3r-49/26 — Anularea actului administrativ

La 30 octombrie 2023, Granici Silvia, a înaintat acțiune în contencios administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, terț Compania Națională de Asigurări în Medicină, solicitând anularea deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 202309247331 din 9 martie 2023 privind restituirea prestației sociale necuvenite.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 9 iulie 2025, a fost respinsă, ca neîntemeiată, acțiunea în contencios administrativ depusă de Granici Silvia.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 14 iulie 2025, Granici Silvia și avocatul său Granici Sergiu, au depus cerere de apel, solicitând casarea integrală a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 9 iulie 2025, și adoptarea unei decizii noi prin care acțiunea să fie admisă integral.

Hotărârea motivată a fost expediată părților prin intermediul poștei electronice la data de 25 septembrie 2025 (f.d.78).

Curtea de Apel Centru prin încheierea din data de 18 noiembrie 2025 a declarat inadmisibil apelul depus de Granici Silvia și avocatul Granici Sergiu, în interesele apelantului Granici Silvia, pe motiv că apelantul nu a prezentat motivarea apelului în modul stabilit de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.

În data de 14 ianuarie 2026, Granici Silvia a depus recurs împotriva încheierii instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii contestate cu emiterea unei noi încheieri privind primirea spre examinare a cererii de apel.

În motivarea recursului recurenta a menționat că nu a primit copia hotărârii motivate a instanței de fond din 09 iulie 2025, nici prin intermediul poștei electronice, nici prin intermediul serviciilor poștale.

Potrivit recurentei, în mod eronat s-a reținut în încheierea instanței de apel că la data de 25 septembrie 2025 aceasta ar fi recepționat prin poșta electronică hotărârea motivată și ar fi confirmat primirea ei. Recurenta a precizat că, în realitate, la data de 09 iulie 2025 a primit doar dispozitivul hotărârii instanței de fond, pe care l-a confirmat, fără a i se comunica și hotărârea motivată.

Aceasta a mai menționat că, în termen legal, la data de 14 iulie 2025, a depus apel preventiv, precum și cerere privind eliberarea hotărârii motivate. Cu toate acestea, până în prezent, nu i-a fost comunicată hotărârea motivată, nici prin poșta electronică, nici prin intermediul serviciilor poștale. 1

Recurenta a susținut că necomunicarea hotărârii motivate a constituit un impediment obiectiv în formularea unui apel motivat, întrucât nu a avut posibilitatea de a cunoaște considerentele instanței de fond. În opinia sa, era în mod evident în interesul său să formuleze un apel motivat, însă acest lucru a fost imposibil în lipsa hotărârii motivate.

Totodată, recurenta a subliniat că a fost asistată de avocat în cauză, dar nici reprezentantul său nu a primit hotărârea motivată, fapt ce confirmă imposibilitatea obiectivă de a depune apel motivat.

În aceste condiții, recurenta a susținut că soluția de inadmisibilitate a apelului, întemeiată pe pretinsa recepționare a hotărârii motivate prin poșta electronică, este neîntemeiată, întrucât aceasta nu a recepționat hotărârea motivată, împrejurare care a împiedicat exercitarea efectivă a dreptului la apel motivat.

Art. 63 alin. (1) din Codul administrativ: „Calcularea termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art.383–390 din Codul civil.”

Art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ: „Dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.”

Art. 96 alin. (1) din Codul administrativ: „Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”

Art. 47 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere: „În cazul în care semnatarul şi destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, documentul electronic se consideră recepţionat de către destinatar dacă acesta intră în sistemul informaţional din care destinatarul poate să extragă documentele electronice.”

Art. 219 alin. (1) din Codul administrativ: 2 „Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.”

Art. 223 din Codul administrativ: „Hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art.96–114.”

Art. 232, alin. (2) din Codul administrativ: „Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”

Art. 236 alin. (1), alin. (2), lit. e) din Codul administrativ: „Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2).”

Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ: „Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”

Art. 242 din Codul administrativ: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”

Art. 243 alin. (1), lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”

În data de 12 ianuarie 2026, prin intermediul oficiului poștal, Granici Silvia a depus recurs împotriva încheierii din 18 noiembrie 2025. Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că recursul este depus în termenul prevăzut la art. 242 din Codul administrativ. 3

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând prevederile art. 243, alin. (2) din Codul administrativ, a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia.

La acest aspect instanța de recurs menționează că, din conținutul art.232, alin. (2) din Codul administrativ, rezultă că apelantul urma să depună apelul motivat în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Or, termenul de procedură instituit de legiuitor este prevăzut de o normă imperativă și trebuie executat întocmai. Articolul 232, alin. (2) din Codul administrativ stipulează că, începutul curgerii termenului de depunere a apelului motivat este determinat doar de un singur eveniment – de la data notificării hotărârii motivate a instanței de fond.

