Decizia nr. 4609/2025 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 271/2024 a Curții de Apel Alba Iulia

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Alba Iulia sub dosar nr. x/2024, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, în temeiul dispozițiilor art. 194 din C. proc. civ., coroborat cu art. 997 din C. proc.

civ., a formulat CERERE DE EMITERE A ORDONANȚEI prin care solicită: > Decontarea în regim de compensare de 100% a medicamentului prescris Abraxane asigurarea tratamentului gratuit având în vedere afecțiunea reclamantului până la soluționarea dosarului nr. x/2024, înregistrat pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ- Fiscal > Obligarea pârâtelor la plata contravalorii medicamentului Abraxane achitat de reclamant până la data prezentei cereri, respectiv a sumei în cuantum de 4.434.63 RON respectiv 3359.74 RON(echivalentul sumei în cuantum de 284.700 forinți) > Plata cheltuielilor ocazionate de prezentul litigiu în conformitate cu art. 453 din C. proc. civ. 2. Sentința instanței de fond Prin sentința civilă nr. 271/2024 din data de 24 octombrie 2024, Curtea de Apel Alba Iulia - secția de contencios administrativ și fiscal a respins excepțiile inadmisibilității acțiunii, astfel cum au fost invocate de către pârâtul Ministerul Sănătății.

A respins excepția privind lipsa calității procesuale active a reclamantului, invocată de către pârâtul Ministerul Sănătății. A respins excepțiile privind lipsa calității procesuale pasive a acestora, astfel cum au fost invocate în ceea ce-i privește, de către fiecare dintre pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății și Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România. A respins excepțiile lipsei de interes și lipsei de obiect a cererii reclamantului, astfel cum au fost invocate de către pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

A admis în parte cererea de ordonanță președințială și a obligat pârâții ca, până la soluționarea definitivă a litigiului ce face obiectul dosarului nr. x/2024 aflat pe rolul Curții de Apel Alba Iulia - secția de contencios administrativ și fiscal, să asigure reclamantului, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100%, fără contribuție personală, medicamentul ABRAXANE, pentru indicația terapeutică "CANCER PANCREATIC METASTATIC". 3. Recursurile exercitate în cauză Împotriva sentinței de fond menționate la pct. 2 au exercitat recursuri pârâții Guvernul României prin Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, toți recurenții criticând-o pentru nelegalitate conform argumentelor expuse pe larg în cererile de recurs formulate și solicitând admiterea căilor de atac astfel cum au fost promovate, casarea sentinței recurate și rejudecarea cauzei cu consecința respingerii cererii de ordonanță președințială ca neîntemeiată.

4. Soluția Înaltei Curți asupra recursului Analizând, cu prioritate, în condițiile prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatului-reclamant A., invocată din oficiu, Înalta Curte constată că este întemeiată și o va admite, pentru motivele expuse în continuare. Conform art. 997 din C. proc. civ.: "(1) Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

(2) Ordonanța este provizorie și executorie. Dacă hotărârea nu cuprinde nicio mențiune privind durata sa și nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte până la soluționarea litigiului asupra fondului. (3) La cererea reclamantului, instanța va putea hotărî ca executarea să se facă fără somație sau fără trecerea unui termen. (4) Ordonanța va putea fi dată chiar și atunci când este în curs judecata asupra fondului. (5) Pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt." Rezultă, din prevederile legale citate, că măsura dispusă pe calea ordonanței președințiale este caracterizată de urgență și are un caracter provizoriu, fiind limitată sub aspect temporal, în sensul că poate fi dispusă numai până la data soluționării definitive a dosarului ce vizează fondul cauzei.

În speță, cererea de ordonanță președințială formulată de reclamantul A. vizează obligarea pârâților Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, să asigure reclamantului, pe bază de prescripție medicală, fără somație și fără trecerea vreunui termen, în regim de compensare 100 % (fără contribuție personală), medicamentul Abraxane pe bază de prescripție medicală, până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x al acestei instanțe. Excepția lipsei capacității procesuale de folosință este o excepție de fond (vizează încălcarea unei condiții de exercițiu a acțiunii civile), absolută (se încalcă norme de ordine publică) și peremptorie (admiterea sa are ca efect împiedicarea soluționării fondului cererii), care poate fi ridicată de oricare dintre părți, de procuror sau de instanță din oficiu, în tot cursul procesului.

Din prevederile art. 56 alin. (3) C. proc. civ. rezultă că lipsa capacității procesuale de folosință poate fi invocată atât în primă instanță, cât și direct în apel, ca motiv de apel sau ca excepție procesuală, iar în recurs, în condițiile art. 488 alin. (2) C. proc. civ., "instanța poate să invoce lipsa capacității procesuale de folosință din oficiu, oricând, pe cale de excepție procesuală, în etapa judecății în primă instanță, sau ca motiv de ordine publică, în etapa judecății în căile de atac." De asemenea, conform art. 56 alin. (1) din C. proc. civ. poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile, iar potrivit dispozițiilor cuprinse la alin. (3) al aceluiași text de lege, lipsa capacității procesuale de folosință poate fi invocată în orice stare a procesului, actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosință fiind lovite de nulitate absolută.

Așa cum reiese din înscrisurile aflate la dosar, intimatul-reclamant A. a decedat la data de 18 decembrie 2024, act deces 9045/2024, Petrila, Hunedoara, iar obiectul cererii de de ordonanță președințială era strâns legat de persoana reclamantului, întrucât viza asigurarea medicației pentru tratarea bolii de care suferea acesta. Potrivit art. 7 alin. (1) din Decretul nr. 31/1954, capacitatea de folosință a persoanei fizice începe de la naștere și încetează la moartea acesteia, iar potrivit art. 5 alin. (2) din același act normativ, capacitatea de folosință este capacitatea de a avea drepturi și obligații. Totodată, pentru a fi parte în proces este necesar, potrivit art. 56 din C. proc. civ., ca titlularul acțiunii să aibă folosința drepturilor civile, deci să aibă capacitate de folosință.

În consecință, având în vedere că la momentul pronunțării instanței de recurs, titularul cererii de ordonanță președințială nu avea capacitate procesuală de folosință, Înalta Curte urmează să respingă recursurile declarate împotriva sentinței primei instanțe, ca fiind formulate împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 248 alin. (1) și art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., raportat la art. 32 alin. (1) lit. a) și art. 56 din același cod, Înalta Curte va respinge recursurile formulate de pârâții Ministerul Sănătății, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, toate împotriva sentinței civile nr. 271/2024 din data de 24 octombrie 2024 a Curții de Apel Alba Iulia - secția de contencios administrativ și fiscal, ca fiind formulate împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge recursurile declarate de pârâții Guvernul României prin Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România împotriva sentinței nr. 271/2024 din data de 24 octombrie 2024 a Curții de Apel Alba Iulia - secția de contencios administrativ și fiscal, ca fiind formulate în contradictoriu cu o persoană lipsită de capacitate procesuală de folosință. Definitivă. Pronunțată astăzi, 14 octombrie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.