Hotărâre nr. 3 din 20.01.2015

La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituţională la 27 noiembrie 2014, în temeiul articolelor 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie, 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit. g) din Codul jurisdicţiei constituţionale, de deputatul în Parlament, dl Veaceslav Ioniţă, pentru controlul constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului nr. 169 din 21 iulie 2014 privind eliberarea din funcţie a directorului general al Consiliului de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică.

Autorul sesizării a pretins că prin adoptarea Hotărârii Parlamentului nr. 169 din 21 iulie 2014 privind eliberarea din funcţie a directorului general al Consiliului de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică au fost încălcate prevederile articolului 66 lit. j) din Constituţie.

Prin decizia Curţii Constituţionale din 15 ianuarie 2015 sesizarea a fost declarată admisibilă, fără a prejudicia fondul cauzei.

În procesul examinării sesizării, Curtea Constituţională a solicitat opinia Parlamentului.

În şedinţa plenară publică a Curţii sesizarea a fost susţinută de autor, dl Veaceslav Ioniţă. Parlamentul a fost reprezentat de către dl Ion Creangă, şeful Direcţiei generale juridice a Secretariatului Parlamentului. ÎN FAPT

În temeiul dispoziţiilor art. 4/2 alin. (4) din Legea nr. 1525 din 19 februarie 1998 cu privire la energetică, Parlamentul Republicii Moldova, la 29 decembrie 2009, a adoptat Hotărârea nr. 140 privind desemnarea directorilor Consiliului de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică. Prin hotărârea menţionată, dl Victor Parlicov a fost desemnat în funcţia de director general al Consiliului de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică pe un termen de 6 ani.

Prin Hotărârea Parlamentului nr. 180 din 12 iulie 2013, dl Victor Parlicov a fost revocat înainte de termen din funcţia de director general al Consiliului de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică. Această hotărâre a fost declarată neconstituțională prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 28 din 20 septembrie 2013, dl Victor Parlicov fiind repus în funcție.

La data de 6 martie 2014 a rămas definitivă și irevocabilă hotărârea judecătoriei Buiucani, prin care, în temeiul art. 365/1 alin. (3) din Codul contravenţional, dl Victor Parlicov a fost sancţionat cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii publice pe un termen de un an.

Întru executarea hotărârii judecătoreşti menţionate, Parlamentul a adoptat Hotărârea nr. 169 din 21 iulie 2014 privind eliberarea din funcţie a directorului general al Consiliului de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică. Totodată, ca temei de eliberare Parlamentul a invocat și art. 4/2 alin. (6) lit. f) [incompatibilitatea] din Legea nr. 1525-XIII din 19 februarie 1998 cu privire la energetică.

Prevederile relevante ale Hotărârii nr.169 din 21 iulie 2014 privind eliberarea din funcţie a directorului general al Consiliului de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (M.O., 2014, nr. 217-222, art. 476) sunt următoarele: „În temeiul art. 42 alin. (6) lit. f) din Legea nr. 1525-XIII din 19 februarie 1998 cu privire la energetică şi al hotărârii instanţei de judecată rămase definitive prin care se dispune interdicţia de a ocupa funcţii publice, Parlamentul adoptă prezenta hotărâre. Art. 1 - Domnul Victor PARLICOV se eliberează din funcţia de director general al Consiliului de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică. [...]"