Din materialele dosarului rezultă că instanța de fond a expediat, la data de 25 septembrie 2025, prin intermediul poștei electronice, hotărârea motivată către participanții la proces, inclusiv la adresa apelantei XXXXX, fapt confirmat prin extrasul din corespondența electronică anexat la fila 78 a dosarului. Or, această adresă electronică a fost indicată expres de către apelantă în cererea de apel nemotivată.

Prin urmare, coroborând prevederile art. 63, alin. (1) din Codul administrativ cu art. 385 alin. (1) din Codul civil se constată, că în condițiile speței începutul curgerii termenului de depunere a apelului motivat este ziua imediat următoare datei calendaristice notificării hotărârii motivate, adică ziua de 26 septembrie 2025, iar ultima zi fiind data de 27 octombrie 2025 (următoarea zi lucrătoare – zi de luni).

Din actele cauzei rezultă cu certitudine că apelanta, nu s-a conformat prevederilor art. 232, alin. (2) din Codul administrativ și nu a prezentat Curții de Apel Centru motivarea apelului.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție evidențiază, că instanța de fond a ales modalitatea de notificare cea mai rapidă, eficientă şi mai puţin costisitoare, expediind hotărârea motivată la adresa electronică indicată de apelantă în cererea de apel.

Totodată, completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie nu poate reține argumentul recursului potrivit căruia nu ar fi recepționat hotărârea motivată or, din actele dosarului rezultă că, la data de 25 septembrie 2025, instanța de fond a transmis hotărârea motivată prin intermediul poștei electronice la adresa indicată 4 de parte în cursul procesului, împrejurare confirmată prin extrasul corespondenței electronice anexat la fila 78. În absența unor dovezi obiective care să ateste o defecțiune tehnică, o eroare de transmitere ori imposibilitatea efectivă de recepționare, simpla contestare a primirii nu este aptă să răstoarne prezumția de comunicare legal efectuată.

În ceea ce privește susținerea recurentei că la data de 09 iulie 2025 i-ar fi fost comunicat doar dispozitivul hotărârii, aceasta este lipsită de relevanță pentru soluționarea prezentului recurs. Din datele dosarului rezultă că documentul transmis avea un volum de 635 kb, ceea ce corespunde, în mod evident, hotărârii motivate în integralitatea sa, iar nu doar dispozitivului, al cărui volum este de aproximativ 500 kb.

La fel instanța de recurs notează că depunerea unui apel preventiv și a unei cereri privind eliberarea hotărârii motivate nu exonerează partea de obligația procesuală de a depune motivarea apelului în termenul legal calculat de la data comunicării hotărârii motivate. Din actele cauzei rezultă că recurenta nu a prezentat motivarea apelului în termenul prevăzut de lege, deși hotărârea motivată i-a fost comunicată în mod legal.

Comunicarea prin poșta electronică, efectuată la adresa indicată de parte, produce efecte juridice din momentul transmiterii, iar eventualele omisiuni în verificarea corespondenței ori deficiențe imputabile destinatarului nu pot fi calificate drept impedimente obiective în sens procesual.

În ceea ce privește susținerea că nici reprezentantul legal al recurentei nu ar fi primit hotărârea motivată, instanța menționează că comunicarea efectuată în condițiile legii la adresa declarată de parte este suficientă pentru a produce efecte, neputând fi transferată asupra instanței obligația de a garanta recepționarea efectivă dincolo de îndeplinirea formalităților legale.

În acest context, completul de judecată atrage atenția că la 25 septembrie 2025, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a publicat hotărârea motivată din 09 iulie 2025 pe pagina web a instanțelor judecătorești: www.instante.justice.md, care poate fi identificată cu numărul dosarului 2-23155129-12-3-01112023. Deci, depunând apel în interesul apelantei, avocatul Granici Sergiu era conștient de faptul că urmează să prezinte și motivarea apelului, respectiv, avea obligația procesuală de a depune diligența necesară de a se interesa de soarta dosarului și la ce etapă procesuală se află acesta.

Prin urmare, instanța de apel a concluzionat în mod corect că apelul formulat este inadmisibil, întrucât nerespectarea termenului legal de depunere a apelului motivat atrage sancțiunea expresă prevăzută de normele de procedură administrativă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază, că importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării 5 de către participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale. Prin urmare, neexecutarea dispozițiilor normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu survenirea efectelor negative.

Astfel, instanța de recurs subliniază că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).

În această ordine de idei, în cazul primirii apelului pe rol, se va încălca principiul securității raporturilor juridice, garantat de art. 6 și preambulul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, ceea ce este inadmisibil.

Subsecvent, instanța de recurs menționează că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de recurentă sunt declarative și lipsite de suport juridic

Din considerentele menționate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul depus de Granici Silvia.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul depus de Granici Silvia. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 6