2ra-935/24 — Încasarea datoriei

La 17 ianuarie 2022, Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 14 (în procedura falimentului) a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Constantin Hariton, Emilia Hariton, Andrei Hariton și Ana Suruceanu, solicitând încasarea în mod solidar a datoriei pentru serviciile locativ- comunale în sumă de 2 319,08 lei, acumulată pentru perioada iunie 2016 – octombrie 2021, aferentă locului de consum situat în xxxx.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că, potrivit Registrului bunurilor imobile, pârâții sunt proprietarii/locatarii imobilului menționat. În baza contului personal deschis pe numele acestora, ÎMGFL nr. 14 a prestat servicii locativ- comunale, de care pârâții au beneficiat în mod continuu, conform normelor și tarifelor în vigoare.

Conform informației privind situația achitării serviciilor comunale (deservirea blocului locativ, transportarea deșeurilor, deservirea echipamentului tehnic, apă potabilă și apă menajeră), la 01 octombrie 2021 pârâții acumulaseră o datorie de 2 319,08 lei.

Reclamanta a menționat că proprietarii, chiriașii și locatarii sunt obligați să achite serviciile prestate pentru luna precedentă până la data indicată în factură. Totodată, prestarea serviciilor comunale de către administratorul fondului locativ se realizează în baza conturilor personale deschise pe numele consumatorilor, conform Recomandării Curții Supreme de Justiție nr. 11 din 2012 privind examinarea cererilor depuse de furnizorii de servicii comunale.

De asemenea, s-a invocat că lipsa unui contract scris nu exonerează consumatorul de obligația de plată, întrucât beneficiarul serviciilor este ținut să achite costul acestora.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 28 februarie 2023, cererea de chemare în judecată a fost admisă parțial. S-a dispus încasarea în mod solidar de la pârâți a sumei de 74,92 lei, reprezentând datorie pentru serviciile de apă potabilă, acumulată în perioada 01 ianuarie 2019 – 01 octombrie 2021. În rest, pretențiile privind suma de 2 244,16 lei au fost respinse ca tardive, ca urmare a intervenirii termenului de prescripție. S-a dispus încasarea în mod solidar de la pârâți a taxei de stat în sumă de 150 lei în beneficiul statului.

La 10 decembrie 2023, în temeiul art. 362¹ alin. (1) din Codul de procedură civilă, Constantin Hariton, Emilia Hariton, Andrei Hariton și Ana Suruceanu au declarat apel incident împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 28 februarie 2023, solicitând respingerea apelului declarat de ÎMGFL nr. 14 (în procedura falimentului), admiterea apelului incident, casarea hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată înaintată de ÎMGFL nr. 14 să fie respinsă ca neîntemeiată.

Instanța de apel a reținut că Constantin Hariton, Emilia Hariton, Andrei Hariton și Ana Suruceanu sunt proprietarii/locatarii apartamentului menționat, iar potrivit informației privind achitarea serviciilor locativ-comunale, la 01 octombrie 2021 era înregistrată datoria în sumă de 2 319,08 lei, pentru care ÎMGFL nr. 14 (în procedura falimentului) a înaintat cererea de chemare în judecată. 2

Instanța de apel a constatat că instanța de fond nu a elucidat pe deplin circumstanțele relevante ale cauzei și a aplicat eronat normele de drept material, admițând doar parțial acțiunea și respingând restul pretențiilor ca fiind prescrise.

Analizând materialele cauzei, instanța de apel a reținut că, potrivit art. 512 alin. (1), art. 514 și art. 572 alin. (2) din Codul civil (în vigoare până la 01 martie 2019), precum și art. 774 alin. (1), art. 776 și art. 858 din Codul civil (în vigoare din 01 martie 2019), creditorul este în drept să pretindă executarea obligației, iar debitorul este ținut să o execute în mod corespunzător. Totodată, conform art. 23 din Legea nr. 1324/1993 privind privatizarea fondului de locuințe, art. 51 din Legea nr. 75/2015 cu privire la locuințe și art. 25 alin. (1) din Legea nr. 1402/2002 privind serviciile publice de gospodărie comunală, proprietarii sau locatarii locuințelor sunt obligați să achite contravaloarea serviciilor comunale prestate, în baza facturilor emise.

Instanța de apel a apreciat ca neîntemeiate susținerile pârâților privind includerea nejustificată a volumului suplimentar de apă, reținând că facturarea și repartizarea volumului de apă au fost efectuate conform legislației aplicabile, în baza datelor contorului comun al blocului locativ și a contoarelor individuale sau, după caz, a normelor de consum.