Prevederile relevante ale Legii nr. 1525-XIII din 19 februarie 1998 cu privire la energetică (M.O., 1998, nr. 50-51, art. 366) sunt următoarele: Articolul 4/2 Administrarea Agenţiei „(1) Agenţia este condusă de Consiliul de administraţie alcătuit din cinci directori. (2) Parlamentul desemnează unul dintre cei cinci directori ai Consiliului de administraţie în funcţia de director general al Consiliului de administraţie al Agenţiei. (3) Hotărârile Consiliului de administraţie se adoptă cu votul majorităţii membrilor consiliului. Fiecare director deţine un singur vot. (4) Directorul general al Consiliului de administraţie este desemnat de Parlament la propunerea Preşedintelui Parlamentului, cu avizul pozitiv al comisiei parlamentare de profil. Directorii Consiliului de administraţie sînt desemnaţi de Parlament la propunerea comisiei parlamentare de profil. Toţi directorii sînt desemnaţi pentru o perioadă de 6 ani. În cazul apariţiei, din diferite motive, a locului vacant de director, Parlamentul, în termen de o lună, desemnează un nou director. La prima desemnare, directorii Consiliului de administraţie al Agenţiei sînt desemnaţi de Parlament în felul următor: directorul general este desemnat pe un termen de 6 ani, doi directori - pe un termen de 4 ani, iar doi - pe un termen de 2 ani. Nici unul dintre membrii Consiliului de administraţie nu poate deţine funcţia mai mult de 12 ani. (5) Directorul Consiliului de administraţie trebuie să fie cetăţean al Republicii Moldova, să aibă studii universitare în domeniul tehnic, economic sau juridic şi experienţă de lucru în domeniul respectiv, inclusiv de cel puţin 3 ani în funcţie administrativă de conducere. (6) Funcţia de director al Consiliului de administraţie încetează prin demisie sau eliberare din funcţie. Directorul poate fi eliberat din funcţie de către Parlament în cazul: a) pierderii cetăţeniei Republicii Moldova; b) imposibilităţii exercitării funcţiei din motive de sănătate; c) alegerii în altă funcţie; d) condamnării pentru săvârşire de infracţiuni cu intenţie şi/sau condamnării la privaţiune de libertate prin hotărâre irevocabilă a instanţei de judecată; e) rămânerii definitive a actului de constatare prin care s-a stabilit emiterea/adoptarea de către acesta a unui act administrativ sau încheierea unui act juridic cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese; f) aflării în incompatibilitate, fapt stabilit prin actul de constatare rămas definitiv. (7) Directorul general angajează personalul Agenţiei cu consimţământul a cel puţin unui membru al Consiliului de administraţie. (8) La întreprinderea a cărei activitate este reglementată de Agenţie în corespundere cu prezenta lege, directorul Consiliului de administraţie nu este în drept: a) să desfăşoare activităţi remunerate sau să obţină alte avantaje; b) să deţină acţiuni ale acestei întreprinderi; c) să obţină câştiguri financiare sau materiale datorită funcţiei pe care o deţine; d) să faciliteze angajarea proprie sau angajarea altor persoane la întreprinderea a cărei activitate este reglementată de Agenţie. (9) În decurs de 2 ani după eliberarea sa din funcţie, directorul Consiliului de administraţie nu poate ocupa funcţii la întreprinderea a cărei activitate este reglementată de Agenţie. (10) Directorul general al Consiliului de administraţie prezintă Parlamentului raport despre activitatea Agenţiei în anul precedent."

Prevederile relevante ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 238 din 26 octombrie 2012 (M.O., 2013, nr. 22-25, art. 86), sunt următoarele: „Domeniul de aplicare Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (denumit în continuare Regulament) stabileşte statutul juridic, misiunea, funcţiile de bază, atribuţiile, drepturile, organizarea şi transparenţa activităţii Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (denumită în continuare Agenţie). normelor de calitate, de securitate şi de protecţie a mediului. [...] Conducerea 12. Agenţia este condusă de un Consiliu de administraţie, organ colegial alcătuit din 5 directori. 13. Hotărârile Consiliului de administraţie se adoptă cu votul majorităţii membrilor acestuia. Fiecare director deţine un singur vot. Hotărârile Consiliului de administraţie se semnează numai de către membrii consiliului.

Parlamentul desemnează pe unul din cei 5 directori ai Consiliului de administraţie al Agenţiei în funcţia de director general al Consiliului.

Directorul general al Consiliului de administraţie este desemnat de Parlament la propunerea Preşedintelui Parlamentului, având avizul pozitiv al comisiei parlamentare de profil. Directorii Consiliului de administraţie sînt desemnaţi de Parlament la propunerea comisiei parlamentare de profil. Toţi directorii sînt desemnaţi pentru o perioadă de 6 ani. În cazul intervenirii, din diverse motive, a vacanţei funcţiei de director al Consiliului de administraţie, Parlamentul, în termen de o lună, desemnează un nou director. La prima desemnare, directorii Consiliului de administraţie al Agenţiei sînt desemnaţi de Parlament în felul următor: directorul general este desemnat pe un termen de 6 ani, doi directori - pe un termen de 4 ani, iar alţi doi - pe un termen de 2 ani. Niciunul dintre membrii Consiliului de administraţie nu poate deţine această funcţie mai mult de 12 ani.

Directorul Consiliului de administraţie trebuie să fie cetăţean al Republicii Moldova, să aibă studii superioare în domeniul tehnic, economic sau juridic şi o experienţă de lucru în domeniul respectiv, inclusiv experienţă de cel puţin 3 ani într-o funcţie administrativă.

