ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 175/2026

HOTĂRÂRE

04.02.2026

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2026
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 175/2026 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2026)

Ședința publică din data de 04 februarie 2026

După deliberare, asupra conflictului negativ de competență:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. x/2025, din data de 26.11.2025, A. a solicitat încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 628 din data de 22.11.2019 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr. x/2018, rămasă defnitivă prin decizia civilă nr. 228/24.03.2021 a Curții de Apel Bacău, pronunțată în dosarul nr. x/2018, prin toate modalitățile de executare prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului rezultat din titlul executoriu, respectiv achitarea diferențelor de salarii calculate la o valoare de referință sectorială de 484,18 RON, raportat la indemnizația salarială efectiv plătită pentru perioada 01.01.2018-01.04.2023.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 666 C. proc. civ.

Prin încheierea nr. 7494/2025 din 2 decembrie 2025, Judecătoria Piatra Neamț a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de instanță din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cererii de încuviințare a executării silite în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.

Pentru a pronunța această hotărâre, reținând incidența dispozițiile art. 651 alin. (1) și a art. 666 alin. (1) C. proc. civ., Judecătoria Piatra Neamț a constatat faptul că în titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 628/22.11.2019, pronunțată de Tribunalul Neamț, definitivă prin decizia civilă nr. 228/24.03.2021 a Curții de Apel Bacău, ambele pronunțate în dosarul nr. x/2018, figurează patru creditori principali, astfel că, în conformitate cu dispozițiile art. 112 alin. (1) din C. proc. civ. competența instanței de executare se determină prin raportare la sediul oricăruia dintre aceștia.

În conformitate cu cele de mai sus, a reținut instanța că în cauză poate fi încuviințată executarea silită de către trei instanțe, respectiv Judecătoria Iași în circumscripția căreia se află sediul debitorilor Tribunalul Iași și Curtea de Apel Iași, Judecătoria Sectorului 5 București, în circumscripția căreia se află sediul Ministerului Justiției și Judecătoria Sectorului 1 București, în circumscripția căreia se află sediul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, astfel că a dispus declinarea competenței de soluționare a cererii la una dintre acestea, și anume la Judecătoria Sectorului 5 București.

Învestită cu soluționarea cauzei prin declinare de competență, Judecătoria Sectorului 5 București, prin sentința nr. 10798 din 16 decembrie 2025, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Piatra Neamț, a constatat ivit conflictul negativ de competență și, suspendând judecata cauzei, a trimis dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Pentru a hotărî astfel, această instanță a reținut incidența dispozițiilor art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ., apreciind că, în mod legal, creditorul, care are calitate de grefier, a sesizat Judecătoria Piatra Neamț în vederea soluționării cererii, ca instanță de același grad aflată în circumscripția curții de apel învecinate Curții de Apel Iași, în circumscripția căreia își desfășoară activitatea.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Obiectul cererii deduse judecății constă în solicitarea creditoarei B., prin A., întemeiată pe dispozițiile art. 666 alin. (1) C. proc. civ., privind încuviințarea executării silite a titlurilor executorii constând în sentința civilă nr. 628/22.11.2019 a Tribunalului Neamț și de decizia civilă nr. 228/24.03.2021, pronunțată de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. x/2018, împotriva debitorilor debitorilor Curtea de Apel Iași, Tribunalul Iași, Ministerul Justiției și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, cerere asupra căreia instanțele aflate în conflict, în examinarea competenței teritoriale, au apreciat în mod diferit asupra incidenței sau neincidenței art. 127 din C. proc. civ.

Astfel cum au reținut ambele instanțe aflate în conflict, în materia executării silite sunt relevante pentru stabilirea competenței prevederile art. 651 alin. (1) teza I C. proc. civ., potrivit cu care instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

În conformitate cu aceste dispoziții, soluționarea cererii de încuviințare a executării silite este de competența instanței de executare, respectiv judecătoriei în a cărei circumscripție se află sediul debitorului - în speță fiind patru debitori, respectiv Curtea de Apel Iași, Tribunalul Iași, Ministerul Justiției și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, aceștia având sedii diferite, care se află în circumscripția unor instanțe diferite, respectiv Judecătoria Iași, Judecătoria Sectorului 1 București și Judecătoria Sectorului 5 București.

Se constată, însă, că, în speță, creditoarea, în numele căruia executorul judecătoresc a formulat cererea de încuviințare a executării silite, are calitatea de grefier în cadrul Tribunalului Iași.

În raport cu particularitatea speței, determinată de calitatea creditoarei, în această situație devin incidente prevederile art. 127 C. proc. civ., în forma în vigoare la data la data sesizării organului de executare, respectiv 19 noiembrie 2025, ce stipulează că:

"(1) "Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea.

(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor."

Din coroborarea dispozițiilor anterior redate, se desprinde concluzia conform căreia, atunci când un grefier formulează o cerere de competența instanței la care acesta activează sau a unei instanțe inferioare acesteia, are obligația să sesizeze una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate curții de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea.

Aceasta este și situația din prezenta cauză - creditoarea B., în numele căreia executorul judecătoresc a formulat cererea de executare silită, având la data sesizării instanței (26 noiembrie 2025) calitatea de grefier în cadrul Tribunalului Iași.

Prin urmare, în aplicarea dispozițiilor art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ., aceasta avea obligația de a sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate Curții de Apel Iași, lucru pe care în mod legal l-a și realizat, cu respectarea art. 116 C. proc. civ., sesizând Judecătoria Piatra-Neamț.

Pentru considerentele expuse, având în vedere că în stabilirea competenței de soluționare a prezentei cauze primează calitatea creditoarei, de grefier în cadrul Tribunalului Iași, Înalta Curte, în temeiul art. 135 C. proc. civ., urmează a stabili competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Piatra-Neamț, aflată în circumscripția Curții de Apel Bacău, învecinată Curții de Apel Iași.