2r-87/26 — Înlăturarea obstacolelor la executarea dreptului de proprietate și repararea prejudiciului moral

La 20 aprilie 2017, Feodot Slonovschi a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Lilian Lupașcu, solicitând înlăturarea piedicilor în exercitarea dreptului său de proprietate, prin demolarea unor construcții neautorizate. Ulterior, la 10 aprilie 2018, Feodot Slonovschi a înaintat o nouă cerere împotriva lui Lilian Lupașcu și Mariana Lupașcu, solicitând repararea prejudiciului moral cauzat și încasarea sumei de 10 000 dolari SUA.

Prin hotărârea din 21 mai 2018, Judecătoria Soroca, sediul Central a admis parțial acțiunea. A fost obligat Lilian Lupașcu și Mariana Lupașcu să demoleze construcția neautorizată, constând în zidul amplasat la hotarul gospodăriilor, edificat din blocuri de beton de tip „Fortan”, pe fundație din beton, cu lungimea de 22 metri și înălțimea cuprinsă între 1,5 și 2,5 metri. În rest, cerințele privind demolarea garajului, a drumului, înlăturarea haznalei și repararea prejudiciului moral au fost respinse ca neîntemeiate.

Prin decizia din 1 noiembrie 2018, Curtea de Apel Bălți a admis apelul declarat de Lilian Lupașcu și a respins apelul declarat de Feodot Slonovschi, casând integral hotărârea Judecătoriei Soroca din 21 mai 2018 și pronunțând o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin încheierea din 17 aprilie 2019, Curtea Supremă de Justiție a declarat inadmisibil recursul depus de Feodot Slonovschi.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 6 aprilie 2020, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Feodot Slonovschi împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 01 noiembrie 2018.

La 26 iunie 2023, Feodot Slonovschi a depus o nouă cerere de revizuire, solicitând casarea deciziei Curții de Apel Bălți din 24 mai 2022 și a încheierii Curții Supreme de Justiție din 01 februarie 2023, cu remiterea cauzei spre reexaminare în Curtea de Apel Bălți.

În motivarea cererii, a invocat prevederile art. 449 lit. b) și c) din Codul de procedură civilă, susținând că, în urma măsurărilor efectuate de inspectorul funciar 1 al Primăriei Soroca, s-a constatat că zidul edificat de Lilian Lupașcu este amplasat lipit de gardul său și produce înclinarea acestuia. De asemenea, a indicat că Primăria Soroca a tergiversat oferirea unui răspuns la solicitările sale (cererea nr. 834/19 din 18 noiembrie 2019 și plângerea nr. s-913/19 din 10 decembrie 2019), însă ulterior i-a fost eliberat răspunsul nr. s-528-1/19 din 20 septembrie 2019, pe care îl consideră contradictoriu și incorect. Totodată, a invocat extrasul din Registrul bunurilor imobile (e-Cadastru) din 16 iunie 2023, susținând că zidul edificat de Lilian Lupașcu nu este înregistrat, contrar informațiilor furnizate de Primăria Soroca. A mai arătat că, potrivit adeverinței nr. 3050 din 15 noiembrie 1979, în contradicție cu planul schematic al terenului, autoritățile locale ar fi atribuit lui Lilian Lupașcu o suprafață de 93,55 m² ce aparține, în realitate, lui Feodot Slonovschi, motiv pentru care consideră că zidul este construit pe terenul său.

Prin încheierea din 21 septembrie 2023, Curtea de Apel Bălți a respins cererea de revizuire ca inadmisibilă.

La 8 noiembrie 2023, Feodot Slonovschi a declarat recurs împotriva încheierii din 21 septembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea acesteia și a deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii primei instanțe, reiterând circumstanțele de fapt ale cauzei.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 18 septembrie 2024, recursul declarat de Feodot Slonovschi a fost respins.

La 7 octombrie 2024, Feodot Slonovschi a depus o cerere de revizuire împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 18 septembrie 2024, solicitând admiterea cererii, casarea deciziei instanței de recurs supuse revizuirii.

Prin încheierea din 29 ianuarie 2025, Curtea Supremă de Justiție a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Feodot Slonovschi împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 18 septembrie 2024.

La 14 februarie 2025, Feodot Slonovschi a depus o cerere de revizuire prealabilă împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 21 septembrie 2023, iar prin cererea de revizuire motivată din 9 aprilie 2025 a solicitat admiterea acesteia și casarea încheierii instanței de apel supuse revizuirii.