Directorul Consiliului de administraţie se angajează să acţioneze independent şi obiectiv, în interes public, fără a solicita sau urma instrucţiuni de natură politică. În acest sens, fiecare director redactează o declaraţie de angajament şi o declaraţie de interese, indicând absenţa oricăror interese care ar putea fi considerate susceptibile de a-i prejudicia independenţa. Declaraţiile respective sînt făcute publice şi publicate pe pagina web a Agenţiei în fiecare an. [...]

Încetarea funcţiei de director al Consiliului de administraţie poate interveni prin demisie sau eliberare din funcţie. Directorul poate fi eliberat din funcţie de către Parlament în cazul: a) pierderii cetăţeniei Republicii Moldova; b) imposibilităţii exercitării funcţiei din motive de sănătate; c) accederii la o altă funcţie; d) condamnării pentru infracţiuni săvârşire cu intenţie şi/sau condamnării la privaţiune de libertate prin hotărârea irevocabilă a instanţei de judecată; e) existenţei unui act de constatare rămas definitiv prin care s-a stabilit emiterea/adoptarea de către acesta a unui act administrativ sau încheierea unui act juridic cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese; f) aflării în stare de incompatibilitate, fapt stabilit prin actul de constatare rămas definitiv." 14. Prevederile relevante ale Codului contravenţional al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 3-6, art. 15) sunt următoarele: Articolul 365/1 Încălcarea regimului secret în cadrul autorităţilor publice şi al altor persoane juridice „(1) Încălcarea regulilor de acces la secretul de stat se sancţionează cu amendă de la 25 la 100 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 50 la 200 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere, cu amendă de la 100 la 300 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice. (2) Încălcarea regulilor de întocmire, evidenţă, păstrare, procesare, multiplicare, utilizare, transmitere, distrugere a informaţiilor atribuite la secret de stat se sancţionează cu amendă de la 25 la 100 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 50 la 200 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere cu sau fără privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii pe un termen de la 3 luni la un an, cu amendă de la 100 la 300 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice cu sau fără privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an. (3) Încălcarea regulilor de asigurare a protecţiei secretului de stat prin măsuri de ordin juridic, de ordin procedural, de protecţie fizică, de protecţie a sistemelor informaţionale şi de telecomunicaţii se sancţionează cu amendă de la 50 la 200 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere cu sau fără privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii pe un termen de la 3 luni la un an, cu amendă de la 100 la 300 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice cu sau fără privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an. (4) Faptele specificate la alin. (1)-(3) soldate cu urmări grave, dacă acestea nu constituie infracţiune, se sancţionează cu amendă de la 50 la 150 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 150 la 300 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere cu privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii pe un termen de la 3 luni la un an, cu amendă de la 150 la 400 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice cu privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an." 15. Prevederile relevante ale Codului de executare al Republicii Moldova nr. 443-XV din 24 decembrie 2004 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 214-220, art. 704) sunt următoarele: Articolul 185 Modul de executare a pedepsei privative de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate „(1) Instanţa de judecată trimite hotărârea privind privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate şi dispoziţia de executare organului de probaţiune în a cărui rază teritorială îşi desfăşoară activitatea sau îşi are domiciliul condamnatul. (2) Organul de probaţiune trimite hotărârea judecătorească organului abilitat cu dreptul de a dispune eliberarea condamnatului din funcţie sau de a-i interzice exercitarea unei anumite activităţi. (3) Organul abilitat adoptă, în termen de 3 zile, actul de eliberare din funcţie sau de interzicere de a exercita o anumită activitate şi îl remite, împreună cu hotărârea judecătorească, organului de probaţiune. (4) Organul de probaţiune, în termen de 5 zile, informează instanţa de judecată despre executarea hotărârii ei. (5) Indiferent de faptul dacă persoana condamnată ocupă o anumită funcţie sau exercită o anumită activitate, organul de probaţiune ţine evidenţa condamnaţilor, efectuează controlul respectării de către condamnaţi a interdicţiei, stabilite în hotărârea judecătorească, de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate, verifică îndeplinirea prescripţiilor hotărârii judecătoreşti de către administraţia organizaţiei în care lucrează condamnatul, precum şi de către organele împuternicite să anuleze autorizaţia privind exercitarea unei anumite activităţi." Articolul 316 Executarea sancţiunii privării de dreptul de a desfăşura o anumită activitate, privării de dreptul de a deţine anumite funcţii şi privării de dreptul special „(1) Sancţiunea privării de dreptul de a desfăşura o anumită activitate, privării de dreptul de a deţine anumite funcţii se execută în condiţiile capitolului XIX din prezentul cod. (2) Executarea sancţiunii privării de dreptul de a conduce vehicule şi privării de dreptul de a deţine armă şi de portarmă se asigură de către organul de poliţie în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul contravenientul. (3) Instanţa de judecată trimite hotărârea privind privarea de drepturile prevăzute la alin. (2) şi dispoziţia de executare organului de poliţie în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul contravenientul. (4) Organul de poliţie, în termen de 5 zile, informează instanţa de judecată despre executarea hotărârii." 16. Prevederile relevante ale Legii nr. 780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative (M.O., 2002, nr. 36-38, art. 210) sunt următoarele: Articolul 11 Hotărârile „(1) Hotărârile Parlamentului sînt acte legislative subordonate legilor, se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, dacă prin Constituţie nu este prevăzută o altă majoritate, şi nu se supun procedurii de promulgare. Hotărârile cu caracter individual şi alte hotărâri care nu conţin norme de drept pot fi examinate fără a fi supuse tuturor procedurilor prealabile în organele de lucru ale Parlamentului. (2) Hotărârile Parlamentului se adoptă: [...] c) pentru alegerea, numirea, revocarea, destituirea şi suspendarea din funcţii publice; [...]" 17. Prevederile relevante ale Regulamentului Parlamentului, adoptat prin Legea nr. 797-XIII din 2 aprilie 1996 (republicat în M.O., 2007, nr. 50, art. 237), sunt următoarele: Articolul 92 Procedura de alegere, numire sau de propunere pentru numirea în funcţie a persoanelor oficiale de stat „(1) Hotărârile cu privire la alegere, numire sau propunerile pentru numirea în funcţie a persoanelor oficiale de stat care, potrivit Constituţiei şi altor legi, se fac de către Parlament, se adoptă în condiţiile art.74 alin.(2) din Constituţie. În acelaşi mod se adoptă şi hotărârile Parlamentului cu privire la destituirea (revocarea) persoanelor oficiale vizate, cu excepţiile stabilite de legislaţie. (2) Chestiunea cu privire la alegere, numire sau propunerile pentru numirea în funcţie a persoanelor oficiale de stat se supun dezbaterii Parlamentului după prezentarea raportului Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi. (3) În procesul întocmirii raportului comisia va examina candidaturile pentru alegere, numire sau propunerile pentru numirea în funcţie a persoanelor oficiale de stat, având dreptul de a chema spre audiere persoanele în cauză." ÎN DREPT 18. Din conţinutul sesizării, Curtea observă că aceasta vizează în esenţă eliberarea din funcţie, înainte de expirarea mandatului, a directorului general al Consiliului de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, în temeiul unei hotărâri judecătorești. 19. Astfel, sesizarea se referă la un ansamblu de elemente şi principii, precum competenţele Parlamentului privind alegerea şi numirea persoanelor oficiale de stat, garanţiile de exercitare a funcţiei de director general al Consiliului de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, accesul la justiţie al persoanelor care deţin o funcţie de demnitate publică, precum și forța executorie a hotărârilor definitive ale instanţelor judecătoreşti.

