2rc-10/26 — Încasarea datoriei și dobinzii de intirziere

La 26 mai 2023, SRL „Viatec Service” a depus o cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Energia”, privind încasarea datoriei, a dobânzii de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 24 iulie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, acțiunea a fost admisă. S-a încasat de la SRL „Energia”, în beneficiul SRL „Viatec Service”, datoria în sumă de 58 875,00 lei, dobânda de întârziere în mărime de 5 517,06 lei și cheltuielile de judecată în sumă de 1 931,00 lei.

Prin decizia din 22 februarie 2024, Curtea de Apel Bălți, a admis apelul declarat de SRL „Energia”, s-a casat hotărârea din 24 iulie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și cauza a fost remisă spre rejudecare în fond.

Prin hotărârea din 15 august 2025 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, acțiunea a fost admisă. S-a încasat de la SRL „Energia”, în beneficiul SRL „Viatec Service”, datoria în sumă de 58 875,00 lei, dobânda de întârziere în mărime de 18 496,28 lei și cheltuielile de judecată în sumă de 2 721,00 lei.

La 1 septembrie 2025, SRL „Energia” a declarat apel împotriva hotărârii din 15 august 2025 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond și pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă ca neîntemeiată.

Prin încheierea din 2 decembrie 2025 a Curții de Apel Nord, nu s-a dat curs cererii de apel depuse de apelanta SRL „Energia”. S-a comunicat apelantei SRL „Energia” necesitatea prezentării la Curtea de Apel Nord a apelului motivat, semnat corespunzător (fie olograf, cu atâtea copii câți participanți sunt, fie cu semnătură electronică calificată), a bonului de plată a taxei de stat în mărime de 2 440,44 lei și a bonului de plată a taxei de timbru în mărime de 200,00 lei, stabilindu-i termen până la data de 15 ianuarie 2026. Totodată, i s-a explicat apelantei SRL „Energia” că, în cazul în care nu va înlătura neajunsurile menționate până la data de 15 ianuarie 2026, cererea de apel nu va fi considerată depusă și va fi restituită.

Prin încheierea din 20 ianuarie 2026 a Curții de Apel Nord, s-a restituit cererea de apel depusă de SRL „Energia”. 1

La 4 februarie 2026, SRL „Energia” a declarat recurs împotriva încheierii din 20 ianuarie 2026 a Curții de Apel Nord, solicitând casarea acesteia și remiterea cauzei spre rejudecare, în același complet de judecată, la etapa punerii pe rol a cererii de apel.

Recurenta invocă faptul că, la 21 ianuarie 2026, a primit, prin intermediul poștei electronice, încheierea din 20 ianuarie 2026 a Curții de Apel Nord, semnată electronic, prin care a fost restituit apelul. Consideră că încheierea este neîntemeiată și urmează a fi casată, pe motiv că în cererea de apel SRL „Energia” nu a indicat nici o adresă electronică. Astfel, apreciază că argumentul instanței de apel, potrivit căruia încheierea din 2 decembrie 2025 ar fi fost comunicată apelantei la adresa electronică *****@mail.ru, este eronat. Susține că, din istoricul corespondenței electronice, nu rezultă nici o expediere care să conțină încheierea din 2 decembrie 2025.

Articolul 425 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.”

Articolul 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului şi a referinţei la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.”

Articolul 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul şi să mențină încheierea.”

Articolul 428 alin. (1) din Codul de procedură civilă, preevde că: ,,(1) Decizia instanţei de recurs emisă după examinarea recursului împotriva încheierii rămâne irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii”.

Articolul 364 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de apel se depune în scris la instanţa judecătorească a cărei hotărâre se atacă, cu plata taxei de stat şi/sau a taxei de timbru în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condiţiile legii”.

Articolul 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Dacă cererea de apel nu întruneşte condiţiile prevăzute la art. 364 şi 365 şi dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat şi/sau a taxei de timbru, instanţa de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înştiinţarea participanţilor la proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor”.

Articolul 369 alin. (1) lit. a), alin. (2) din Codul de procedură civilă: 2 „(1) Instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: a) apelantul nu a îndeplinit în termen indicaţiile instanţei de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1). (2) Încheierea judecătorească de restituire a cererii de apel poate fi atacată cu recurs”.

Articolul 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanţa (judecătorul), participanţii la proces şi alte persoane legate de activitatea instanţei trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte”.

Articolul 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanţa de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Articolul 22 alin. (1), (3), (4) lit.c) și alin. (5) al Codului civil: „(1) Se consideră notificare comunicarea unui act juridic sau a unei informații într-un scop juridic. (3) Notificarea produce efecte din momentul cînd ajunge la destinatar, cu excepția cazului în care aceasta prevede un efect întîrziat. (4) Notificarea se consideră ajunsă la destinatar: c) în cazul unei notificări transmise prin poștă electronică sau prin alt mijloc de comunicare individuală, cînd poate fi accesată de către destinatar; sau (5) Notificarea se consideră că a ajuns la destinatar după îndeplinirea uneia dintre cerințele prevăzute la alin. (4), oricare dintre acestea este îndeplinită mai întîi.”

