3ra-705/25 — Contestarea actului administrativ

La 04 mai 2023, Stone Michael Carlin, reprezentat de avocatul Nicolae Chiriac, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General pentru Migrație, prin care a solicitat anularea Deciziei nr.1039 din 31 ianuarie 2023 emisă de Biroul Migrație și Azil prin care s-a dispus în privința lui Stone Michael Carlin refuzul dreptului de ședere provizorie pentru reîntregirea familiei în Republica Moldova; obligarea Biroului Migrație și Azil să prelungească lui Stone Michael Carlin, dreptul de ședere provizorie în baza cererii din 08 decembrie 2022 pentru reîntregirea familiei în Republica Moldova și compensarea cheltuielilor de judecată suportate în prezentul proces.

În motivarea acțiunii reprezentantul reclamantului a reclamantul a indicat că, în fapt, anterior la data de 08 decembrie 2022 din numele lui Stone Michael în adresa Biroului Migrație și Azil a fost depusă cererea privitor la prelungirea dreptului de ședere provizorie în scop de reîntregire a familiei.

La data de 30 ianuarie 2023, din numele avocatului Nicolae Chiriac în interesele lui Stone Michael, a fost înregistrată cererea prin care s-a solicitat comunicarea soluţiei adoptate de BMA pe marginea cererii sus menționate.

La data de 03 martie 2023, din numele avocatului Nicolae Chiriac în interesele lui Stone Michael, a fost înregistrată cererea repetată prin care s-a solicitat comunicarea soluției adoptate de BMA pe marginea cererii din 30 ianuarie 2023.

Avocatul Nicolae Chiriac a indicat că la data de 10 martie 2023 a făcut cunoștință cu Decizia nr.1039 din 31 ianuarie 2023 prin care s-a dispus a refuza dreptul de ședere provizorie pentru reîntregirea familiei în Republica Moldova, astfel că termenul de contestare cu cerere prealabilă a deciziei din 31 ianuarie 2023 curge începând cu data de 10 martie 2023.

Nefiind de acord cu Decizia nr.1039 din 31 ianuarie 2023, la data de 05 aprilie 2023 a contestat-o cu cerere prealabilă, solicitând anularea actului administrativ individual defavorabil adoptat prin Decizia nr.1039 din 31 ianuarie 2023 prin care s-a dispus a refuza lui Stone Michael Carlin dreptul de ședere provizorie pentru reîntregirea familiei în Republica Moldova și a 1 admite cererea formulată din numele lui Stone Michael la data de 08 decembrie 2022 cu privire la prelungirea dreptului de ședere provizorie pentru reîntregirea familiei în Republica Moldova.

A notat reclamantul că chiar dacă termenul de 15 zile calendaristice pentru soluționarea cererii prealabile prevăzut la art. 167 alin. (3) Cod administrativ, a expirat la data de 20 aprilie 2023, el nu a primit un răspuns la cererea prealabilă din partea Biroului Migrație și Azil.

A menționat că, nu poate fi de acord cu Decizia nr.1039 din 31 ianuarie 2023 prin care s-a dispus a refuza dreptul de ședere provizorie pentru reîntregirea familiei în Republica Moldova, adoptată de către Biroul Migrație și Azil și nici cu lipsa unui răspuns în termen din partea pârâtului la cererea prealabilă din 05 aprilie 2023 și consideră că actul administrativ individual defavorabil urmează a fi anulat, iar autoritatea emitentă obligată la eliberarea actului solicitat.

Astfel, consideră că actul administrativ individual defavorabil, emis de către Biroul Migrație și Azil, prin Decizia nr.1039 din 31 ianuarie 2023, este ilegal în fond și urmează a fi anulat integral de către instanța de judecată în baza prevederilor art. 206 lit. a) Cod Administrativ, reieșind din motivele și argumentele ce succed.

Conform materialelor cauzei, rezultă că Stone Michael la data de 08 decembrie 2022 a prezentat autorității toate actele necesare și prevăzute de art. 381 alin. (2) din Legea nr. 200 privind Regimul străinilor în Republica Moldova, iar alte acte în afară de cele prevăzute de lege nu puteau fi solicitate.

