3r-47/25 — Anularea actului administrativ

În data de 29 decembrie 2023, reprezentantul reclamantului Nicolai Negara, avocatul Alexandru Bernaz, a depus acțiunea în contencios administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, cu privire la anularea integrală a deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 10677/23 din 22.12.2023, adoptată în procedura prealabilă, cu obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale, să emită în privința reclamantului Negara Nicolai, o Decizie prin care să fie calculată și achitată, cu începere de la 01 aprilie 2023, indexarea pensiei în cuantum de 30,2%, conform coeficientului de indexare a ratei inflației la sfârșitul anului 2022, exprimată prin creșterea prețurilor de consum în luna decembrie a anului respectiv față de aceeași lună a anului 2021, așa cum este prevăzut de art. 13 alin. (2) prima frază din Legea nr. 156 din 14.10.1998.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîşcani din 30 octombrie 2024, acțiunea în contencios administrativ înaintată de Nicolai Negara s-a respins ca neîntemeiată (f.d. 86, 95-113).

În data de 18 noiembrie 2024 avocatul Alexandru Bernaz, în interesele apelantului Nicolai Negara, a depus apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîşcani din 30 octombrie 2024. Totodată şi-a rezervat dreptul de a prezenta apelul motivat după primirea hotărârii motivate (f.d. 92-93)

Curtea de Apel Centru prin încheierea din data de 4 februarie 2025 a declarat inadmisibil apelul depus de către avocatul Alexandru Bernaz, în interesele lui Nicolai Negara, din motiv că apelantul nu a depus în termen legal motivarea cererii de apel (f.d. 132-136).

În data de 13 februarie 2025 avocatul Alexandru Bernaz, în interesele lui Nicolai Negara a depus recurs împotriva încheierii din data de 4 februarie 2025 a Curții de Apel Centru prin care a solicitat anularea încheierii contestate cu adoptarea unei noi decizii privind punerea pe rol a apelului (f.d. 139-140).

La data de 3 aprilie 2025 Nicolai Negara, reprezentat de avocatul Alexandru Bernaz a depus cerere prin care a solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate cu sesizarea în acest sens a Curții Constituționale în vederea exercitării controlului constituționalității a art. 2 alin. (1) din Legea 2 taxei de stat nr. 213 din 31 iulie 2023 şi a art. 84 alin. (2), art. 188 alin. (1), (2), art. 121 alin. (5) din Codul de procedură civilă.

În motivarea cererii Nicolai Negara reprezentat de avocatul Alexandru Bernaz a invocat faptul că se află în prezența unei incertitudini privind consituționalitatea unei legi, în speță a prevederilor care urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei aflate pe rol în instanța de judecată.

Art.121 din Codul de procedură civilă: „În cazul existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărârilor Parlamentului, a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, a hotărârilor şi ordonanțelor Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze, instanța de judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea Constituțională. La ridicarea excepției de neconstituționalitate şi sesizarea Curții Constituționale, instanța nu este în drept să se pronunțe asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția a normelor contestate, limitându-se exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor condiții: a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art.135 alin.(1) lit.a) din Constituție; b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia ori este ridicată de către instanța de judecată din oficiu; c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei; d) nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale având ca obiect prevederile contestate. Ridicarea excepției de neconstituționalitate se dispune printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac şi care nu afectează examinarea în continuare a cauzei, însă până la pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate se amână pledoariile. Dacă nu sânt întrunite cumulativ condițiile specificate la alin.(2), instanța refuză ridicarea excepției de neconstituționalitate printr-o încheiere care poate fi atacată odată cu fondul cauzei. Instanța de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă cererea de chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege ori dacă cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost declarată admisibilă conform legii.”

Art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituția Republicii Moldova: „Curtea Constituțională exercită, la sesizare, controlul constituționalității legilor şi hotărârilor Parlamentului, a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, a hotărârilor şi ordonanțelor Guvernului, precum şi a tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte.”

Conform § 79-80 din Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 09 februarie 2016, pentru interpretarea art. 135 alin. (1) lit. a) și lit. g) din Constituție, controlul concret de constituționalitate pe cale de excepție constituie singurul instrument prin intermediul căruia cetățeanul are posibilitatea de a acționa pentru a se apăra împotriva legislatorului însuși, în cazul în care, prin lege, drepturile sale constituționale sunt încălcate. Curtea a mai menționat că dreptul de acces al cetățenilor prin intermediul excepției de neconstituționalitate la instanța constituțională reprezintă un aspect al dreptului la un proces echitabil.

Potrivit § 82-83 din aceeași Hotărâre, Curtea a reținut că judecătorul ordinar nu se va pronunța asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția a normelor contestate, ci se va limita exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor condiții: (1) obiectul excepției intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție; (2) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia, sau indică faptul că este ridicată de către instanța de judecată din oficiu. (3) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei; (4) nu există o hotărâre anterioară a Curții având ca obiect prevederile contestate.

Verificarea constituționalității normelor contestate constituie competența exclusivă a Curții Constituționale. Judecătorii ordinari nu sunt în drept să refuze părților sesizarea Curții Constituționale, decât doar în condițiile menționate la paragraful § 82.

Așadar, pentru ridicarea excepției de neconstituționalitate, cu sesizarea Curții Constituționale, sunt necesare întrunirea cumulativă a tuturor condițiilor strict obligatorii prevăzute la art. 121 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

Din conținutul normelor legale precitate rezultă indubitabil că instanța de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei, la caz a recursului. 4

Prin urmare, prevederile art. 2 alin. (1) din Legea taxei de stat nr. 213 din 31 iulie 2023, art. 84 alin. (2), art. 188 alin. (1), (2), art. 121 alin. (5) din Codul de procedură civilă solicitate de către recurent să fie supuse controlului constituționalității nu urmează a fi aplicate la soluționarea recursului. Deci, instanța limitându-se exclusiv la verificarea întrunirii condițiilor cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate, atestă că nu este întrunită condiția prevăzută la art. 121 lit. c) Cod procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea lui Nicolai Negara, reprezentat de avocatul Alexandru Bernaz cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate.

Ținând cont de cele expuse şi în temeiul art. 195 și 230 din Codul administrativ și în conformitate cu art. 121 din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea depusă de Nicolai Negara, reprezentat de avocatul Alexandru Bernaz cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 5