2r-54/26 — Restituirea îmbogățirii nejustificate

La 22 octombrie 2024, SRL „Megasimetric” a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Vladislav Iurcișin, intervenient accesoriu Inspectoratul de Poliție Bălți, privind restituirea îmbogățirii nejustificate.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți sediul Central din 26 martie 2025 a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată, încasată din contul lui Iurcișin Vladislav în beneficiul SRL „Megasimetric” suma de 185118 lei și suma de 16103,54 lei cu titlu de compensare a cheltuielilor de judecată.

La 4 iunie 2025, Vladislav Iurcișin, reprezentat de avocatul Victor Polivenco, a depus o cerere de apel împotriva hotărârii din 26 martie 2025 prin care a solicitat repunerea în termenul de declarare a apelului, scutirea de la plata taxei de stat, admiterea apelului, casarea hotărârii din 26 martie 2025 și rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei decizii prin care a dispune respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată. În motivarea solicitării de scutire de la plata taxei de stat a invocat prevederile art. 85 alin. (4) din Codul de procedură civilă și faptul lipsei surselor financiare din motiv că este student la Universitatea Tehnică „*****” din *****, anul *****, învățământ cu frecvență, studii universitare de licență, an universitar 2024-2025 (f.d. 110).

Prin încheierea Curții de Apel Nord din 1 iulie 2025, a fost repus în termen apelul declarat, respinsă scutirea de la plata taxei de stat la depunerea cererii de apel și nu s-a dat curs cererii de apel, comunicând despre necesitatea achitării taxei de stat în mărime de 5187,98 lei și prezentarea unei cereri de apel suplimentară ce conține esența și temeiurile apelului, argumentul ilegalității sau netemeiniciei hotărârii contestate, motivele de drept pe care se întemeiază apelul și probele invocate în susținerea apelului, solicitările apelantei până la 1 august 2025. În partea respingerii cererii de scutire de la plata taxei de stat, instanța de apel a menționat că faptul că apelantul este student, nu denotă faptul incapacității de plată a taxei de stat, în cazul în care apelantul nu a prezentat extrase de la autorităţile publice care au în gestiune registre publice cu informația referitor la inexistența în 1 proprietatea sa a bunurilor imobile cu drept de proprietate. Prin urmare, apelantul nu a prezentat probe necesare, incontestabile, veridice, pertinente şi concludente care ar confirma starea financiară grea la momentul înaintării cererii de apel, or, adoptarea soluției privind scutirea de la plata taxei de stat nu este posibilă, numai pe baza unei solicitări privind scutirea de plata taxei de stat.

Curtea de Apel Nord a prelungit termenul pentru înlăturarea neajunsurilor constatate prin încheierea din 1 august 2025 până la 19 ianuarie 2026.

La 23 ianuarie 2026, Curtea de Apel Nord prin încheiere a restituit apelul declarat de avocatul Victor Polivenco în interesele lui Vladislav Iurcișin împotriva hotărârii Bălți, sediul Central din 26 martie 2025.

Avocatul Victor Polivenco, în interesele lui Vladislav Iurcișin, a depus o cerere de recurs împotriva încheierii din 23 ianuarie 2026 prin care a solicitat casarea încheierilor din 1 iulie 2025 și 18 decembrie 2025 privind respingerea cererii de scutire de la plata taxei de stat a apelantului Vladislav Iurcișin, admiterea cererii de scutire de la plata taxei de stat și remiterea cauzei în instanța de apel pentru examinarea în fond a cererii de apel. În motivarea recursului, a fost invocat că acordarea asistenței juridice garantate de stat denotă în mod suplimentar lipsa resurselor financiare ale apelantului Vladislav Iurcișin. Recurentul susține că atât timp cât legiuitorul a scutit de la plata taxei de timbru beneficiarii de asistență juridică garantată de stat, consideră că urmează a fi scutit și de la plata taxei de stat. A mai fost invocat că suma taxei de stat este una exorbitantă în raport cu activitatea de student la universitate cu studii la zi, fără a avea venit din care și-ar permite achitarea taxei de stat.