Cu toate acestea, Biroul Migrație și Azil la data de 31 ianuarie 2023 a emis Decizia nr.1039 prin care a refuzat în prelungirea dreptului de ședere provizorie pentru reîntregirea familiei ca cetățean al Republicii Moldova.

Respectiv, odată ce reclamantul a depus cererea de prelungire a dreptului de ședere provizorie, anexând la cerere întreg setul de acte cerut de lege, condițiile de legalitate fiind verificate și epuizate odată cu înregistrarea cererii la data de 08 decembrie 2022, ne mai fiind necesare careva alte acte suplimentare sau confirmări, respectiv autoritatea emitentă nu avea dreptul de a refuza prelungirea dreptului.

Astfel, temei de anulare a actului administrativ individual defavorabil adoptat prin Decizia nr.1039 din 31 ianuarie 2023 de respingere a cererii - constituie faptul nemotivării deciziei. Or, autoritatea emitentă a omis să indice prin decizie, care sunt motivele și rațiunile din care cererea lui Stone Michael de prelungire a dreptului de ședere provizorie în scopul reîntregirii familiei a fost respinsă. 2

În decizia sa, Biroul Migraţie şi Azil nu a motivat rațiunile din care a adoptat refuzul, la fel cum nu au fost indicate neajunsurile cererii formulate la 08 decembrie 2022 de către Stone Michael.

Mai mult, consideră reclamantul că, actul administrativ individual defavorabil adoptat prin Decizia nr.1039 din 31 ianuarie 2023 este nul, din motiv că nu este clar și nu este motivat.

De asemenea a menționat reprezentantul reclamantului că, temei de anulare a actului administrativ individual defavorabil adoptat prin Decizia nr.1039 din 31 ianuarie 2023 de respingere a cererii - constituie faptul examinării arbitrale a probelor din dosarul administrativ, a cadrului legal străin și a circumstanțelor de fapt.

Cu referire la temeiul de refuz reținut prin decizie „...art.381 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 200 privind regimul străinilor, cererea de reîntregire a familiei se depune de către cetățeanul Republicii Moldova personal și se aprobă în următoarele condiții : b) nu există poligamie” - atrage atenția la faptul că cadrul legal al XXXXX, nu prevede un act asemănător certificatelor de stare civilă emisă de autoritățile Republici Moldova.

Respectiv, unicul act confirmativ al faptului că un cetățean XXXXX nu este în relație de căsătoriei, servește declarația pe proprie răspundere XXXXX ce se perfectează la sediul Ambasadei XXXXX în RM, iar Stone Michael a prezentat concomitent cu cererea sa din 08 decembrie 2022, declarația pe proprie răspundere sus numită din 06 decembrie 2022.

Mai mult, în confirmarea celor menționate, la data de 19 martie 2023 din numele lui Stone Michael în adresa Ambasadei XXXXX, XXXXX a fost expediată cererea prin care s-a cerut oferirea unui răspuns în scris în care să se confirme sau să se infirme faptul că XXXXX nu emis certificate de stare civilă în aspectul ce ține de aflarea sau ne aflarea cetățenilor săi în relații de căsătoriei.

La data de 23 martie 2023, Ambasada XXXXX la Chișinău, a comunicat că „...Vă mulțumim că ați contactat Ambasada XXXXX la Chişinău. Prin prezenta, vă informăm că Departamentul XXXXX de Stat nu emite acte de stare civilă. Nu există proiecte emise de Guvernul SUA care ar stipula așa ceva...”.

Totodată, Stone Michael a fost contactat telefonic de către reprezentanții Ambasadei XXXXX la Chișinău şi a fost informat despre faptul că aceștia au avut o discuție cu lucrătorii Biroului Migrație și Azil, fiind confirmat faptul că Guvernul XXXXX nu emite asemenea confirmări sau acte de stare civilă la care fac trimitere reprezentanții Biroului Migrație și Azil.

Respectiv, faptul că Biroul Migrație și Azil menționează în decizia sa despre necesitatea prezentării unui act confirmativ de stare civilă în privința 3 statutului căsătorit/necăsătorit pe teritoriul XXXXX, în situația în care Ambasada XXXXX la Chișinău declară că Guvernul XXXXX nu emite asemenea act, denotă o examinare superficială a circumstanțelor cauzei și o apreciere eronată a cadrului legal străin.