Articolele 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin. (1) lit. g) din Codul Jurisdicţiei Constituţionale abilitează deputaţii în Parlament cu dreptul de a sesiza Curtea Constituţională.

Curtea constată că obiectul controlului constituționalității îl constituie Hotărârea Parlamentului nr. 169 din 21 iulie 2014 privind eliberarea din funcţie a directorului general al Consiliului de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică.

În acest sens, articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie dispune că Curtea: „[...] exercită, la sesizare, controlul constituţionalităţii [...] hotărârilor Parlamentului [...]"

În ceea ce priveşte aplicarea articolului 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie în raport cu Hotărârea Parlamentului nr. 169 din 21 iulie 2014 privind eliberarea din funcţie a directorului general al Consiliului de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, Curtea Constituţională, prin Hotărârea nr.10 din 16 aprilie 2010 pentru revizuirea Hotărârii nr. 16 din 28 mai 1998 cu privire la interpretarea art.20 din Constituţia Republicii Moldova în redacţia Hotărârii nr. 39 din 9 iulie 2001, a menţionat: „[...] Constituţia Republicii Moldova, prin art.135 alin. (1) lit. a), abilitează Curtea Constituţională cu controlul constituţionalităţii tuturor actelor adoptate de Parlament, fără a face distincţie între actele normative şi cele individuale. [...]"