Art. 425 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.”

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului şi a referinţei la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.”

Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul şi să mențină încheierea.”

Art. 428 alin. (1) din Codul de procedură civilă: 2 ,,decizia instanţei de recurs emisă după examinarea recursului împotriva încheierii rămâne irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii.”

Art. 83 alin. (2) - (3) din Codul de procedură civilă: „(2) În acţiunile patrimoniale, taxa de stat se determină în funcţie de caracterul şi valoarea acţiunii, iar în acţiunile nepatrimoniale şi în alte cazuri prevăzute de lege, în proporţii fixe, conform Legii taxei de stat nr.213/2023. (3) Se impune cu taxă de stat fiecare cerere de chemare în judecată, cererea reconvențională, cererea de intervenție principală, cererea vizând cauzele cu procedură specială, cererea de eliberare a ordonanței judecătorești, cererea de declarare a insolvabilității, cererea de eliberare a titlului executoriu privind executarea hotărârilor arbitrale, cererea de apel, cererea de recurs, cererea de eliberare a copiilor (duplicatelor) de pe actele judecătorești, precum și alte cereri prevăzute la pct. 1 din anexa nr. 1 la Legea taxei de stat nr. 213/2023”.

Art. 85 alin. (4) din Codul de procedură civilă: „În funcţie de situaţia materială şi de probele prezentate în acest sens, persoana fizică sau juridică este scutită de către judecător (de către instanţa judecătorească) de plata taxei de stat sau de plata unei părţi a ei.”

Art. 99 din Codul de procedură civilă: ,,Încheierea judecătorească asupra cheltuielilor de judecată poate fi atacată odată cu atacarea fondului cauzei.”

Art. 364 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de apel se depune în scris la instanţa judecătorească a cărei hotărîre se atacă, cu plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condiţiile legii”.

Art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Dacă cererea de apel nu întruneşte condiţiile prevăzute la art.364 şi 365 şi dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru, instanţa de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înştiinţarea participanţilor la proces, să nu se dea curs cererii, acordînd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.”

Art. 369 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: a) apelantul nu a îndeplinit în termen indicaţiile instanţei de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1).” (2) Încheierea judecătorească de restituire a cererii de apel poate fi atacată cu recurs”.

Art. 100 alin. (1), (11) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de chemare în judecată şi actele de procedură se comunică participanţilor la proces şi persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poştă, cu scrisoare recomandată şi cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act şi confirmarea primirii lui, precum şi prin delegaţie judiciară. (11) Cererea de chemare în judecată şi actele de procedură ale instanței de judecată se comunică autorităţilor publice, persoanelor juridice de drept privat şi avocaţilor prin 3 intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, la care aceștia sunt conectați prin adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată, în mandatul de avocat, în alte acte ce atestă utilizarea poștei electronice. Actele de procedură expediate prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor se consideră comunicate”.

Art. 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanţa (judecătorul), participanţii la proces şi alte persoane legate de activitatea instanţei trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte”.

Art. 113 din Codul de procedură civilă: Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanţa de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „Participanţii la proces sînt obligaţi să se folosească cu bună-credinţă de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligaţiilor procedurale, se aplică sancţiunile prevăzute de legislaţia procedurală civilă.”

Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credinţă de drepturile lor procedurale. Instanţa judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare”.

Studiind materialele dosarului, completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat împotriva încheierilor contestate urmează a fi respins din următoarele considerente.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de apel întemeiat a ajuns la concluzia de a respinge cererea cu privire la scutirea de la plata taxei de stat, întrucât apelantul s-a limitat la simpla formulare a cererii și prezentare a unei adeverințe care confirmă calitatea de student la o universitate, fără a depune probe care să susțină afirmațiile sale referitoare la dificultatea financiară de a achita taxa de stat.