Consideră reprezentantul reclamantului că, în ordine de control, există premise de anulare a actului administrativ individual defavorabil adoptat prin Decizia nr.1039 din 31 ianuarie 2023 de respingere a cererii lui Stone Michael din 08 decembrie 2022 de prelungire a dreptului de ședere provizorie pentru reîntregirea familiei în Republica Moldova - ca fiind nulă.

Or, motivarea autorității exemplificată mai sus este contrară atât cadrului legal la care s-a făcut trimitere prin răspuns, cât și probatoriului administrat în dosarul administrativ.

Actul administrativ al autorității adoptat prin decizia nr.434/23 din 14 februarie 2023 și nr.524/23 din 20 februarie 2023 nu întrunește cerința de claritate și comprehensibilitate prevăzută la art.32 Cod administrativ. La fel, autoritatea publică pârâtă nu a răspuns la cererea prealabilă, în așa mod lăsând fără apreciere argumentele invocate de reclamant.

Prin cererea din 14 august 2023, reclamantul a solicitat și compensarea cheltuielile suportate în prezentul proces.

În motivarea cererii a reiterat circumstanțele de fapt și de drept indicate în cererea de chemare în judecată. Suplimentar a indicat că, ulterior adresării în instanța de contencios administrativ cu prezenta acțiune, la data de 06 iunie 2023 a fost recepționată scrisoarea Biroului Migrație și Azil, prin care i-a fost comunicată decizia nr.5/1-S-271/23 din 04 mai 2023 prin care s-a decis admiterea cererii prealabile iar Decizia emisă la 31 ianuarie 2023 a fost revocată.

La data de 24 iulie 2023, reclamantul Stone Michael a primit permisul de ședere provizorie pe un termen de până la 10 mai 2024. Respectiv, la moment a decăzut necesitatea continuării examinării pretențiilor din acțiune în partea ce ține de anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului.

A menționat reclamantul că, din cauza împotrivirii pârâtului de a-și exercita obligațiile legale la timp, a fost nevoit să se adreseze în instanță și a suportat cheltuieli de judecată, din care considerente solicită încasarea cheltuielilor judiciare (f.d.59-63).

La 29 octombrie 2024, Inspectoratul General pentru Migrație, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 23 octombrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea apelului și casarea hotărârii.

Prin încheierea din 18 februarie 2025, Curtea de Apel Centru, a declarat inadmisibil apelul formulat de Stone Michael Carlin, prin intermediul reprezentantului său, avocatul Nicolae Chiriac împotriva hotărârii din 23 octombrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din motiv că motivarea apelul a fost depusă după expirarea termenului stabilit la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.

Nefiind de acord cu încheierea menționată, la data de 17 martie 2025, avocatul Nicolae Chiriac acționând în interesele lui Stone Michael Carlin, a declarat recurs solicitând admiterea acestuia, anularea încheierii din 18 februarie 2025 și pronunțarea unei noi încheieri de primire pe rol a apelului.

Prin decizia din 07 mai 2025 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins recursul depus de avocatul Nicolae Chiriac în interesele lui Stone Michael Carlin și s-a menținut încheierea 18 februarie 2025 a Curții de Apel Centru.

În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că, prin cererea din 08 decembrie 2022 Stone Michael a solicitat Biroului Migraţie şi Azil (actual Inspectoratul General pentru Migrație) prelungirea dreptului de ședere provizorie în scop de reîntregire a familiei.

Prin decizia Biroului Migrație şi Azil din 31 ianuarie 2023, fiind invocate prevederile art. 381 alin. (3) lit. b) al Legii nr. 200 din 16 iulie 2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, s-a decis a refuza dreptul 5 de ședere provizorie pentru reîntregirea familiei în Republica Moldova, cet. XXXXX – Stone Michael Carlin (fila nr. 24, dos. administrativ).

Cu decizia Biroului Migrație și Azil din 31 ianuarie 2023, reprezentantul reclamantului a făcut cunoștință la 10 martie 2023. La 05 aprilie 2023, Stone Michael Carlin reprezentat de avocatul Nicolae Chiriac, a depus o cererea prealabilă prin care a solicitat, anularea deciziei Biroului Migraţie şi Azil din 31 ianuarie 2023, cu admiterea cererii formulate de Stone Michael Carlin la 08 decembrie 2022 privind prelungirea dreptului de ședere provizorie pentru reîntregirea familiei în Republica Moldova (fila nr. 6-9, dos. administrativ). Termenul în care urma a fi soluționată cererea prealabilă expira la data de 05 mai 2023.

