Fotache împotriva României

CUARTA DECIZIE A SECȚIEI nr. 35631/16 Constantin FOTACHE împotriva României Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a patra secțiune), care a stat la 10 martie 2022 în calitate de comitet compus din: Armen Harutyunyan, președinte, Jolien Schukking, Ana Maria Guerra Martins, judecători și Viktoriya Maradudina, grefier interimar, având în vedere cererea depusă la 30 august 2016, După deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDIMENTUL Dl. Constantin Fotache, s-a născut în 1960. La 1 iulie 2021, Curtea (a patra secțiune) care stă în calitate de comitet, a emis o decizie într-un grup de cazuri, care include cererea actuală (a se vedea Oprea și Fotache c. România (dec.) [Comitetul], nr. 28350/16 și 35631/16, 1 iulie 2021. Curtea a luat act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți și a hotărât să elimine prezenta cerere din lista sa de cazuri, în conformitate cu art. 39, pe baza acordului reclamantului cu termenii unei declarații unilaterale prezentate de guvern și să ofere să-i plătească suma de 4.500 euro (EUR) în ceea ce privește prejudiciile materiale și morale și costurile și cheltuielile.

Prezenta acord oficial al reclamantului cu termenii declarației unilaterale (formular de răspundere), semnat și din 21 decembrie 2020, a fost primit de Curte la 5 ianuarie 2021. La 27 august 2021, guvernul a formulat o cerere de restabilire a cererii la lista de cazuri a Curții, deoarece, în cadrul procedurii de aplicare a hotărârii Curții, sora reclamantului le-a informat că a murit la 17 mai 2019. Guvernul a remarcat că reclamantul a murit cu mult înainte de eliberarea hotărârii în cazul Oprea și Fotache (citat mai sus) și că niciun moștenitor juridic nu a informat Curtea despre moartea sa sau și-a manifestat intenția de a adera la procedura în locul reclamantului. La 21 octombrie 2021, Curtea a hotărât, în temeiul articolului 43 § 5 din Regulamentul Curții, să se angajeze prezentei cereri de la cea la care a fost aderată și să-l restabilească în lista de cazuri a Curții.

Părțile au fost notificate de decizia Curții. Potențialele moștenitori ale reclamantului au fost, de asemenea, solicitați să furnizeze o explicație privind semnarea declarației unilaterale. Sora reclamantului a răspuns că fiul reclamantului ar dori să continue procedura în locul său. În plus, ea a susținut că ea a fost cea care a semnat declarația unilaterală. Ea a considerat că această chestiune nu a fost relevantă și că nu a fost conștientă că a trebuit să informeze Curtea că reclamantul a murit.

HOTĂRÂREA Curții remarcă că reclamantul a murit la 17 mai 2019 și că niciun moștenitor potențial nu a informat Curtea despre moartea sa sau a justificat în nici un fel faptul că nu a informat Curtea cu promptitudine (a se vedea, prin contrast, Nicolae Augustin Rădulescu c. România (reviziunea), nr. 17295/10, § 9, 19 mai 2015). Curtea constată, de asemenea, că, la 21 decembrie 2020, la mai mult de un an și jumătate după moartea dlui Fotache, sora sa a prezentat acordul oficial în ceea ce privește termenii declarației unilaterale, prin care se pare că a fost semnat personal de către reclamant. Ea nu a profitat de această ocazie pentru a informa Curtea despre moartea sa. Curtea este dispusă să accepte faptul că moartea reclamantului, un fapt decisiv, „nu s-a putut aștepta în mod rezonabil să fie cunoscută de guvernul, care a dobândit doar cunoștință de acest fapt în cursul procedurii de aplicare a hotărârii Curții.

Curtea reamintește, de asemenea, că a fost practica sa de a elimina cererile din lista cazurilor în absența oricăror moștenitori sau rude apropiate care au exprimat, în timp util, dorința de a continua cererea, fără a furniza o explicație validă pentru acest eșec (a se vedea Moloțiu și alții c. România (revision), nr. 30787/03 și altele 20, § 10, 16 noiembrie 2021 și, prin contrast, Büttner și alții v. România (reviziunea), nr. 31560/04 și altele 4, §§ 5-11, 12 octombrie 2021. Având în vedere cele de mai sus, în conformitate cu art. 37 § 1 litera (c) din Convenție, Curtea consideră că nu mai este justificat să continue examinarea cererii. În plus, nu consideră că „respectul drepturilor omului, astfel cum este definit în Convenția și în Protocolurile” necesită examinarea cererii.

Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide pentru a elimina cererea din lista de cazuri. Efectuat în limba engleză și notificat în scris la 31 martie 2022. Viktoriya Maradudina Armen Harutyunyan Președintele adjunct al grefierului interimar

FOURTH SECTION

DECISION Application no. 35631/16 Constantin FOTACHE against Romania The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting on 10 March 2022 as a Committee composed of: Armen Harutyunyan, President, Jolien Schukking, Ana Maria Guerra Martins, judges, and Viktoriya Maradudina, Acting Deputy Section Registrar, Having regard to the above application lodged on 30 August 2016, Having deliberated, decides as follows:

FACTS AND PROCEDURE

The applicant, Mr Constantin Fotache, was born in 1960. On 1 July 2021 the Court (Fourth Section) sitting as a Committee, delivered a decision in a group of cases, which included the current application (see Oprea and Fotache v. Romania (dec.) [Committee], nos. 28350/16 and 35631/16, 1 July 2021). The Court took note of the friendly settlement reached between the parties and decided to strike the present application out of its list of cases in accordance with Article 39 on the basis of the applicant’s agreement to the terms of a unilateral declaration submitted by the Government and offering to pay him the amount of 4,500 euros (EUR) in respect of pecuniary and non-pecuniary damage and costs and expenses.

The applicant’s alleged formal agreement to the terms of the unilateral declaration (reply form), signed and dated 21 December 2020, was received by the Court on 5 January 2021. On 27 August 2021 the Government made a request to restore the application to the Court’s list of cases as, in the course of the proceedings to enforce the Court’s decision, the applicant’s sister informed them that he had died on 17 May 2019. The Government noted that the applicant had died well before the delivery of the decision in the case of Oprea and Fotache (cited above) and that no legal heir had informed the Court of his death or had manifested their intention to join the proceedings in the applicant’s place.

On 21 October 2021 the Court decided, under Rule 43 § 5 of the Rules of the Court, to disjoin the present application from the one to which it had been joined and to restore it to the Court’s list of cases. The parties were notified of the Court’s decision. The applicant’s potential heirs were also asked to provide an explanation concerning the signature on the unilateral declaration. The applicant’s sister replied that the applicant’s son would like to pursue the proceedings in his stead. Furthermore, she submitted that she was the one who signed the unilateral declaration. She believed the matter was of no relevance and that she was not aware she had to inform the Court that the applicant had died.

THE LAW The Court notes that the applicant died on 17 May 2019 and that no potential heir informed the Court about his death or justified in any way the failure to promptly inform the Court of it (see, by way of contrast, Nicolae Augustin Rădulescu v. Romania (revision), no. 17295/10, § 9, 19 May 2015). The Court also notes that on 21 December 2020, more than a year and a half after Mr Fotache’s death, his sister submitted the formal agreement to the terms of the unilateral declaration, making it appear that it had been personally signed by the applicant. She did not seize that occasion to inform the Court of his death. The Court is prepared to accept that the death of the applicant, a decisive fact, “could not reasonably have been expected to be known to” the Government, who only gained knowledge of this fact in the course of the proceedings carried out to enforce the Court’s decision.

The Court further recalls that it has been its practice to strike applications out of the list of cases in the absence of any heir or close relative who has expressed, in a timely manner, a wish to pursue the application, without providing a valid explanation for such failure (see Moloțiu and Others v. Romania (revision), no. 30787/03 and 20 others, § 10, 16 November 2021 and, by way of contrast, Büttner and Others v. Romania (revision), no. 31560/04 and 4 others, §§ 5-11, 12 October 2021). In the light of the foregoing, in accordance with Article 37 § 1 (c) of the Convention, the Court considers that it is no longer justified to continue the examination of the application. Furthermore, it does not consider that “respect for human rights as defined in the Convention and the Protocols” requires the examination of the application.

For these reasons, the Court, unanimously, Decides to strike the application out of its list of cases. Done in English and notified in writing on 31 March 2022. Viktoriya Maradudina Armen Harutyunyan Acting Deputy Registrar President