În jurisprudența sa (cauza Weissman și alții împotriva României, nr. 63945/00, §33-37, 24 mai 2006) Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a amintit că „dreptul la un tribunal” nu este unul absolut și poate face obiectul unor limitări. În 3 această privință, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului nu a negat niciodată că interesul unei bune administrări a justiției poate justifica 4 impunerea unei restricționări financiare a accesului unei persoane la un tribunal. În particular, ţinând cont de principiul conform căruia Convenţia urmăreşte protejarea unor drepturi care nu sunt teoretice sau iluzorii, ci concrete şi efective, Curtea reiterează că cuantumul cheltuielilor de judecată, apreciat în contextul circumstanţelor unei speţe date, inclusiv capacitatea reclamantului de a le achita, precum şi faza procedurală în care aceasta restricţie este impusă sunt factori care trebuie luaţi în considerare atunci când se determina dacă o persoană a beneficiat de dreptul de acces la un tribunal sau dacă, datorită cuantumului cheltuielilor de judecată, dreptul de acces la un tribunal a fost restrâns în aşa măsură încât este afectat în însăşi substanţa sa.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție evidențiază că, art. 85 alin. (4) din Codul de procedură civilă, care reglementează instituția scutirii de la plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru, are un caracter dispozitiv.

Astfel, cererea de scutire este supusă unei condiționări duble: condiție factuală, care impune existența unei stări materiale ce justifică imposibilitatea sau dificultatea plății; și condiție procedurală ce necesită prezentarea de probe relevante și suficiente, iar scutirea de la plata taxei este lăsată la aprecierea instanței, care o va acorda în funcție de situația materială și de probele prezentate (decizia nr. 2r-379/25, §32).

Cererea de scutire trebuie să fie însoțită în mod obligatoriu de probe, care confirmă starea materială și care trebuie să fie relevante (adică să se refere la sursele de venit, cheltuieli esențiale, bunuri deținute și alte obligații financiare), suficiente, care ar permite o evaluare obiectivă a stării materiale, dar și actualizate. Respectarea condiției de probe actualizate este necesară, întrucât o situație materială este o realitate dinamică și poate fi profund diferită de la o lună la alta sau de la an la an. Prezentarea unor acte sau înscrisuri emise cu mult înainte de depunerea cererii nu poate servi drept fundament probator corespunzător, întrucât nu reflectă starea reală a solicitantului la momentul procesual pertinent (decizia nr. 2r-296/25, §38-39).

În jurisprudența sa, Curtea Supremă de Justiție a subliniat deja că nici faptul că recurentul la moment nu este angajat în câmpul muncii și este întreținut (decizia 2r-379/25), nici faptul că persoana are dizabilități (decizia nr. 2r-358/25), nici faptul că persoana are o vârstă înaintată și probleme de sănătate (decizia nr. 2r- 217/25), nici faptul că asupra contului solicitantului sunt aplicate sechestre (decizia nr. 2r-296/25), în lipsa unor probe referitoare la imposibilitatea de a achita taxele, nu constituie circumstanţe care determină admiterea cererii de scutire în mod automat.

Raportând asupra prezentei cauze considerațiunile enunțate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază că nici în situația în care se invocă 5 doar calitatea de student și nu ar avea vreo sursă de venit, instanța nu poate aplica dispozițiile art. 85 alin. (4) din Codul de procedură civilă, întrucât ar însemna pronunțarea unei soluții în temeiul unor presupuneri asupra situației materiale precare și nu al unor fapte dovedite.

Cu atât mai mult, nici la momentul declarării recursului, recurentul nu a anexat înscrisuri din care să rezulte situația sa materială precară și imposibilitatea achitării taxelor respective.

