Decizia nr. 618/2026 — ÎCCJ, Secția I civilă

asupra cauzei de față, constată următoarele: I. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra-Neamț la 26.11.2025, sub nr. x/2025, A., la cererea creditoarei B., a solicitat încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de sentința nr. 628/22.11.2019 a Tribunalului Neamț, secția I civilă și de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr. x/2018 (rămasă definitivă prin decizia nr. 228/24.03.2021 a Curții de Apel Bacău, secția I civilă), prin toate modalitățile de executare prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului rezultat din titlul executoriu, respectiv achitarea diferențelor de salarii calculate la o valoare de referință sectorială de 484,18 RON, raportat la indemnizația salarială efectiv plătită pentru perioada 01.01.2018-01.04.2023.

În motivarea cererii, s-a arătat, în esență, faptul că s-a solicitat încuviințarea executării silite pentru recuperarea drepturilor salariale. În drept, au fost invocate prevederile art. 666 alin. (1) C. proc. civ. II. Hotărârile care au generat conflictul de competență Prin încheierea nr. 7662/16.12.2025, Judecătoria Piatra-Neamț, secția civilă a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cererii de încuviințare a executării silite în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București. Pentru a hotărî astfel, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 651 alin. (1) teza I și alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora cererile de încuviințare a executării silite sunt de competența instanței de executare de la sediul debitorului.

A precizat că, în cauză, figurează patru debitori principali, respectiv Tribunalul Iași, Curtea de Apel Iași, Ministerul Justiției și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. A relevat Decizia RIL nr. 20/27.09.2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care, la paragraful nr. 28, reține că, în ipoteza unui titlu executoriu vizând o pluralitate de debitori, executarea silită demarată în temeiul acestuia se încuviințează, prin raportare la art. 112 alin. (1) și art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., de judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul oricăruia dintre debitorii principali; în cazul în care printre debitori sunt și obligați accesoriu, competența instanței de executare se determină prin raportare la domiciliul/sediul debitorilor principali.

A conchis că, în speță, poate fi încuviințată executarea silită de către trei instanțe, respectiv de Judecătoria Iași, în circumscripția căreia se află sediul debitorilor Tribunalul Iași și Curtea de Apel Iași, de Judecătoria Sectorului 1 București, în circumscripția căreia se află sediul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării și de Judecătoria Sectorului 5 București, în circumscripția căreia se află sediul debitorului Ministerul Justiției, declinând competența de soluționare a cauzei acestei din urmă instanțe. Învestită prin declinare, Judecătoria Sectorului 5 București, secția civilă, prin sentința nr. 16/08.01.2026, a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, a declinat cauza în favoarea Judecătoriei Piatra-Neamț, a constatat ivit conflict negativ de competență, a suspendat judecata și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării acestuia.

Pentru a pronunța această soluție, Judecătoria Sectorului 5 București a reținut incidența dispozițiilor art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ., apreciind că, în mod legal, creditorul, care are calitate de grefier, a sesizat Judecătoria Piatra-Neamț în vederea soluționării cererii, ca instanță de același grad aflată în circumscripția curții de apel învecinate Curții de Apel Iași, în circumscripția căreia își desfășoară activitatea. III. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra-Neamț, pentru considerentele expuse în continuare: Obiectul cererii deduse judecății constă în solicitarea creditoarei B., prin A., întemeiată pe dispozițiile art. 666 alin. (1) C. proc.

civ., privind încuviințarea executării silite a titlurilor executorii constând în sentința nr. 628/22.11.2019 pronunțată de Tribunalul Neamț, secția I civilă și de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2018 (modificată, în parte, prin decizia nr. 228/24.03.2021 a Curții de Apel Bacău, secția I civilă). Astfel cum au reținut ambele instanțe aflate în conflict, în materia executării silite sunt relevante pentru stabilirea competenței prevederile art. 651 alin. (1) teza I C. proc. civ., potrivit cu care instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

În conformitate cu aceste dispoziții, soluționarea cererii de încuviințare a executării silite este de competența instanței de executare, respectiv judecătoriei în a cărei circumscripție se află sediul debitorului - în speță fiind patru debitori, respectiv Curtea de Apel Iași, Tribunalul Iași, Ministerul Justiției și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, aceștia având sedii diferite, care se află în circumscripția unor instanțe diferite, respectiv Judecătoria Iași, Judecătoria Sectorului 1 București și Judecătoria Sectorului 5 București. Se constată, însă, că, în speță, creditoarea, în numele căruia executorul judecătoresc a formulat cererea de încuviințare a executării silite, are calitatea de grefier în cadrul Judecătoriei Iași.

În raport cu particularitatea speței, determinată de calitatea creditoarei, în această situație devin incidente prevederile art. 127 C. proc. civ., în forma în vigoare la data la data sesizării organului de executare, respectiv 17 noiembrie 2025, care stipulează că: "(1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea.

(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor." Din coroborarea dispozițiilor anterior redate, se desprinde concluzia conform căreia, atunci când un grefier formulează o cerere de competența instanței la care acesta activează sau a unei instanțe inferioare acesteia, are obligația să sesizeze una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate curții de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea. Aceasta este și situația din prezenta cauză - creditoarea B., în numele căreia executorul judecătoresc a formulat cererea de executare silită, având la data sesizării instanței (26 noiembrie 2025) calitatea de grefier în cadrul Judecătoriei Iași.

Prin urmare, în aplicarea dispozițiilor art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ., aceasta avea obligația de a sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate Curții de Apel Iași, lucru pe care în mod legal l-a și realizat, cu respectarea art. 116 C. proc. civ., sesizând Judecătoria Piatra-Neamț. Pentru considerentele expuse, având în vedere că în stabilirea competenței de soluționare a prezentei cauze primează calitatea creditoarei, în temeiul art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a litigiului în favoarea Judecătoriei Piatra-Neamț.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra-Neamț. Definitivă. Pronunțată astăzi, 25 martie 2026, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.