În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că actele administrative cu caracter individual, emise de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova şi Guvern în exerciţiul atribuţiilor prevăzute expres de normele constituţionale sau legislative, ce ţin de alegerea, numirea şi destituirea din funcţiile publice a persoanelor oficiale exponente ale unui interes public deosebit, fac obiect al controlului constituţionalităţii la sesizarea subiecţilor abilitaţi cu acest drept.

În dispozitivul Hotărârii nr.29 din 21 decembrie 2010 Curtea a statuat că „Actele cu caracter individual, emise de Parlament, de Preşedintele Republicii Moldova şi de Guvern, cu referire la persoanele oficiale exponente ale unui interes public deosebit, alese sau numite pe durata mandatului, şi anume: [...] directorul general, directorul, directorul general adjunct, directorul adjunct al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică [...] - pot face obiect al controlului constituţionalităţii sub aspectul formei şi procedurii de adoptare ."

Curtea reţine că, potrivit articolului 4 lit. a) din Legea contenciosului administrativ, directorul general al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică nu se poate adresa în contenciosul administrativ pentru protecţia drepturilor sale ce rezultă din raporturile de serviciu. Din aceste considerente şi având în vedere Hotărârea Curţii Constituţionale nr.29 din 21 decembrie 2010, care se referă la demiterea unei persoane oficiale, exponente a unui interes public deosebit, numite pe durata mandatului, hotărârile Parlamentului, deşi sunt acte cu caracter individual, pot fi supuse controlului constituţionalităţii.

Totodată, Curtea reține că Hotărârea Parlamentului a fost adoptată în vederea executării unei hotărâri judecătorești. Astfel, Curtea menționează că până în prezent nu a exercitat controlul constituționalității unui act normativ emis pentru executarea unui act judiciar, fapt care, la fel, constituie element de examinare în fond a sesizării.

Având în vedere cele menționate şi fiind consecventă în practica sa în cea ce priveşte exercitarea, la sesizare, a controlului constituţionalităţii actelor emise de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova şi Guvern referitoare la persoanele oficiale exponente ale unui interes public deosebit, alese sau numite pentru durata mandatului atribuit, Curtea va exercita controlul constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului nr. 169 din 21 iulie 2014 privind eliberarea din funcţie a directorului general al Consiliului de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică.

Curtea reţine că prerogativa cu care a fost învestită prin articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie presupune stabilirea corelaţiei dintre normele legislative şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia.

Prin urmare, Curtea va examina actul contestat și va efectua aprecierea juridică a circumstanţelor de drept prin prisma articolului 66 lit.j) din Constituție, precum și a raţionamentelor expuse în jurisprudența sa anterioară.

Autorul sesizării pretinde, în special, că Hotărârea Parlamentului nr. 169 din 21 iulie 2014 contravine articolului 66 lit. j) din Constituție, potrivit căruia: „Parlamentul are următoarele atribuţii de bază: [...] j) alege şi numeşte persoane oficiale de stat, în cazurile prevăzute de lege;" 1. Argumentele autorului sesizării

Autorul sesizării menţionează că Hotărârea Parlamentului nr. 169 din 21 iulie 2014 privind eliberarea din funcţie a directorului general al Consiliului de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică este axată pe un temei nefondat şi este ilegală.

În viziunea sa, eliberarea directorului general al Consiliului de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică nu cade sub incidenţa temeiurilor invocate în hotărârea Parlamentului, deoarece nu s-a constatat că acesta ar fi practicat activităţi incompatibile cu funcţia de demnitate publică pe care o deţinea.

De asemenea, autorul sesizării susţine că hotărârea instanţei de judecată pe un caz de contravenţie administrativă nu se regăseşte printre elementele constitutive ale incompatibilităţii şi astfel nu poate servi ca temei pentru constatarea incompatibilităţii. 2. Argumentele autorităţilor

În cadrul ședinței publice a Curții, reprezentantul Parlamentului a menționat că actul contestat, fiind adoptat de Parlament la propunerea Preşedintelui Parlamentului, sub formă de hotărâre, corespunde cerinţelor prevăzute de art. 66 lit. a) şi lit. j) din Constituţie şi art. 4 din Legea cu privire la energetică nr. 1525-XIII din 19 februarie1998 şi respectă exigenţele legale ce reglementează forma şi competenţa autorităţii de a adopta actul respectiv.