Curtea de apel a remarcat că, în interiorul termenului legal de examinare a cererii prealabile autoritatea publică s-a expus în vederea admiterii cererii prealabile, astfel, prin încheierea Ofițerului superior al Secției admisie și reglementarea șederii a DR Centru al IGM al MAI din 04.05.2023, s-a propus : De admis cererea nr. S-271/23 din 05.04.2023 ca fiind întemeiată şi fondată; De revocat decizia nr. 1039 din 31.01.2023, cu emiterea unei noi decizii privind prelungirea dreptului de ședere cet. XXXXX, Stone Michael Carlin; Examinarea cererii cu nr. 271/23 din 05.04.2023, de considerat finisată; Materialele cu încheierea de expediat în arhiva IGM; Despre decizia primită de informat persoana cointeresată (fila nr. 4-5, dos. administrativ).

Instanța de apel a reținut că, deși termenul de examinare a cererii prealabile expira la 05 mai 2023, cererea de chemare în judecată a fost depusă la 04 mai 2023, Stone Michael Carlin, reprezentat de avocatul Nicolae Chiriac, solicitând a anula ca ilegală Decizia nr.1039 din 31 ianuarie 2023 emisă de Biroul Migrație şi Azil prin care s-a dispus în privința lui Stone Michael Carlin refuzul dreptului de ședere provizorie pentru reîntregirea familiei în Republica Moldova cu obligarea Biroului Migrație și Azil să prelungească lui Stone Michael Carlin, dreptul de şedere provizorie în baza cererii din 08.12.2022 pentru reîntregirea familiei în Republica Moldova, încasarea cheltuielilor de judecată (f.d.4-12).

De asemenea, instanța de apel a remarcat că, procedura prealabilă în nici un caz nu reprezintă o formalitate impusă de legiuitor, ea reprezintă o garanție de apărare suplimentară extrajudiciară a persoanei afectate print-un act administrativ individual, și totodată o modalitate de auto-corecție pentru autoritatea publică din perspectiva respectării conform art. 21 din Codul administrativ a principiului legalității administrației publice, fiind și o șansă pentru autoritatea publică de a evita o procedură litigioasă de contencios administrativ. Astfel încât, cererea prealabilă ca instituție juridică nu apare doar ca o simplă formalitate, de aceea orice autoritate publică este obligată să examineze cererea ca un mijloc legal și efectiv de protecție a persoanei 6 împotriva intervențiilor puterii publice prin intermediul actului administrativ individual afectat de ilegalitate. De fiecare dată instanța de judecată verificând legalitatea activității administrative a autorităților publice, efectuează un control judecătoresc efectiv și asupra legalității deciziilor de soluționare a cerilor prealabile, care în esență constituie un tot întreg cu actul administrativ individual.

Or, reclamantul a depus cererea de chemare în judecată anterior expirării termenului prevăzut de Codul administrativ pentru soluționarea acesteia, termen în care, de facto autoritatea publică pârâtă a admis pretențiile reclamantului invocate în conținutul acesteia. Astfel, numai după expirarea acestor termene sau după primirea unei soluții negative, persoana afectată poate formula acțiune în instanță. Acest mecanism asigură atât verificarea legalității actelor administrative, cât și respectarea dreptului la un recurs efectiv.

A indicat că, nu este de acord cu decizia Curții de Apel Centru din 24 iunie 2025, o consideră ilegală, bazată în mod determinat pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

Totodată, motivele desfășurate a cererii de recurs vor fi depuse suplimentar după recepționarea deciziei motivate.

Ulterior, un recurs în care să fie dezvoltate temeiurile pentru admiterea recursului, prevăzute în art.2451 Cod administrativ nu a fost depus.

Art. 96 alin. (1) Cod administrativ: „Notificările şi comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă şi eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării şi acceptată de participantul la procedură.”

Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele: 7 „Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.”