Totodată, a solicitat casarea integrală a deciziei Curții de Apel Bălți din 01 noiembrie 2018, cu pronunțarea unei noi decizii prin care să fie menținute în vigoare hotărârea Judecătoriei Soroca, sediul Central din 21 mai 2018, în dosarul nr. 2-398/17, precum și hotărârea din 22 noiembrie 2016, în dosarul nr. 4-354/16.

Prin încheierea din 29 iulie 2025, Curtea de Apel Nord a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire depusă de Feodot Slonovschi împotriva 2 încheierii Curții de Apel Bălți din 21 septembrie 2023 și a deciziei Curții de Apel Bălți din 01 noiembrie 2018.

În motivarea încheierii, instanța a reținut că cererea de revizuire, în partea ce viza încheierea Curții de Apel Bălți din 21 septembrie 2023, este inadmisibilă în temeiul art. 446 alin. (2) din Codul de procedură civilă, întrucât această încheiere nu se referea la fondul cauzei, ci la respingerea ca inadmisibilă a unei cereri anterioare de revizuire. Această încheiere a fost menținută prin decizia Curții Supreme de Justiție din 18 septembrie 2024, prin care recursul declarat de Feodot Slonovschi a fost respins. De asemenea, s-a reținut că cererea de revizuire formulată ulterior împotriva acestei decizii a fost respinsă ca inadmisibilă prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 29 ianuarie 2025, pe motiv că actul vizat nu privea fondul cauzei.

Referitor la cererea de revizuire depusă la 14 februarie 2025 (completată la 09 aprilie 2025), prin care s-a solicitat revizuirea deciziei Curții de Apel Bălți din 01 noiembrie 2018, Colegiul civil a constatat inadmisibilitatea acesteia. S-a reținut că revizuentul nu a demonstrat existența unor circumstanțe sau fapte noi, necunoscute anterior pronunțării hotărârii și pe care nu le-ar fi putut cunoaște în mod obiectiv, deși ar fi depus diligențele necesare. Instanța a reținut că argumentele întemeiate pe răspunsul Primăriei Soroca nr. s-528-1/19 din 20 septembrie 2019 au fost deja examinate în cadrul unei cereri anterioare de revizuire, soluționată prin încheierea Curții de Apel Bălți din 21 septembrie 2023, menținută prin decizia Curții Supreme de Justiție din 18 septembrie 2024. S-a constatat că aceste elemente nu constituiau probe noi, fiind cunoscute anterior pronunțării deciziei din 01 noiembrie 2018.

Colegiul civil a reținut că argumentele privind pretinsa eroare cadastrală, înscrisurile invocate și alte circumstanțe expuse de revizuent au fost anterior analizate în cadrul altor cereri de revizuire, respinse prin încheieri irevocabile, astfel încât nu puteau justifica o nouă examinare. S-a constatat că cererea formulată la 14 februarie 2025 reprezenta o cerere repetată, depusă cu depășirea termenului legal prevăzut de art. 450 Cod de procedură civilă.

Instanța a subliniat că revizuirea constituie o cale extraordinară de atac, de retractare, și nu una de reformare, nefiind destinată verificării legalității sau temeiniciei hotărârilor judecătorești, ci doar redeschiderii procesului în temeiuri strict prevăzute de lege. În acest sens, s-a reținut că motivele invocate nu se încadrau în dispozițiile art. 449 Cod de procedură civilă.

Totodată, Colegiul civil a constatat că argumentele invocate reflectau, în esență, dezacordul revizuentului cu soluția pronunțată, constituind o tentativă de rejudecare a cauzei pe calea revizuirii, echivalentă unui recurs camuflat, formulat 3 în mod repetat. Colegiul civil a reținut că nu au fost invocate și probate circumstanțe noi, relevante și legale, care să justifice redeschiderea procedurii, iar admiterea cererii ar fi contravenit principiului securității raporturilor juridice.

La 28 ianuarie 2026, Feodot Slonovschi a depus recurs împotriva încheierii Curții de Apel Nord din 29 iulie 2025, solicitând casarea acesteia și remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului, Feodot Slonovschi a invocat existența unor probe noi, extrasele din Registrul bunurilor imobile din 16 iunie 2023 – care, în opinia sa, demonstrează că nu există înregistrări privind amplasarea zidului la 20 cm de hotar, contrar celor reținute anterior de instanțe. A susținut că instanța de apel a apreciat eronat cererea sa ca fiind tardivă și repetată, fără a examina momentul obținerii probelor, și a reiterat că zidul ar fi fost construit pe terenul său, invocând totodată existența unor erori în documentele cadastrale și în răspunsurile autorităților.

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului şi a referinţei la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor”.

Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul şi să menţină încheierea”.

Art. 446 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanţele, încheierile şi deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condiţiile prezentului capitol”.

Art. 448 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se soluționează de instanţa care s-a pronunțat asupra fondului. (2) Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emiţându-se o nouă hotărâre, se soluţionează de instanţa care a menţinut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre”.

Art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă: „Revizuirea se declară în cazul în care: b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele şi faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei”. 4

Art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449, cu anexarea probelor ce le confirmă şi a dovezii de plată a taxei de stat şi/sau a taxei de timbru în mărimea prevăzută de Legea taxei de stat nr.213/2023”.

Art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă: „(1) După ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite unul din următoarele acte de dispoziţie: a) încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă”.

Revizuirea constituie o cale extraordinară de atac, care permite desființarea unei hotărâri judecătorești irevocabile și redeschiderea procesului doar în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege, în scopul asigurării stabilității și securității raporturilor juridice.

În temeiul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, revizuirea poate fi exercitată numai în condițiile strict prevăzute de lege. În speță, revizuentul Feodot Slonovschi a invocat existența unor circumstanțe și probe pretins noi, în special extrasele din Registrul bunurilor imobile din 16 iunie 2023, pe care le-a considerat de natură să influențeze temeinicia deciziei Curții de Apel Bălți din 01 noiembrie 2018.

Completul de judecată reține că, pentru a fi admisibilă, cererea de revizuire trebuie să întrunească cumulativ condițiile privind existența unor circumstanțe noi, esențiale, necunoscute anterior și care nu au putut fi descoperite cu diligența necesară până la pronunțarea hotărârii.

La acest aspect, instanța de recurs subliniază că nu orice circumstanță devenită cunoscută ulterior pronunțării actului a cărei revizuire se cere constituie temei de revizuire și este considerată o circumstanță nouă în sensul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă. La calificarea dacă circumstanța examinată este una nouă în sensul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, să fie existente obiectiv până la data pronunțării hotărârii, fapt ce rezultă inclusiv din pct. 14 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție cu privire la practica aplicării de către instanțele de judecată a legislației procedurale la examinarea pricinilor civile în ordine de revizuire. 5

În calitate de circumstanțe noi, revizuentul a invocat extrasele din Registrul bunurilor imobile din 16 iunie 2023, deși hotărârea a cărei revizuire se solicită decizia Curții de Apel Bălți din 01 noiembrie 2018 a fost pronunțată și a rămas irevocabilă anterior.

Totodată, însuși revizuentul a susținut că aceste înscrisuri nu i-au fost cunoscute la momentul examinării cauzei, însă instanțele au constatat că informațiile respective erau accesibile anterior și au fost deja invocate în proceduri anterioare.

Prin urmare, Completul de judecată aderă la concluzia Curții de Apel Nord din încheierea contestată, potrivit căreia circumstanțele invocate ca fiind noi de către Feodot Slonovschi nu se încadrează în temeiul de revizuire prevăzut de art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă.

De asemenea, Completul reține că celelalte temeiuri invocate au constituit deja obiect de examinare în cadrul cererilor anterioare de revizuire, soluționate prin încheierea Curții de Apel Bălți din 21 septembrie 2023, menținută prin decizia Curții Supreme de Justiție din 18 septembrie 2024.

Procedura de revizuire nu poate servi drept mijloc de reexaminare a fondului cauzei, ci este destinată corectării unor erori judiciare majore constatate prin acte definitive.

Se reiterează că revizuirea este o cale extraordinară de atac, cu caracter de retractare, și nu de reformare, având ca scop corectarea unor erori judiciare esențiale, și nu oferirea unei noi evaluări asupra fondului cauzei. O retractare nejustificată a unei hotărâri irevocabile ar constitui o ingerință inadmisibilă în principiul stabilității raporturilor juridice, care impune că o soluție definitivă nu poate fi rediscutată decât în condițiile strict și expres prevăzute de lege.

În consecință, revizuirea poate fi admisă doar în cazurile expres determinate de legislația procesuală, iar exercitarea acestei căi de atac trebuie limitată la corectarea erorilor judiciare semnificative, fără a se transforma într-un apel deghizat.

Drept urmare, circumstanțele reținute confirmă că instanța de revizuire a respins în mod justificat cererea ca fiind inadmisibilă, nefiind întrunite condițiile prevăzute de art. 449 din Codul de procedură civilă.

Din considerentele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție hotărăște să respingă recursul declarat de Feodot Slonovschi, cu menținerea încheierii contestate.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă, 6