Totodată, reprezentantul Parlamentului a subliniat că temeiul adoptării Hotărârii Parlamentului nr. 169 din 21 iulie 2014 este unul constituțional și legal, și anume executarea unei hotărâri judecătorești, prin care directorului general al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică i s-a stabilit drept sancțiune contravențională interdicția de a ocupa funcții publice pe un termen de un an. 3. Aprecierea Curţii

Curtea reţine că la baza statului de drept, consacrat de art.1 din Constituţie, stă principiul legalităţii .

Potrivit art. 7 din Constituţie, nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică.

În Hotărârea nr. 8 din 20 mai 2013, Curtea a menţionat că legalitatea, ca principiu de bază al statului de drept, presupune conformitatea normei sau a actului juridic cu normele superioare care stabilesc condiţii de procedură privind edictarea normelor juridice. Comportamentul legal vizează atât activitatea de legiferare a Parlamentului, cât şi stabilirea normelor interne de organizare şi funcţionare, care au o conexiune directă cu procesul legiferării.

Importanţa principiului legalităţii presupune ca legea să fie respectată, această exigenţă existând nu doar pentru indivizi, dar în mod egal şi pentru autorităţile publice şi private. În măsura în care legalitatea vizează actele agenţilor publici, exigenţa este ca aceştia să acţioneze în limita atribuţiilor care le-au fost conferite (§ 42, Raportul privind preeminenţa dreptului, adoptat de Comisia de la Veneţia la cea de-a 86 sesiune plenară, 2011 ).

Astfel, potrivit jurisprudenţei sale anterioare (cazurile Muruianu, Urechean, Gurin etc.), Curtea va controla constituţionalitatea actului cu caracter individual contestat, referitor la revocarea din funcţie a directorului general al Consiliului de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, sub aspectul competenţei autorităţii de a adopta actul respectiv şi al procedurii de adoptare.

Potrivit articolului 66 lit. a) din Constituţie, Parlamentul adoptă trei categorii de acte: legi, hotărâri şi moţiuni, iar lit. j) conferă Parlamentului funcţia de a alege şi numi persoane oficiale de stat, în cazurile prevăzute de lege.

Articolul 11 alin. (2) lit. c) din Legea privind actele legislative prevede că hotărârile Parlamentului se adoptă pentru alegerea, numirea, revocarea, destituirea şi suspendarea din funcţii publice.

Curtea reţine că, în conformitate cu dispoziţiile art. 42 alin. (4) din Legea nr. 1525 din 19 februarie 1998 cu privire la energetică, Parlamentul desemnează directorul general al Consiliului de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, pe un termen de 6 ani, la propunerea Preşedintelui Parlamentului, cu avizul pozitiv al comisiei parlamentare de profil.

În dezvoltarea normelor legale vin şi prevederile pct. 15 al Regulamentului de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 238 din 26 octombrie 2012.

Astfel, prin Hotărârea Parlamentului nr. 140 din 29 decembrie 2009 au fost desemnaţi directorii Consiliului de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică și pe un termen de 6 ani a fost desemnat directorul general.

Potrivit pct. 17 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, directorul Consiliului de administraţie se angajează să acţioneze independent şi obiectiv, în interes public, fără a solicita sau urma instrucţiuni de natură politică. În acest sens, fiecare director depune o declaraţie de angajament şi o declaraţie de interese, indicând absenţa oricăror interese care ar putea fi considerate susceptibile de a-i prejudicia independenţa.

În Hotărârea nr. 28 din 20 septembrie 2013 Curtea a menționat: „52. Necesitatea stabilităţii mandatului de director al Consiliului de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică este determinată de obligaţiile funcţionale ale titularului, de rolul important în crearea unui cadru juridic pentru asigurarea eficienţei energeticii, aprovizionarea fiabilă a economiei naţionale şi a populaţiei cu resurse energetice.

Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică este o autoritate publică centrală de reglementare şi monitorizare a sectoarelor din domeniul energetic, are statut de persoană juridică şi nu se subordonează niciunei alte autorităţi publice sau private, cu excepţia cazurilor stipulate de lege.

Totodată, Curtea menţionează că instrumentele internaţionale în domeniu cuprind o serie de stipulări pentru asigurarea independenţei autorităţii de reglementare a sectorului energetic.