Art. 245 Cod administrativ relevă că: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 2451 din Codul administrativ prevede că: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenţei uniforme a Curţii Supreme de Justiţie; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) şi d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. Aprecierea probelor dată de prima instanţă şi instanţa de apel este obligatorie pentru instanţa de recurs, cu excepţia cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiţie examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanţa de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 246 alin (1) din Codul Administrativ: „Curtea Supremă de Justiţie examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conţine sumar faptele cauzei, motivele şi temeiul inadmisibilităţii, se publică pe pagina web oficială a Curţii Supreme de Justiţie şi se comunică părţilor.”

Art. 246 alin. (2) lit. a1) din Codul Administrativ: „Recursul se declară inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451.”

Art. 195 Cod administrativ: „Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.”

Art. 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanţa (judecătorul), participanţii la proces şi alte persoane legate de activitatea instanţei trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Art. 111 din Codul de procedură civilă: 8 „Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanţa judecătorească. Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor şi cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Întrucât legea procesual civilă care instituie obligații noi, restrânge drepturi procedurale, limitează exercitarea unor drepturi sau introduce sancțiuni procedurale noi ori suplimentare nu are efect retroactiv, procedura de examinare a cauzei se desfășoară potrivit noilor dispoziții legale, aplicabile de la data intrării în vigoare.

Din examinarea materialelor dosarului rezultă că decizia contestată a Curții de Apel Centru a fost pronunțată public la data de 24 iunie 2025, ulterior intrării în vigoare a modificărilor aduse Codului administrativ.

În consecință, potrivit prevederilor art. 245 din Codul administrativ, recurentul are obligația de a depune, în termen de 2 luni de la comunicarea deciziei motivate, un recurs motivat împotriva deciziei instanței de apel. Or, textul normativ nu reglementează posibilitatea depunerii unui recurs nemotivat.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că Codul administrativ consacră nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, ci şi cerința de seriozitate a cererii, sub aspectul invocării unor veritabile şi esențiale încălcări de drept material sau procedural, de natură să conducă la casarea deciziei instanței de apel. Totodată, Codul permite şi invocarea ex officio a erorilor de drept. 9

Pentru a fi admisibil, recursul trebuie să conțină o motivare convingătoare și pertinentă, în conformitate cu prevederile art. 2451 alin. (1) şi (3) din Codul administrativ. În acest sens, motivarea cererii trebuie să respecte exigențele de formă şi fond prevăzute de lege, astfel încât să poată trece testul de admisibilitate şi să justifice accesul la calea de atac a recursului.

În speță se constată că, la 12 august 2025, avocatul Nicolae Chiriac în interesele lui Stone Michael Carlin, a depus la Curtea Supremă de Justiție un recurs nemotivat. Or, la data respectivă, Codul administrativ în vigoare nu mai prevedea posibilitatea depunerii unui recurs nemotivat, iar cererea formulată nu întrunea cerințele prevăzute de art. 2451 alin. (1) din același cod. În aceste condiții, recurentul era obligat să-şi conformeze conduita dispozițiilor legale aplicabile şi să depună, în termen de 2 luni de la comunicarea deciziei motivate, un recurs argumentat corespunzător exigențelor de admisibilitate.

Instanța de recurs subliniază că, pentru respectarea cerințelor legale, nu este suficient ca recursul să fie depus în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca acesta să fie formulat și în modalitatea prevăzută de art. 2451 din Codul administrativ, respectiv să conțină în mod expres motivele de fapt şi de drept care fundamentează critica deciziei instanței de apel.

Potrivit legii, termenul de depunere a recursului începe să curgă din ziua următoare comunicării deciziei motivate pronunțate de instanța de apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că termenul de declarare a recursului are caracter imperativ, fiind un termen de procedură. Nerespectarea acestuia atrage sancțiunea decăderii din dreptul de a exercita calea de atac, fără posibilitatea examinării cererii în fond. Stabilirea unui termen limită pentru valorificarea căii de atac urmărește asigurarea disciplinei procesuale, a securității juridice şi prevenirea repunerii perpetue în discuție a unor hotărâri irevocabile. Decăderea din dreptul de acces la Curtea Supremă de Justiție constituie o garanție a stabilității raporturilor juridice.

