Decizia nr. 5823/2025 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 384/2024 a Curții de Apel Cluj

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin acțiunea înregistrată la data de 13 iunie 2024 pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2024, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale în principal, a solicitat obligarea pârâților la asigurarea în favoarea sa, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), a medicamentului Regorafenib (denumire comercială Stivraga) pentru indicația terapeutică tumoare stromă gastrointestinală, obligarea pârâților să includă medicamentul Regorafenib (denumire comercială Stivarga) în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiată asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), pentru indicația terapeutică tumoare stromală gastrointestinală.

2. Hotărârea atacată în cauză Prin sentința civilă nr. 384 din 07 noiembrie 2024, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele: - a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului invocată de pârâta Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale; - a respins excepția rămânerii fără obiect a acțiunii față de pârâta Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale; - a respins excepția lipsei calității procesual pasive invocată de pârâții Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate; - a respins excepția de inadmisibilitate invocată de pârâtul Ministerul Sănătății; - a admis, în parte, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România și a obligat pârâții la asigurarea în favoarea reclamantului, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), a medicamentului Regorafenib (denumire comercială Stivraga) pentru indicația terapeutică tumoare stromă gastrointestinală; - a respins în rest cererea reclamantului.

3. Cererile de recurs declarate în cauză Împotriva sentinței civile nr. 384 din 07 noiembrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, au declarat recurs recurenții-pârâți Guvernul României, Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate. 3.1. Prin recursul întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., pârâtul Guvernul României a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței atacate, în sensul admiterii excepției inadmisibilității și a respingerii acțiunii față de acesta. 3.2. Pârâtul Ministerul Sănătății a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 4, 5, 6 și 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și, în rejudecare, admiterea excepțiilor invocate, iar pe fondul cauzei, respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată.

De asemenea, recurentul-pârât a mai solicitat și admiterea excepției rămânerii fără obiect a cererii, având în vedere prevederile Ordinului nr. 4.396 din 29 august 2024/Casa Națională de Asigurări de Sănătate nr. 1.355 din 02 septembrie 2024, publicat în Monitorul Oficial nr. 896 bis din 05 septembrie 2024, privind modificarea și completarea anexelor nr. 1 și 2 din Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 564/499/2021. 3.3. Prin recursul întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în rejudecare, admiterea excepției lipsei de interes și respingerea acțiunii ca lipsită de interes, iar în subsidiar, ca lipsită de obiect.

4. Apărările formulate în cauză Intimatul-reclamant A. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursurilor declarate de pârâții Guvernul României și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, ca nefondate și admiterea în parte a recursului declarat de Ministerul Sănătății, cu privire la excepția de fond a rămânerii fără obiect, învederând că în data de 30 decembrie 2024, pârâții Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări Medicale au emis Ordinul nr. 6328/2192/2024, publicat în Monitorul Oficial în data de 03 ianuarie 2025 prin care a fost inclus în protocolul terapeutic corespunzător poziției nr. 170, cod (L01XE21): DCI Regorafenibum, în anexele nr. 1 și 2 la Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 564/499/2021 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaționale prevăzute în Lista curprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, programelor naționale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 și a normelor metodologice privind implementarea acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 și 474 bis din 6 mai 2021,

cu modificările și completările ulterioare, modificată conform anexei care face parte integrantă din respectivul ordin. II. Soluția instanței de recurs Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, din perspectiva rămânerii fără obiect a acțiunii, Înalta Curte constată că: În ceea ce privește rămânerea fără obiect a acțiunii, instanța de control judiciar reține că practica judiciară anterioară noului C. proc. civ. a consacrat soluția de respingere a cererii ca rămasă fără obiect, atunci când ceea ce s-a dedus judecății a fost deja executat de pârât (pârâți) de bună voie, înainte de finalizarea procesului, urmare a unei împrejurări intervenite ulterior introducerii cererii de chemare în judecată.

Deși nu este consacrată legislativ, o atare soluție își menține aplicabilitatea și se justifică și sub imperiul noului C. proc. civ., fiind dedusă pe cale de interpretare din dispozițiile art. 194 lit. c) din C. proc. civ. (corespondent al art. 112 pct. 3 din vechiul C. proc. civ.). De asemenea, potrivit art. 29 din C. proc. civ., acțiunea civilă este reprezentată de ansamblul mijloacelor procesuale prin care se asigură protecția judiciară a drepturilor și intereselor civile legal ocrotite, iar art. 32 din același cod reglementează condițiile necesare pentru existența dreptului la acțiune, una dintre acestea fiind formularea unei pretenții.

Așadar, unul dintre elementele acțiunii civile este, alături de părți și cauză, obiectul acțiunii, respectiv pretenția concretă a reclamantului, condiție generală care vizează orice cerere în justiție și care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării cauzei, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât și la momentul exercitării și soluționării căilor de atac. Raportat la considerentele teoretico-jurisprudențiale enunțate, se constată că în prezenta cauză este incidentă ipoteza premisă a interpretărilor consacrate, având în vedere împrejurarea ulterioară introducerii cererii de chemare în judecată intervenită.

Astfel, în cauză se reține că reclamantul A. a solicitat obligarea pârâților la asigurarea pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), a medicamentului Regorafenib (denumire comercială Stivraga) pentru indicația terapeutică tumoare stromală gastrointestinală.

Ulterior pronunțării sentinței atacate în cauză, pe site-ul Ministerului Sănătății, la Secțiunea "Transparență decizională", a fost postat la data de 19 decembrie 2024, proiectul de Ordin privind modificarea anexelor nr. 1 și nr. 2 la Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 564/499/2021 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaționale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 și a normelor metodologice privind implementarea acestora.

Prin Ordinul nr. 6.328/2.192/2024 privind modificarea anexelor nr. 1 și 2 la Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 564/499/2021 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaționale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, și a normelor metodologice privind implementarea acestora, publicat în Monitorul Oficial din 03 ianuarie 2025, a fost aprobat protocolul de administrare a medicamentului Regorafenib pentru indicația terapeutică de care suferă reclamantul.

Prin urmare, în condițiile în care ulterior pronunțării instanței de fond pentru medicamentul solicitat de reclamant a fost aprobat protocolul de administrare, rezultă că la acest moment acțiunea formulată de reclamant a rămas fără obiect. Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 497 din C. proc. civ., republicat, coroborate cu cele ale art. 32 lit. c) din același act normativ, Înalta Curte va admite recursurile declarate de recurenții-pârâți Guvernul României, Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, va casa, în parte, sentința civilă recurată și, în rejudecare, va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, ca rămasă fără obiect, menținând restul dispozițiilor sentinței de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Admite recursurile declarate de recurenții-pârâți Guvernul României, Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate împotriva sentinței civile nr. 384 din 07 noiembrie 2024 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal. Casează, în parte, sentința civilă recurată și, în rejudecare: Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, ca rămasă fără obiect. Menține restul dispozițiilor sentinței de fond. Definitivă. Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, astăzi, 27 noiembrie 2025.