În context, Curtea menţionează că Republica Moldova a aderat la Comunitatea Energiei în calitate de membru cu drepturi depline în 2010. Tratatul de instituire a Comunităţii Energiei a fost adoptat la 25 octombrie 2005, la Atena, intrând în vigoare pentru Republica Moldova la 1 mai 2010. Din acest moment a devenit obligatorie respectarea la nivel internaţional a normelor juridice adoptate în temeiul Tratatului. Acestea includ Directivele Uniunii Europene, ce stabilesc structura de guvernare pentru sectoarele de energie electrică şi gaze naturale.

Astfel, atât prin Directiva 2003/54/CE privind reglementările comune pentru piaţa internă a sectorului de electricitate, cât şi prin Directiva 2003/55/CE privind reglementările comune pentru piaţa internă a sectorului de gaze naturale s-a menţionat necesitatea instituirii unei autorităţi independente de reglementare în domeniu.

În Directiva 2009/72/CE şi, respectiv, Directiva 2009/73/CE se menţionează că autorităţile de reglementare din domeniul energeticii şi gazelor naturale trebuie să fie pe deplin independente faţă de orice interese publice sau private, ceea ce nu exclude controlul judiciar şi controlul parlamentar. Prin respectivele Directive au fost abrogate Directivele precitate.

Curtea observă că, potrivit legislaţiei comunitare, independenţa autorităţii de reglementare este o cerinţă legală obligatorie în Uniunea Europeană.

La fel, Directiva 2009/72/CE şi, respectiv, Directiva 2009/73/CE stabilesc că în scopul de a proteja independenţa autorităţii de reglementare: "membrii consiliului de administrare al autorităţii de reglementare sau, în absenţa unui consiliu, un conducător managerial al autorităţii de reglementare este numit pentru un mandat fix de la cinci până la şapte ani, reînnoibil o singură dată." 50. Curtea constată că la 21 iulie 2014, în temeiul art. 42 alin. (6) lit. f) [incompatibilitatea] din Legea nr. 1525-XIII din 19 februarie 1998 cu privire la energetică şi al hotărârii instanţei de judecată rămase definitive, prin care se dispune interdicţia de a ocupa funcţii publice, Parlamentul a adoptat Hotărârea nr. 169, prin care dl Victor Parlicov a fost eliberat din funcţia de director general al Consiliului de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică. 51. Este de reţinut că directorul general al Consiliului de administraţie al Agenţiei Naţionale de Reglementare în Energetică deţine o funcţie publică, fiind o persoană oficială de stat, exponent al unui interes public deosebit. 52. Curtea menţionează că procedura de destituire a directorilor Consiliului de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică este expres stipulată de Legea nr. 1525 din 19 februarie 1998 cu privire la energetică. 53. Astfel, în conformitate cu articolul 4/2 alin. (6) din Legea cu privire la energetică, funcţia de director al Consiliului de administraţie încetează prin demisie sau eliberare din funcţie. Directorul poate fi eliberat din funcţie de către Parlament în cazul: pierderii cetăţeniei Republicii Moldova; imposibilităţii exercitării funcţiei din motive de sănătate; alegerii în altă funcţie; condamnării pentru săvârşirea de infracţiuni cu intenţie şi/sau condamnării la privaţiune de libertate prin hotărâre irevocabilă a instanţei de judecată; rămânerii definitive a actului de constatare prin care s-a stabilit emiterea/adoptarea de către acesta a unui act administrativ sau încheierea unui act juridic cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese; aflării în incompatibilitate, fapt stabilit prin actul de constatare rămas definitiv. 54. În Hotărârea nr. 21 din 25 iulie 2013 Curtea a statuat că, de regulă, destituirea presupune o procedură mai complicată decât numirea în funcţie sau cel puţin una echivalentă, iar în cazul reglementării constituţionale sau legale a procedurii de numire în funcţie, nu este neapărat necesară reglementarea procedurii de destituire, aceasta prezumându-se. 55. Curtea menționează că temeiurile de eliberare din funcție sunt prevăzute în Legea cu privire la energetică. 56. În același timp, Curtea reține că în cazul încălcărilor comise în exerciţiul mandatului, potrivit art. 23 alin. (2) din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică, demnitarul poate fi tras la răspundere disciplinară, civilă, contravenţională sau penală în condiţiile legii. 57. În context, Curtea menţionează că la 6 martie 2014, prin decizia instanței de recurs, a rămas definitivă și irevocabilă hotărârea judecătoriei Buiucani, prin care, în temeiul art. 365/1 alin. (3) din Codul contravenţional, dl Victor Parlicov, director general al Consiliului de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, a fost sancţionat contravenţional, cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii publice pe un termen de un an , pentru încălcarea regulilor de asigurare a protecţiei secretului de stat. 58. Conform art. 35 din Codul contravențional, privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii poate fi aplicată de instanţa de judecată pentru un termen de la 3 luni la un an. Această sancţiune se aplică în cazurile în care, ţinând cont de caracterul contravenţiilor comise de persoana vinovată, legea declară ca fiind inadmisibilă desfăşurarea unei anumite activităţi sau deţinerea unei anumite funcţii de către aceasta. 59. Curtea observă că, la adoptarea Hotărârii nr. 169, ca motiv de eliberare a directorului general al Consiliului de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, Parlamentul a invocat hotărârea definitivă și irevocabilă a instanţei de judecată, pronunțată în privinţa acestuia.

Curtea reţine că, potrivit art. 120 din Constituţie, este obligatorie respectarea sentinţelor și a altor hotărâri definitive ale instanţelor judecătorești, precum și colaborarea solicitată de acestea în timpul procesului, al executării sentinţelor și a altor hotărâri judecătorești definitive.

De asemenea, caracterul obligatoriu al hotărârilor judecătorești definitive este prevăzut și de art. 20 din Legea nr. 514-XIII din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească, potrivit căruia: „Hotărârile instanţei judecătorești sunt obligatorii și neexecutarea lor atrage răspundere, conform legii", precum și de legislaţia procedurală ca principiu general.

În contextul celor menționate, Curtea reține că orice hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă dispune de puterea lucrului judecat și implică respectul pentru principiul res judicata . Astfel, Curtea nu poate să se pronunţe asupra temeiniciei probelor administrate în procesele judiciare, respectiv nu poate revizui hotărârile judiciare irevocabile. A proceda altfel ar însemna substituirea de către Curtea Constituţională a instanțelor judecătorești.

Curtea menţionează că executarea hotărârilor judecătorești este ultima etapă a procesului judiciar, în cadrul căreia se realizează anumite acţiuni procesuale, prevăzute de legislaţia procedurală, ce ţin de executare.

Astfel, potrivit prevederilor art. 316 din Codul de executare, sancţiunea contravențională a privării de dreptul de a deţine anumite funcţii se execută în condiţiile executării pedepselor penale.

Respectiv, potrivit art. 185 al Codului de executare, instanţa de judecată trimite hotărârea privind privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii şi dispoziţia de executare organului de probaţiune în a cărui rază teritorială îşi desfăşoară activitatea sau îşi are domiciliul condamnatul. Organul de probaţiune trimite hotărârea judecătorească organului abilitat cu dreptul de a dispune eliberarea din funcţie, iar organul abilitat urmează să adopte actul de eliberare din funcţie, cu remiterea ulterioară a actului dat de către organul de probaţiune.

Curtea reţine că eliberarea din funcţia de director general al Consiliului de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică poate fi dispusă numai de către autoritatea care l-a numit, şi anume Parlamentul. Astfel, în acest sens competenţa Parlamentului, conferită prin lege, nu este una discreţionară.

Prin urmare, hotărârea instanţei de judecată ce se referă la sancţionarea directorului general al Consiliului de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, având puterea lucrului judecat, a fost executată de către Parlament în condiţiile legii.

În acest sens, Parlamentul, adoptând Hotărârea nr. 169 din 21 iulie 2014 privind eliberarea din funcţie a directorului general al Consiliului de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, şi-a exercitat atribuţiile în conformitate cu prevederile constituţionale şi legale.

În lumina celor expuse, Curtea reține că Hotărârea Parlamentului nr. 169 din 21 iulie 2014 privind eliberarea din funcţie a directorului general al Consiliului de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică este conformă dispoziţiilor constituționale. În temeiul articolelor 140 din Constituţie, 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 6, 61, 62 lit. a) şi 68 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională HOTĂRĂȘTE : 1. Se respinge sesizarea dlui Veaceslav Ioniţă pentru controlul constituționalității Hotărârii Parlamentului nr. 169 din 21 iulie 2014 privind eliberarea din funcţie a directorului general al Consiliului de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică. 2. Se recunoaște constituţională Hotărârea Parlamentului nr. 169 din 21 iulie 2014 privind eliberarea din funcţie a directorului general al Consiliului de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică. 3. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Preşedinte Alexandru TĂNASE Chişinău, 20 ianuarie 2015 HCC nr. 3 Dosarul nr. 59a/2014