În acest context, se impune a menționa că, în conformitate cu prevederile art. 223 din Codul administrativ, hotărârile şi alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, se numesc ședințe sau se emit citații se notifică participanților la proces potrivit prevederilor art. 96-114 din același cod.

Notificarea deciziei instanței de apel către participanții la proces are ca scop asigurarea unei comunicări adecvate, rapide şi eficiente din punct de vedere al costurilor, a conținutului actului de procedură. În vederea dovedirii aducerii la cunoștință a actului procedural, este necesară anexarea la dosar a dovezii recepționării acestuia de către partea vizată. 10

Din analiza materialelor dosarului rezultă că decizia Curții de Apel Centru a fost pronunțată la data de 24 iunie 2025. Ulterior, la 26 septembrie 2025, copia deciziei motivate a fost expediată prin poșta electronică participanților la proces, inclusiv reprezentantului recurentului avocatul Nicolae Chiriac, la adresa de email avocatnicolaechiriac@gmail.com (f.d. 176).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că adresa electronică avocatnicolaechiriac@gmail.com este gestionată de avocatul Nicolae Chiriac , fiind utilizată în mod activ în corespondența cu instanțele de judecată și indicată constant în cererile procesuale adresate acestora, inclusiv și în cererea de recurs.

Sub acest aspect, instanța de recurs reiterează că, potrivit art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, actele procedurale pot fi comunicate prin poșta electronică, cu condiția ca această modalitate să asigure transmiterea efectivă a conținutului actului și confirmarea recepționării de către destinatar. În aplicarea acestei norme, dovada expedierii și recepționării actului de către partea interesată poate fi făcută prin prezentarea unui extras generat de operatorul serviciului de poștă electronică. Acest document trebuie să conțină: adresele de e-mail ale expeditorului și destinatarului, data calendaristică și ora expedierii, precum și atașamentul cu actul judecătoresc transmis.

Cu titlu de excepție, în situația unei erori tehnice sau a imposibilității transmiterii actului prin poșta electronică, extrasul menționat va reflecta aceste inadvertențe. În astfel de cazuri, expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail Delivery System”, din care va rezulta imposibilitatea livrării mesajului și cauzele care au generat această situație – cum ar fi inexistența adresei sau imposibilitatea de a primi mesaje pe respectiva adresă.

În lipsa unor asemenea mențiuni privind eșecul transmiterii și în prezența unui extras de pe portalul poștei electronice a instanței de apel care atestă notificarea deciziei motivate către partea recurentă, se prezumă în mod legal că actul a fost adus la cunoștința acesteia. Astfel, modalitatea de notificare utilizată respectă cerințele prevăzute de art. 96 alin. (1) din Codul administrativ.

Astfel, instanța de recurs constată că Curtea de Apel Centru a asigurat notificarea copiei deciziei motivate reprezentantului recurentului, avocatul Chiriac Nicolae, iar acțiunile întreprinse de instanța de apel în privința transmiterii acesteia corespund integral exigențelor legale.

În consecință, în conformitate cu prevederile art. 245 din Codul administrativ, termenul de depunere a recursului este de 2 luni de la notificarea deciziei motivate, termen care, în speță, a început să curgă de la 11 data de 27 septembrie 2025. Prin urmare, data limită pentru formularea şi depunerea recursului era 27 noiembrie 2025.

Cu toate acestea, recurentul nu a depus recursul în termenul legal de 2 luni de la data notificării deciziei motivate.

Prin urmare, se impune aplicarea sancțiunii procedurale prevăzute la art. 246 alin. (2) lit. a1) din Codul administrativ, constând în declararea recursului ca inadmisibil, întrucât acesta nu poate fi încadrat în niciunul dintre temeiurile de admisibilitate prevăzute la art. 2451 din același cod, iar motivarea recursului nu a fost prezentată.

Având în vedere considerentele menționate și faptul că Stone Michael Carlin, prin intermediul avocatului Nicolae Chiriac, nu a respectat prevederile imperative ale 245 din Codul administrativ, instanța de recurs concluzionează că recursul depus de către avocatul Nicolae Chiriac împotriva deciziei din 24 iunie 2025 a Curții de Apel Centru, este inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse şi în temeiul art. 230 şi 246 alin. (2) lit. a1) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Nicolae Chiriac în interesele lui Stone Michael Carlin. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 12