- Instanța
- Înalta Curte de Casație și Justiție (România) · Secția de contencios administrativ și fiscal
- Data
- 28 mai 2025
Decizia nr. 2910/2025 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată sub nr. x/2024 la data de 11.09.2024, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale a solicitat instanței: a) obligarea pârâților la includerea în lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G.
nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului "NAB PACLITAXEL" (denumire comercială "ABRAXANE"), pentru indicația terapeutică adenocarcinom pancreatic în asociere cu gemcitabină. b) în subsidiar, obligarea Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale la evaluarea medicamentului NAB PACLITAXEL" (denumire comercială "ABRAXANE") pentru includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008 pentru indicația terapeutică adenocarcinom pancreatic în asociere cu gemcitabină.
2. Sentința instanței de fond Prin sentința civilă nr. 417 din data de 25 noiembrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Cluj - secția a III-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția inadmisibilității acțiunii, invocată din oficiu. A respins cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România și C.N.A.S., ca inadmisibilă. 3. Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței nr. 417 din data de 25 noiembrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Cluj - secția a III-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul A., care, invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc.
civ., a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate și admiterea cererii de chemare în judecată. În susținerea recursului a arătat că instanța de fond în mod eronat a admis excepția inadmisibilității pe motiv că reclamantul nu a dovedit că s-a adresat pârâților cu o cerere în sensul recunoașterii de aceștia a pretențiilor ce fac obiectul prezentului litigiu. Susține că anterior promovării acțiunii s-a adresat intimaților pârâți cu cerere formulată în acest sens, anexând copia cererii. 4. Apărările formulate în recurs Intimații-pârâți Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România și Ministerul Sănătăți au formulat întâmpinări în cuprinsul cărora au invocat excepția lipsei calității procesuale active și, respectiv, excepția nulității recursului, pentru nemotivare.
În subsidiar, au solicitat respingerea recursului, ca nefondat. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursurilor Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivul de casare invocat și dispozițiile legale incidente, Înalta Curte reține că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente: Obiectul cauzei de față îl reprezintă cererea reclamantului A. prin care a solicitat obligarea pârâților Guvernul României, Ministerul Sănătății, C.N.A.S. și A.N.M.D.M.R., la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, aprobată prin H.G.
nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului "NAB PACLITAXEL" (denumire comercială "ABRAXANE"), pentru indicația terapeutică adenocarcinom pancreatic în asociere cu gemcitabină, iar în subsidiar, obligarea Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale la evaluarea medicamentului NAB PACLITAXEL" (denumire comercială "ABRAXANE") pentru includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008 pentru indicația terapeutică adenocarcinom pancreatic în asociere cu gemcitabină.
Cererea se încadrează în categoria acțiunilor de contencios administrativ generate de refuzul nejustificat de soluționare a cererii, astfel cum este acesta definit de art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004. Instanța de fond a reținut excepția inadmisibilității acțiunii pentru lipsa formulării unei cereri adresate unei autorități sau instituții publice, constatând că reclamantul nu a dovedit că s-a adresat pârâților cu o cerere în sensul recunoașterii de către aceștia a pretențiilor ce fac obiectul prezentului litigiu și acordării drepturilor respective, deși i-a fost adresată solicitarea în mod expres de către prima instanță, fapt pentru care s-a constatat că demersul în justiție e profund viciat ab initio și pe cale de consecință, neavenit sub aspectul admisibilității, motiv pentru care a admis excepția inadmisibilității.
Procedând astfel, instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală pe care Înalta Curte o împărtășește. Din actele și lucrările dosarului rezultă că instanța de fond a reținut că recurentul-reclamant A. a învestit instanța de judecată cu soluționarea prezentei cauze fără să se fi adresat, în prealabil, autorității publice, cu o cerere a cărei rezolvare să fi fost refuzată.
Astfel, Înalta Curte reține că, potrivit art. 8 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, "...se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri (...)". Refuzul nejustificat de a soluționa o cerere este definit la art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004 ca fiind "exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane; este asimilată refuzului nejustificat și nepunerea în executare a actului administrativ emis ca urmare a soluționării favorabile a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile". Față de conținutul acestui text de lege, rezultă că reclamantul trebuie să facă dovada existenței premisei refuzului nejustificat și anume adresarea unei cereri către autoritatea/autoritățile chemate în judecată, în caz contrar acțiunea fiind inadmisibilă pentru lipsa actului administrativ asimilat.
În cauză, recurentul-reclamant a susținut că s-a adresat anterior pârâților cu o solicitare privind pretențiile deduse judecății, depunând, în copie, o cerere și 3 confirmări de primire din care ar rezulta că au fost depuse la oficiul poștal cereri către: CNAS (la data de 11 septembrie 2024, conform datei înscrise pe formular), Ministerul Sănătății (la data de 11 septembrie 2024, conform datei înscrise pe formular) și Guvernul României (la data de 10 septembrie 2024, conform datei înscrise pe formular). Înscrisurile depuse în faza de recurs nu dovedesc susținerile reclamantului privind formularea unei cereri către pârâți anterior introducerii cererii de chemare în judecată.
Astfel, față de data depunerii cererii de chemare în judecată la serviciul specializat de curierat, 8 septembrie 2024, conform filei 14 dosar fond, anterior datelor de 10 și 11 septembrie 2024 pretinse a reprezenta momentele comunicării către instituțiile pârâte, se constată că reclamantul a formulat acțiunea anterior momentului la care susține că ar fi transmis solicitările respective, nefiind îndeplinite cerințele prevăzute de textele de lege enunțate anterior referitoare la necesitatea depunerii unei cereri. În raport cu cele reținute, Înalta Curte constată că toate criticile sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect și legal starea de fapt dedusă judecății, hotărârea pronunțată nefiind susceptibilă de criticile formulate.
Prin urmare, este corectă constatarea instanței de fond privind lipsa unei cereri incipiente a reclamantului către pârâți anterior formulării cererii de chemare în judecată, iar soluția dată respectă cadrul legal incident în materie. III. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 417 din data de 25 noiembrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Cluj - secția a III-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 417 din data de 25 noiembrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Cluj - secția a III-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Definitivă. Pronunțată astăzi, 28 mai 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.