al conducătorului autorității administrative; [textul „secretar de stat” exclus prin Legea nr. 63 din 5 iulie 2019, în vigoare din 12 iulie 2019] […]”. 18

Prevederile relevante din Anexa la Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcție de demnitate publică sunt următoarele: Funcții de demnitate publică ,,[…] Secretar de stat […] Șef, șef adjunct al oficiului teritorial al Cancelariei de Stat, reprezentant al Guvernului în teritoriu”. [Anexa completată prin Legea nr. 63 din 5 iulie 2019, în vigoare din 12 iulie 2019]

Prevederile relevante din Anexa la Legea nr. 155 din 21 iulie 2011 cu privire la aprobarea Clasificatorului unic al funcțiilor publice sunt următoarele: Clasificatorul unic al funcțiilor publice Cod Titlul funcției Descriere generică Cerințe specifice publice minime Capitolul I

Prevederile relevante ale Legii bugetului de stat pentru anul 2019, nr. 303 din 30 noiembrie 2018, sunt următoarele: Articolul 10 ,, (1) Pentru calcularea, începând cu 1 ianuarie 2019, a salariilor angajaților din sectorul bugetar, în conformitate cu prevederile Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, se stabilește valoarea de referință în mărime de 1500 de lei. 21

Prevederile relevante ale Legii nr. 63 din 5 iulie 2019 pentru modificarea unor acte legislative sunt următoarele: Articolul XII „(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. (2) Persoanelor care dețin funcțiile publice de secretar general al Guvernului, secretar general de stat, secretar de stat, șef şi șef adjunct al oficiului teritorial al Cancelariei de Stat li se păstrează condițiile de salarizare, existente până la data intrării în vigoare a prezentei legi, până în momentul eliberării acestora din funcțiile publice deținute. (3) Guver