Articolul 48 alin. (1) și (2) al Legii nr. 124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronica și serviciile de încredere: „(1) Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, moment al expedierii documentului electronic se consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional care nu este controlat de către semnatar sau creatorul sigiliului electronic ori de către intermediarul în circulația electronică a documentelor care expediază documentul electronic în numele semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic. (2) Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, momentul recepționării documentului electronic se consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional indicat de destinatar. În cazul în care destinatarul documentului electronic nu a indicat sistemul informațional respectiv, documentul electronic se consideră recepționat din momentul intrării acestuia în sistemul informațional al destinatarului, iar în cazul în care destinatarul nu dispune de un asemenea sistem – din momentul extragerii de către destinatar a documentului electronic din sistemul informațional prin care a fost transmis.”

Articolul 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1)Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credinţă de drepturile lor procedurale. Instanţa judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”

Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat împotriva încheierii contestate urmează a fi respins, reieșind din următoarele considerente.

În jurisprudența sa, Curtea Supremă de Justiție a indicat că neajunsurile constatate în încheierea de nu da curs cererii de apel urmează a fi înlăturate în totalitate (a se vedea decizia nr. 2r-191/25) și în modul corespunzător (a se vedea decizia nr. 2r-297/25).

Prin încheierea din 2 decembrie 2025, Curtea de Apel Nord a acordat apelantei SRL „Energia” un termen pentru înlăturarea neajunsurilor expres indicate în dispozitivul acelei încheieri, stabilind în acest scop data-limită de 15 ianuarie 2026. Din actele cauzei rezultă că încheierea menționată a fost comunicată apelantei la aceeași dată, 2 decembrie 2025, prin expediere la adresa sa electronică (f.d. f.d. 240).

În aceste condiții, reprezentanții SRL „Energia” erau ținuți să manifeste diligența procesuală necesară și să urmărească în mod efectiv corespondența transmisă de instanță, cu atât mai mult cu cât cunoșteau că cererea de apel fusese depusă cu neajunsuri privind forma și achitarea taxei de stat și a taxei de timbru. Într- o asemenea situație, emiterea unei încheieri de a nu da curs cererii de apel era pe deplin previzibilă.

Totodată, termenul acordat prin încheierea de a nu da curs, până la 15 ianuarie 2026, a fost unul suficient și rezonabil în raport cu obligațiile impuse apelantei. Prin urmare, instanța de apel i-a oferit acesteia o posibilitate reală și efectivă de a remedia neajunsurile constatate și de a-și valorifica dreptul la examinarea apelului. Faptul că apelanta nu a uzat de această posibilitate nu poate fi imputat instanței.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție aderă la concluzia instanței de apel și reține că, potrivit jurisprudenței sale, confirmarea expedierii și a recepționării unui document transmis prin poșta electronică se atestă prin extrasul generat de operatorul serviciului electronic, din care rezultă datele expeditorului și ale destinatarului, data și ora expedierii, precum și atașamentul transmis. În mod corespunzător, în ipoteza unei neexpedieri ori a unei erori tehnice, sistemul generează mențiuni exprese privind imposibilitatea transmiterii mesajului sau returnarea acestuia către expeditor. Cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi emailuri (decizia nr. 2r-363/24, §54; nr. 2r-385/25, §38 ). 4

În speță, în lipsa unor asemenea mențiuni de eroare și în prezența extrasului aferent din portalul poștei electronice a instanței de apel, se confirmă că încheierea Curții de Apel Nord din 2 decembrie 2025, prin care nu s-a dat curs cererii de apel, a fost notificată apelantei SRL „Energia” la aceeași dată.

Nu pot fi reținute susținerile recurentei potrivit cărora în cererea de apel nu ar fi fost indicată nicio adresă electronică și, pe cale de consecință, comunicarea actului procedural la adresa *****@mail.ru ar fi fost nelegală. Împrejurarea că partea nu a indicat expres o adresă electronică în cererea de apel nu înseamnă că aceasta nu utiliza o asemenea adresă în raporturile sale procesuale. Dimpotrivă, din chiar conduita recurentei rezultă contrariul.

Astfel, cererea de recurs a fost depusă de pe adresa electronică *****@mail.ru, aceeași adresă la care instanța de apel a transmis actele de procedură. Mai mult, însăși recurenta a invocat că la 21 ianuarie 2026 a primit, prin poșta electronică *****@mail.ru, încheierea Curții de Apel Nord din 20 ianuarie 2026, semnată electronic. În aceste condiții, susținerea că unele acte comunicate la aceeași adresă electronică ar fi fost recepționate, iar altele nu, fără a exista vreo dovadă de eroare tehnică ori de nefuncționare a serviciului electronic, apare ca fiind selectivă și incompatibilă cu exigențele bunei-credințe procesuale prevăzute la art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Potrivit jurisprudenței Curții Supreme de Justiție, odată ce instanța de apel a emis o încheiere de a nu da curs cererii de apel, indicând clar și neechivoc obligațiile ce reveneau apelantei pentru remedierea neajunsurilor, sarcina conformării în termen cu aceste indicații revenea exclusiv părții interesate. Apelanta era, așadar, obligată să manifeste diligența necesară pentru a executa integral și în termen cerințele instanței și pentru a înlătura în mod corespunzător toate neregularitățile constatate (decizia nr. 2r-208/25, §27).

În asemenea circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, instanța de apel corect și legal a restituit apelul depus de SRL „Energia”.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă,