CtEDO 22.03.2022 Auto

KRUPOWICZ ET RYNKIEWICZ c. POLOGNE

RESPONDENT
POL
HOTĂRÂRE
22.03.2022
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Irrecevable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2022
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
KRUPOWICZ ET RYNKIEWICZ c. POLOGNE (CtEDO, 2022)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA 1 Cerere nr. 13248/13 Radoslav KRUPOWICZ și Patryk RYNKIEWICZ împotriva Poloniei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea întâi), care are loc la 22 martie 2022 într-un comitet compus din Erik Wennerström, președinte, Krzysztof Wojtyczek, Lorraine Schmbri Orland, judecători, și din Liv Tigerstedt, grefier adjunct al secțiunii, cererea nr. 13248/13 împotriva Poloniei și dintre care doi resortisanți polonezi, Radosław Krupowicz și domnul Patryk Rynkiewicz, născuți în 1982 și 1983 și rezidenți în Strzelin și Wrocław, reprezentați de domnul K.B. Budnik, avocat la Wrocław, au sesizat Curtea la data de 4 februarie 2013, în temeiul articolului 34 din Convenția privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ( La 6 august 2012, Curtea Supremă, hotărând în ultimă instanță, a respins o hotărâre a Curții Supreme de Justiție, după ce a făcut acest lucru în mod deliberat. recursurile în Casație pe care reclamanții le-au formulat împotriva condamnărilor lor respective la pedepse penale de 15 ani pentru omucidere. Reclamanții au fost condamnați, printre altele, pe baza unor depoziții a cinci martori anonimi, dintre care primul (inclusiv martorul A) În primul rând, cei patru martori în cauză au obținut informații pe care martorul A le-a dat-o în cursul procedurii de recurs. Deciziile respective cu privire la acordarea de informații martorilor în cauză au intervenit pe motiv că divulgarea identităților lor ar reprezenta un risc pentru ei înșiși și pentru rudele lor. Primii patru dintre martorii în cauză au fost audiați ulterior de poliție, de Parchet și de un judecător care acționează asupra comisiei de recurs. Ultimele dintre aceste audieri au avut loc cu trei ocazii în ședința de primă instanță într-un alt spațiu decât sala de judecată a tribunalului care instruiește procesul reclamanților. Audierile în cauză au fost supuse unei retransmisii în direct către sala de judecată respectivă prin intermediul unui dispozitiv de distorsiune audio și video care permitea anonimatul. Reclamanții și apărătorii acestora au fost prezenți la tribunalul în cauză și au fost în măsură să adreseze întrebările lor respective martorilor implicați prin intermediul președintelui Curții, care a fost însărcinat să se asigure că aceștia din urmă au fost protejați în mod public. Doar una din toate întrebările din partea celor interesați a fost anulată, pe de o parte, din cauza lipsei sale de interes pentru cauză, și, pe de altă parte, din cauza posibilelor sale repercusiuni negative asupra mediului înconjurător al martorilor în cauză. Tot în cursul aceleiași audieri, reclamanții au fost prezentați martorului A în condiții respectuoase față de acesta și au fost identificați de acesta din urmă. Martorul sus-menționat și ultimul dintre toți martorii implicați au fost, în ceea ce-i privește, auziți în continuare în jurul tribunalului de apel. Invocând art. 6 alineatul (1) și art. 3 litera (c) din convenție, reclamanții se plâng că condamnările lor la condamnări penale pentru omucidere au fost întemeiate într-o măsură decisivă sau chiar exclusiv pe depozițiile martorilor anonimi și, în special, pe cele ale martorului A. Acestea susțin că depozițiile acestuia din urmă au fost făcute în numeroase hotărâri (a se vedea, de exemplu, Al-Khawaja și Tahery Regatul Unit [GC], n 26766/05 și 22228/06, CEDH 2011, Schatschwili c. Germania [GC], nr. 9154/10, CEDO 2015, Balta și Demir c. Turcia, 48628/12, 23 iunie 2015 și cauzele menționate în acesta. În speță, în urma unei analize aprofundate a dosarului cauzei și a jurisprudenței relevante, Curtea constată că păstrarea la sol a martorilor implicați a fost motivată de teama pe care o aveau aceștia, care era susținută de elemente concrete și obiective, printre care natura dreptului de proprietate asupra reclamanților și modul de comisie al acesteia, tipul de mediu din care provin părțile interesate, la adresa detașată de declarațiile unui de detenție ale unuia dintre reclamanții de a se răzbuna împotriva celor care au făcut declarații incriminatoare și lipsa de identificare de către autoritățile naționale a presupusului complice al părților interesate. Curtea ia notă de faptul că decizia cu privire la acordarea de despăgubiri martorilor implicați a făcut obiectul unui control în mai multe rânduri din partea instanțelor naționale care au instrumentat procesul reclamanților. Astfel cum reiese din așteptările instanțelor naționale în cauză, decizia cu privire la acest punct al Parchetului a fost luată în considerare în ceea ce privește elementele concrete și obiective, care au rămas relevante pe parcursul întregului proces împotriva părților interesate. Curtea arată că instanțele naționale au căutat mai mult dacă măsurile adoptate în speță pentru a proteja anonimatul martorilor în cauză au fost proporționale cu pericolul cu care aceștia din urmă se confruntaseră atunci. Referindu-se întotdeauna la aceleași așteptări ale instanțelor naționale menționate anterior, Curtea constată că declarațiile făcute de martorul A au constituit, în speță, dovada cu încărcătură Într-adevăr, din așteptările în cauză rezultă că, pentru a-i condamna pe reclamanți, instanțele naționale s-au bazat pe o serie de dovezi aflate în posesia lor, printre care și mărturiile, documentația medicală relevantă, concluziile unei serii întregi de competențe relevante, rapoartele privind vizitele la fața locului ale crimei, elementele obținute prin examinare Curtea observă că reclamanții nu se plâng că nu au putut să se confrunte cu martorii care au făcut declarațiile incriminatoare. ia act de faptul că, pe de o parte, părțile interesate au putut să interogheze martorii în cauză în ședința de judecată în condiții care să nu aducă atingere intereselor lor și, pe de altă parte, au luat cunoștință de procesele-verbale care raportează declarațiile respective ale acestora. Astfel cum se desprind de la așteptările instanțelor naționale, numai câteva dintre elementele înregistrate în procesele-verbale respective au fost păstrate secrete, pe motiv că acest lucru era indispensabil pentru păstrarea anonimatului martorilor implicați. Curtea observă că instanțele naționale, care au pronunțat în speță, au indicat, în mod explicit și în mai multe ocazii, în motivele lor respective, ele însele un control în profunzime, cu cea mai mare precauție și prin comparație cu toate elementele de probă aflate în posesia lor, mărturii anonime puse în discuție de solicitanți. Comisia observă că instanțele naționale, acționând la sfârșitul examinării efectuate astfel, au concluzionat, pe de o parte, că nu există nici un element de probă care să contrazică declarațiile în cauză și, pe de altă parte, că toate dovezile aflate la dispoziția acestora sunt credibile și susținute de toate dovezile. Curtea arată că, în speță, judecătorii din fond au avut posibilitatea de a observa fiecare dintre martorii anonimi în cauză în ședină și, prin urmare, au putut să își creeze propria opinie cu privire la credibilitatea acestor martori. Comisia observă că constatările cu privire la acest din urmă punct de vedere, din partea judecătorilor naționali implicați, au luat în considerare toate elementele de probă relevante pe care le dețin, printre care și concluziile de expertiză psihologică ale acestora cu privire la fiabilitatea martorului A. În plus, Curtea observă că concluziile la care au ajuns instanțele naționale în speță, potrivit cărora depozițiile efectuate de martorul A erau credibile, logice și convingătoare, au fost însoțite de o motivare mai largă. Comisia observă că argumentul reclamanților cu privire la incoerențele pretinse ale declarațiilor făcute de martorii anonimi a fost considerat de instanțele naționale și respins, pe motiv că incoerențele puse în discuție de părțile interesate au fost minime și fără niciun impact asupra rezoluției cauzei care îi privește. Curtea ia notă de faptul că reclamanții au fost fiecare asistati de avocaii lor respectivi în cursul procesului diligent împotriva lor. constată că constatările instanțelor inferioare cu privire la vinovăția reclamanților au făcut obiectul unui control cu mai multe ocazii din partea Curții Supreme, care, hotărând în ultimă instanță, a respins recursurile în casație formulate de părțile interesate. 11. Curtea constată că instanțele naționale au luat în considerare jurisprudența în materie de surse anonime a Curții Supreme poloneze și, respectiv, a Curții Supreme poloneze. Comisia observă că aplicarea jurisprudenței menționate anterior de instanțele naționale a făcut obiectul unui control din partea Înaltei Instanțe naționale, care nu a constatat nicio neregulă în acest domeniu. 12. Curtea constată, având în vedere ansamblul elementelor aflate în posesia sa, că cererea este în mod vădit greșit întemeiată și o respinge în temeiul articolului 35 alineatul (3) litera (a) și al articolului 4 din Convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, declară cererea inadmisibilă. Făcută în franceză și comunicat în scris la 28 aprilie 2022. Liv Tigerstedt Erik Wennerström Grefier adjunct

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2022-02-08
0,95
WRZESIEŃ c. POLOGNE
PREMIÈRE SECTION DÉCISION Requête n o 32362/12 Krzysztof Andrzej WRZESIEŃ contre la Pologne La Cour européenne des droits de l’homme (première section), siégeant le 8 février 2022 en un comité composé de : Erik Wennerström, président, Krzys
CtEDO 2025-09-18
0,94
ORŁOWSKI c. POLOGNE
PREMIÈRE SECTION DÉCISION Requête n o 5547/15 Leszek ORŁOWSKI contre la Pologne La Cour européenne des droits de l’homme (première section), siégeant le 18 septembre 2025 en un comité composé de : Raffaele Sabato, président, Frédéric Krenc,
CtEDO 2023-03-09
0,94
WIŚNIEWSKI c. POLOGNE
PREMIÈRE SECTION DÉCISION Requête n o 2532/13 Patryk WIŚNIEWSKI contre la Pologne La Cour européenne des droits de l’homme (première section), siégeant le 9 mars 2023 en un comité composé de : Alena Poláčková, présidente, Gilberto Felici, R
CtEDO 2022-06-09
0,94
AFFAIRE SZEWCZYKOWIE c. POLOGNE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE SZEWCZYKOWIE c. POLOGNE (Requête n o 51832/13) ARRÊT STRASBOURG 9 juin 2022 Cet arrêt est définitif. Il peut subir des retouches de forme. En l’affaire Szewczykowie c. Pologne, La Cour européenne des droits de l’hom
CtEDO 2024-12-19
0,94
KORWIN-PIOTROWSKA c. POLOGNE
PREMIÈRE SECTION DÉCISION Requête n o 38993/22 Anna KORWIN-PIOTROWSKA contre la Pologne (voir tableau en annexe) La Cour européenne des droits de l’homme (première section), siégeant le 19 December 2024 en un comité composé de : Georgios A.
Sursă