Totodată, instanța de apel a respins excepția prescripției extinctive, reținând că, potrivit art. 267 alin. (1) și art. 271 din Codul civil (în vigoare până la 01 martie 2019), precum și art. 391 alin. (1), art. 395 alin. (1) și art. 401 alin. (1) lit. a), alin. (2) și (3) din Codul civil (în vigoare din 01 martie 2019), termenul de prescripție poate fi întrerupt prin recunoașterea datoriei sau prin executarea parțială a obligației. Instanța a constatat că achitările parțiale efectuate de consumatori au constituit acte de recunoaștere a datoriei, determinând întreruperea cursului prescripției și începerea curgerii unui nou termen de prescripție.

Instanța de apel a mai reținut că apelanții nu au prezentat probe concludente și nici argumente sau dovezi noi care să infirme temeinicia pretențiilor reclamantei.

În motivarea recursului, recurenții au susținut că instanța de apel a aplicat eronat normele de drept, examinând fondul cauzei în pofida prescripției extinctive, care trebuia analizată prioritar. Aceștia au invocat că o parte din pretenții este prescrisă, iar achitările efectuate nu constituie acte de recunoaștere a datoriei. 3 Totodată, au susținut că au achitat integral consumul de apă conform contoarelor individuale, iar sumele pretinse reprezintă volume suplimentare nejustificate. Au mai invocat examinarea incompletă a probelor și lipsa unei motivări suficiente.

Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin hotărâre”.

Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat”.

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților”.

În conformitate cu art. 431 alin. (1) și art. 432 din Codul de procedură civilă, Curtea Supremă de Justiție verifică legalitatea deciziilor instanțelor de apel exclusiv prin prisma temeiurilor de recurs prevăzute de lege, iar potrivit art. 433 4 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, recursul este inadmisibil dacă este vădit neîntemeiat.

Potrivit practicii judiciare constante, recursul trebuie să conțină o argumentare juridică clară și pertinentă, din care să rezulte existența unor erori de drept material sau a unor vicii procedurale esențiale. Recursul nu constituie o cale de rejudecare a fondului cauzei, ci are ca obiect exclusiv controlul de legalitate al deciziei instanței de apel. Simplele nemulțumiri față de soluția pronunțată, neînsoțite de critici juridice concrete, nu întrunesc condițiile de admisibilitate.

Analizând motivele invocate în recursul declarat de Constantin Hariton, Emilia Hariton, Andrei Hariton și Ana Suruceanu, Completul de judecată constată că acestea nu se circumscriu cerințelor art. 432 Cod de procedură civilă, fiind orientate, în esență, spre contestarea modului în care instanța de apel a apreciat probele administrate, aspecte deja examinate de instanța de apel.

Susținerile recurenților privind aplicarea eronată a normelor de drept material, inclusiv a dispozițiilor privind prescripția extinctivă, nu sunt însoțite de argumente juridice pertinente care să demonstreze o aplicare greșită a legii. Instanța de apel a motivat concluziile prin raportare la prevederile legale incidente, reținând corect întreruperea cursului prescripției prin achitări parțiale.

Contrar afirmațiilor recurenților, instanța de apel a examinat în mod complet circumstanțele cauzei, stabilind că datoria pentru serviciile locativ- comunale a fost probată, iar facturarea și repartizarea consumului de apă au fost efectuate conform legislației aplicabile. Totodată, s-a reținut că recurenții nu au prezentat probe concludente care să infirme temeinicia pretențiilor reclamantei.

Completul de judecată reține că recurenții nu indică norme concrete de drept material a căror aplicare ar fi fost denaturată și nici încălcări procedurale care să atragă incidența motivelor de casare prevăzute de art. 432 Cod de procedură civilă, argumentele invocate exprimând, în esență, dezacordul cu soluția instanței de apel.

Criticile referitoare la modul de calcul al consumului de apă și aprecierea probelor vizează aspecte de fapt și de evaluare a probatoriului, care țin de competența instanței de apel și nu pot fi supuse reexaminării în recurs, în lipsa unor erori de drept.

Completul de judecată constată că motivele invocate în recurs nu relevă încălcări de drept material sau procedural, ci urmăresc, în realitate, reexaminarea fondului cauzei, inadmisibilă în procedura de recurs.

În aceste circumstanțe, Completul de judecată constată că recursul nu întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege și urmează a fi respins ca fiind vădit neîntemeiat. 5

În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de Constantin Hariton, Emilia Hariton, Andrei Hariton și Ana Suruceanu, reprezentați de avocatul Vladimir Kovali. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 6