Aceste considerațiuni rămân valabile chiar și în situația în care recurentul beneficiază de asistență juridică garantată de stat și în temeiul acestui fapt este scutit de la plata taxei de timbru. Referitor la acest aspect, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că atât timp cât legiuitorul nu a scutit prin lege această categorie de persoane și de la plata taxei de stat, situația materială concretă urmează a fi pusă în discuție în vederea soluționării chestiunii scutirii de la plata taxei de timbru.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție mai consideră necesar a atrage atenția asupra următoarelor circumstanțe.

Vladislav Iurcișin, la 23 februarie 2022, la vârsta de 17 ani, fără a deține un permis de conducere, conducea un mijloc de transport care nu a fost supus controlului tehnic auto de stat, acesta nefiind înmatriculat în Republica Moldova și fără certificatul ce atestă achitarea vinietei. Anume această faptă a determinat transmiterea mijlocului de transport la parcarea specializată. În cadrul cauzei contravenționale în care a fost sancționat în baza art. 231 alin. (2), art. 229 alin. (2), art. 287/3 alin. (1) din Codul contravențional, Victor Iurcișin a declarat că mijlocul de transport îi aparține lui personal, iar permis de conducere nu deține pentru că la moment studia la școala auto (f.d. 37-39).

De principiu, utilizarea unui mijloc de transport presupune costuri de combustibil și întreținere. Dacă mijlocul de transport este proprietate personale există și costuri de achiziționare, iar dacă este în locațiune, apar cheltuieli de folosință. Studierea la școala auto implică, de asemenea costuri de studiu. În aceeași logică, conduita de a de a urca la volan fără permis, deși este notoriu sancționabilă cel puțin cu amendă denotă o asumare a consecințelor pecuniare.

Analizând din această perspectivă profilul economic al recurentului Vladislav Iurcișin, acesta este greu compatibil cu poziția invocată de dificultăți materiale de natură să justifice scutirea de la plata taxei de stat.

Raportând asupra circumstanțelor cauzei și profilului economic al recurentului care poate fi determinat în baza materialelor dosarului obligația impusă lui Iurcișin Vladislav de a achita taxa de stat în mărime de 5187,98 lei la depunerea apelului, nu poate fi calificată drept o împovărare excesivă, 6 incompatibilă cu dreptul de acces la un tribunal, așa cum este protejat de articolul 6 §1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Valoarea taxei nu este una exagerată, raportată la realitățile sociale și economice din Republica Moldova, unde o astfel de sumă nu depășește nivelul unei cheltuieli ocazionale suportabile pentru orice justițiabil obișnuit.

Mai mult, trebuie remarcat că accesul la instanță în primă instanță nu a fost restricționat, Veaceslav Iurcișin având posibilitatea să își expună poziția, iar Judecătoria Bălți, sediul Central, care a pronunțat o hotărâre motivată. Ulterior, accesul la etapa apelului nu poate fi considerat ca fiind absolut, ci poate fi condiționat, în mod rezonabil, de îndeplinirea unor cerințe procedurale, printre care se regăsește și plata taxei de stat.

În concluzie, în condițiile în care taxa de stat era previzibilă, rezonabilă ca valoare, impusă în cadrul accesului la o cale de atac împotriva unei hotărâri judecătorești și în lipsa unor probe convingătoare privind imposibilitatea achitării ei, nu se poate reține că refuzul acordării scutirii ar fi afectat esența dreptului recurentei de acces la justiție.

Prin urmare, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de recurs depusă de Vladislav Iurcișin, reprezentat de avocatul Victor Polivenco, ca fiind neîntemeiată, iar încheierea Curții de Apel Nord din 23 ianuarie 2026 emisă cu respectarea prevederilor legale.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de Vladislav Iurcișin, reprezentat de avocatul Victor Polivenco. Menține încheierile din 23 ianuarie 2026 a Curții de Apel Nord, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Megasimetric” împotriva lui Vladislav Iurcișin, intervenient accesoriu Inspectoratul de Poliție Bălți, privind restituirea îmbogățirii nejustificate. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 7