2ac-47/26 — Înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de uzufruct si apărarea dreptului uzufructuarului

La 9 septembrie 2025 Russu Ecaterina a depus cerere de chemare în judecată împotriva Russu Victoriei, intervenienți accesorii Russu Savvelii, ”Girosol-Agro” SRL (în insolvabilitate), ”Rusagro-Prim” SRL cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de uzufruct și apărarea dreptului uzufructuarului.

Totodată, prin cererea de chemare în judecată, reclamanta Russu Ecaterina a solicitat aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii prin: înlăturarea tuturor obstacolelor care împiedică exercitarea de către Russu Ecaterina a drepturilor sale în gestionarea „GIROSOL - AGRO” S.R.L.; anularea tuturor deciziilor unicului asociat și a proceselor – verbale ale adunării generale ale asociaților „GIROSOL - AGRO” S.R.L. adoptate în perioada 1 septembrie 2021 – până în prezent, în lipsa uzufructuarului Russu Ecaterina; recunoașterea dnei Russu Ecaterina în calitate de beneficiar efectiv al cotei de 100% din capitalul social al „GIROSOL - AGRO” S.R.L.; precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 12 septembrie 2025 s-a admis cererea de aplicare a măsurilor de asigurare a acțiunii formulată de Russu Ecaterina, s-a suspendat efectele tuturor deciziilor unicului asociat și a proceselor- verbale ale adunării generale ale asociaților „GIROSOL – AGRO” S.R.L., adoptate în perioada 1 septembrie 2021 – până în prezent, în lipsa participării uzufructuarului Russu Ecaterina, precum și s-a interzis pârâtei Russu Victoria să participe la repartizarea profitului net și să primească dividendele dispuse în cadrul „GIROSOL – AGRO” S.R.L. până la soluționarea definitivă a litigiului.

La 18 septembrie 2025, Russu Victoria a declarat recurs împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 12 septembrie 2025, prin care a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea încheierii menționate și respingerea cererii cu privire la aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii.

Examinarea cererii de recurs a fost stabilită pentru data de 29 ianuarie 2026, ora 10:00, însă ședința de judecată a fost amânată pentru data de 5 martie 2026, ora 10:00, în legătură cu necesitatea studierii suplimentare a materialelor cauzei. Ulterior, ședința de judecată fixată pentru data de 5 martie 2026, ora 10:00, a fost amânată pentru data de 19 martie 2026, ora 10:00. 1

La 19 martie 2026, Russu Ecaterina a depus o cerere în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, privind strămutarea examinării cauzei în ordine de recurs la o altă instanță de judecată egală în grad.

În motivarea cererii, a indicat că amânările repetate ale ședințelor de judecată stabilite pentru examinarea recursului, dispuse din oficiu și fără indicarea unor motive obiective, au determinat tergiversarea soluționării recursului formulat împotriva unor măsuri de asigurare, care, prin natura lor, necesită o examinare urgentă și prioritară, fiind astfel depășit termenul rezonabil de examinare.

Prin urmare, a susținut că această conduită procesuală creează aparența lipsei de imparțialitate a instanței, având în vedere că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, imparțialitatea trebuie analizată atât sub aspect subiectiv, cât și obiectiv, respectiv dacă există fapte verificabile care pot genera suspiciuni legitime privind lipsa de neutralitate a instanței (Demicoli v. Malta, Padovani v. Italia, Gregory v. Regatul Unit).

Art. 32 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „Nimeni nu poate fi lipsit, fără consimţământul său, de dreptul la judecarea cauzei sale de către o instanţă sau de judecătorii în a căror competenţă cauza respectivă este dată prin lege, cu excepţia cazurilor expres stabilite de prezentul cod. Instanţa ierarhic superioară nu are dreptul să strămute, din oficiu, o cauză de la instanţa ierarhic inferioară la alta ori să o preia pentru judecare, cu excepţia cazului în care completul de judecată în instanţa respectivă nu poate fi legal constituit”.

Simpla nemulțumire a unei părți față de modul de desfășurare a procesului sau față de actele procedurale dispuse de instanță nu poate constitui, prin ea însăși, temei pentru strămutarea cauzei. 2

În conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, strămutarea poate fi dispusă doar în situația în care există bănuieli rezonabile, întemeiate pe elemente obiective, că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces.

Prin urmare, pentru a justifica strămutarea, nu este suficientă invocarea unor presupuneri sau percepții subiective, ci este necesar ca aceste bănuieli să rezulte din fapte concrete, verificabile, care, analizate prin prisma unui observator obiectiv și rezonabil, ar putea genera îndoieli legitime cu privire la imparțialitatea instanței.

Analizând motivele invocate în cererea de strămutare, completul constată că acestea se referă, în esență, la amânarea de două ori a examinării recursului și la aprecierea părții că această împrejurare ar indica o tergiversare nejustificată a cauzei și ar crea aparența unei lipse de imparțialitate.

Totuși, astfel de susțineri nu pot fi reținute drept temei pentru strămutare, deoarece stabilirea termenelor de judecată și amânarea examinării cauzei țin de competența exclusivă a instanței învestite cu soluționarea litigiului și fac parte din activitatea de administrare a procesului, care, prin natura sa, nu poate fi calificată drept dovadă a lipsei de imparțialitate în absența unor circumstanțe suplimentare ce ar indica o conduită părtinitoare.

De asemenea, instanța reține că partea nu a indicat și nu a probat existența unor legături personale, profesionale sau de altă natură între judecători și participanții la proces, nu a invocat existența unor interese ale instanței în soluționarea cauzei și nu a demonstrat existența unor împrejurări care ar putea pune în discuție imparțialitatea instanței ca instituție.

Or, în lipsa unor asemenea elemente obiective, susținerile privind pretinsa afectare a imparțialității se reduc la simple aprecieri subiective și la dezacordul față de modul de desfășurare a procedurii, ceea ce nu poate justifica aplicarea unei măsuri excepționale precum strămutarea cauzei.

Curtea subliniază că principiul repartizării cauzelor potrivit competenței stabilite de lege constituie o garanție esențială a dreptului la un proces echitabil, iar derogarea de la acest principiu prin strămutare este admisibilă numai atunci când există motive serioase și temeinice, apte să demonstreze că judecarea cauzei de către instanța competentă ar putea afecta în mod real încrederea justițiabililor în imparțialitatea actului de justiție.

În cauza de față, asemenea motive nu au fost identificate, iar argumentele invocate nu depășesc nivelul unor simple nemulțumiri procesuale, care pot fi valorificate prin căile de atac prevăzute de lege, dar nu pot constitui temei pentru strămutare.

Ținând cont de cele expuse, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va respinge cererea de strămutare a cauzei de la Curtea de Apel Centru la o altă instanță de același grad.

În conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. f) și alin. (4), art. 61 alin. (3), art. 269-270 din Codul de procedură civilă, 3 COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea depusă de a Russu Ecaterina, privind strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Centru la o altă instanță de judecată egală în grad. Cauza civilă, Russu Ecaterina împotriva Russu Victoriei, intervenienți accesorii Russu Savvelii, ”Girosol-Agro” SRL (în insolvabilitate), ”Rusagro-Prim” SRL cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de uzufruct și apărarea dreptului uzufructuarului, se remite la Curtea de Apel Centru, pentru examinare în ordine de recurs. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Gheorghe Stratulat Ion Munteanu 4