Decizia nr. 3144/2025 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 149/2024 a Curții de Apel Brașov

Asupra recursurilor de față; Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Brașov sub nr. x/2024, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, a solicitat obligarea pârâților la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului Pembrolizumab (denumire comercială Keytruda) pentru indicația terapeutică colorectal msi-h sau dmmr, în tratamentul de primă linie al cancerului colorectal metastatic.

2. Hotărârea primei instanțe Prin sentința nr. 149 din 19 noiembrie 2024, Curtea de Apel Brașov - secția contencios administrativ și fiscal a respins excepțiile lipsei calității procesuale active a reclamantului, invocată de pârâtul Ministerul Sănătății, lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Sănătății și CNAS, inadmisibilității cererii de chemare în judecată, invocată de către pârâtul Ministerul Sănătății, și inadmisibilității acțiunii, invocată de pârâtul Guvernul României.

A admis cererea de chemare în judecată și a obligat pârâții la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiată asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), a medicamentului Pembrolizumab (denumirea comercială Keytruda) pentru indicația terapeutică colorectal msi-h sau dmmr, în tratamentul de primă linie al cancerului colorectal metastatic. 3. Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței nr. 149 din 19 noiembrie 2024 a Curții de Apel Brașov - secția contencios administrativ și fiscal, au exercitat recurs pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, criticând-o pentru nelegalitate conform argumentelor expuse pe larg în cererea de recurs formulată.

Recurentul-pârât Guvernul României a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței recurate, în sensul admiterii excepției invocate și a respingerii acțiunii. Recurentul-pârât Ministerul Sănătății a solicitat admiterea căii de atac, casarea sentinței recurate și, în rejudecare, respingerea acțiunii, ca neîntemeiată. Recurenta-pârâtă Casa Națională de Asigurări de Sănătate a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și, în rejudecare, respingerea acțiunii, ca neîntemeiată. 4. Aspecte procesuale Din verificările efectuate în baza de date DEPABD, a rezultat că intimatul-reclamant a decedat la 24 octombrie 2024. La termenul de dezbateri din 5 iunie 2025, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepția lipsei capacității de folosință a intimatului-reclamant și a reținut cauza spre soluționare pe excepția invocată.

II. Soluția Înaltei Curți asupra recursului Analizând, cu prioritate, în condițiile prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția lipsei capacității de folosință a intimatului-reclamant, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată și o va admite, pentru considerentele ce succed. 1. Argumente de fapt și de drept relevante Potrivit art. 34 din C. civ., capacitatea de folosință este aptitudinea persoanei fizice de a avea drepturi și obligații civile, iar conform art. 35 din același act normativ, capacitatea de folosință începe la nașterea persoanei și încetează odată cu moartea acesteia. Din perspectivă procesuală, Înalta Curte reține că, potrivit art. 32 alin. (1) lit. a), coroborat cu art. 40 din C. proc.

civ., orice demers judiciar poate fi inițiat și întreținut numai de către o persoană care deține capacitate procesuală de folosință, sub sancțiunea nulității actului de procedură, dispoziții aplicabile atât în cazul cererilor de chemare în judecată, cât și în cazul căilor de atac. Excepția lipsei capacității de folosință este o excepție absolută și peremptorie, care poate fi invocată de către orice parte și de instanța de judecată, din oficiu, în orice stadiu al soluționării pricinii. În raport de aceste considerente de ordin teoretic, Înalta Curte constată că, potrivit înscrisurilor aflate la dosarul instanței de recurs, respectiv Referatul din 23 mai 2025, aflat la fila x, intimatul-reclamant A. a decedat la 24 octombrie 2024. Prin urmare, la data judecării recursului, intimatul-reclamant era lipsit de capacitate procesuală de folosință, respectiv de aptitudinea de a avea drepturi și obligații, intrând sub incidența dispozițiilor art. 40 din C. proc.

civ., iar față de obiectul cauzei, care a vizat efectuarea demersurilor necesare în vederea asigurării unui tratament medical pentru afecțiunea de care suferă intimatul-reclamant, fiind strâns legat de persoana acesteia, nu se impune aplicarea dispozițiilor art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. 2. Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru considerentele arătate la pct. II.1 din prezenta decizie, având în vedere că una dintre condițiile de exercitare a acțiunii, prevăzute de art. 32 alin. (1) C. proc. civ., nu mai este îndeplinită, în considerarea intervenirii decesului intimatului-reclamant, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ.

coroborat cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatului-reclamant A., invocată din oficiu, va admite recursurile formulate de pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, va casa sentința recurata și, în rejudecare, va constata nulitatea acțiunii formulate de reclamantul A. pentru lipsa capacității procesuale de folosință.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatului-reclamant A., invocată din oficiu. Admite recursurile declarate de pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate împotriva sentinței nr. 149 din 19 noiembrie 2024 a Curții de Apel Brașov - secția contencios administrativ și fiscal. Casează sentința recurată și, rejudecând: Constată nulitatea acțiunii formulate de reclamantul A. pentru lipsa capacității procesuale de folosință. Definitivă. Pronunțată astăzi, 5 iunie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.