2rc-11/26 — Încasarea datoriei, dobânzii și penalității de întârziere

La 3 iulie 2015 Î.C.S. „Moldova Zahar” S.R.L. s-a adresat în instanța de judecată cu cerere de chemare în judecată împotriva G.Ț. „Crețu Vasile Ion” cu privire la încasarea datoriei, dobânzii și penalității de întârziere, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Telenești din 22 august 2025 s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Î.C.S. „Moldova Zahar” S.R.L. împotriva G.Ț. „Crețu Vasile Ion” cu privire la încasarea datoriei, dobânzii și penalității de întârziere, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 8 septembrie 2025, avocatul Popil Angela, acționând în interesele Î.C.S. „Moldova Zahar” S.R.L. a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Orhei, sediul Telenești din 22 august 2025, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă cererea de chemare în judecată depusă de Î.C.S. „Moldova Zahar” S.R.L.

Prin încheierea Curții de Apel Nord din 9 decembrie 2025 nu s-a dat curs apelului declarat de avocatul Popil Angela, în interesele Î.C.S. „Moldova Zahar” S.R.L., comunicând reprezentantului apelantului obligația de a remedia deficiențele cererii de apel.

În acest sens, instanța a indicat necesitatea depunerii unei cereri suplimentare de apel, care să cuprindă motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul, precum și prezentarea dovezilor de achitare a taxei de timbru în cuantum de 200 lei și a taxei de stat în mărime de 80 919,07 lei, stabilind în acest scop termen-limită până la data de 16 ianuarie 2026 inclusiv.

Totodată, s-a explicat că, în cazul în care neajunsurile indicate nu vor fi înlăturate în termenul și în modul stabilit de instanță, cererea de apel nu va fi considerată ca fiind depusă, urmând a fi restituită apelantului împreună cu toate actele anexate.

La 9 februarie 2026, Curtea de Apel Nord prin încheiere a restituit apelul declarat de avocatul Popil Angela, în interesele Î.C.S. „Moldova Zahar” S.R.L., împotriva hotărârii Judecătoriei Orhei, sediul Telenești din 22 august 2025.

La 24 februarie 2026, avocatul Avornic Gheorghe, acționând în interesele Î.C.S. „Moldova Zahar” S.R.L., a declarat recurs împotriva încheierii din 9 februarie 2026 pronunțate de Curtea de Apel Nord, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii menționate, precum și a hotărârii Judecătoria Orhei, sediul Telenești din 22 august 2025, cu remiterea cauzei spre rejudecare în fond de către un alt complet de judecată.

În motivarea recursului, reprezentantul recurentei a expus circumstanțele relevante ale cauzei și a indicat că, prin hotărârea Judecătoria Telenești din 19 aprilie 2016, acțiunea a fost admisă, fiind dispusă încasarea de la G.Ț. „Crețu Vasile Ion” a datoriei în sumă de 1 888 441,05 lei, a penalității în sumă de 1 999 596,94 lei, a dobânzii de întârziere în sumă de 394 408,22 lei și a cheltuielilor de judecată în sumă de 50 000 lei.

A indicat că, la 30 iulie 2021, administratorul insolvabilității G.Ț. „Crețu Vasile Ion” a depus cerere de revizuire, respinsă inițial ca inadmisibilă, însă prin decizia Curtea de Apel Chișinău din 14 martie 2023 cererea a fost admisă, fiind dispusă rejudecarea cauzei.

A evidențiat că, în urma reexaminării, prin hotărârea din 22 august 2025, instanța de fond a respins acțiunea, iar împotriva acestei soluții, la 8 septembrie 2025, a fost declarat apel, care a fost restituit prin încheierea din 9 februarie 2026 a Curtea de Apel Nord.

În dezvoltarea motivelor de recurs, a indicat că, la 23 mai 2023, a fost încheiat contractul de asistență juridică nr. 65 cu BAA „Avornic și Partenerii”, în persoana avocatului Popii Angela, iar ulterior aceasta și-a constituit propriul cabinet de avocat, circumstanță confirmată prin informațiile publice disponibile pe pagina oficială a Uniunii Avocaților din Moldova.

A invocat existența unui viciu de citare și examinarea cauzei în lipsa părții, reținând că partea nu a cunoscut despre examinarea cauzei și nu a participat nici în fața instanței de fond, nici în apel, deși soluțiile pronunțate i-au afectat în mod direct drepturile, fără respectarea procedurii legale de citare.

A susținut că litigiul face obiectul examinării și în fața Curtea Europeană a Drepturilor Omului, fiind depusă cererea nr. 26805/23, Î.C.S. „Moldova Zahăr” S.R.L. împotriva Republicii Moldova, la 28 iunie 2023, prin care s-a invocat încălcarea art. 6 din Convenție și a art. 1 din Protocolul nr. 1, în contextul admiterii revizuirii și al afectării securității raporturilor juridice.

A invocat încălcarea și aplicarea eronată a normelor de drept material, prin neaplicarea dispozițiilor legale incidente și interpretarea greșită a acestora, precum și existența unor încălcări procesuale esențiale, manifestate prin aprecierea arbitrară a probelor, cu consecința încălcării drepturilor și libertăților fundamentale.

A susținut că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar materialele cauzei și nu a ținut cont de faptul că Î.C.S. „Moldova Zahăr” S.R.L. a achitat taxa de stat și taxa de timbru, în condițiile în care de la soluționarea inițială a litigiului a trecut o perioadă îndelungată, iar hotărârea fusese, în esență, executată.

A arătat că recurenta nu a avut posibilitatea de a formula un apel motivat în lipsa hotărârii motivate și în absența accesului la materialele cauzei.

A susținut că instanța de fond a apreciat eronat probele administrate, în special cele prezentate de avocatul Popii Angela, fără a reține caracterul contradictoriu și lipsa de veridicitate a unor declarații, care nu puteau constitui probe pertinente și admisibile, în condițiile în care actele respective erau anulate și nu mai produceau efecte juridice.

A mai arătat că instanța de apel nu a ținut cont de faptul că litigiul a fost contestat de investitorul străin Î.C.S. „Moldova Zahăr” S.R.L., că existau trei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în baza cărora a fost emis titlu executoriu, precum și că Gospodăria Țărănească „Crețu Vasile Ion” a fost lichidată.

Art. 4261 alin. (1) lit. b), alin. (2) din Codul de procedură civilă: „Instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă: b) cererea de recurs a fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare recurs. Recursul împotriva încheierii judecătorești se restituie în baza a cel puțin unuia din temeiurile prevăzute la alin.(1), printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac.”

Art. 75 alin. (2) și (4) din Codul de procedură civilă: „(2) Procesele persoanelor juridice se susţin în instanţă de judecată de către organele lor de administrare, care acţionează în limitele împuternicirilor atribuite prin lege, prin alte acte normative sau prin actele lor de constituire, precum şi de către alţi angajaţi împuterniciţi ai persoanei juridice, de către avocaţi sau avocaţi stagiari. (4) Actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sînt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părţii.”

Art. 80 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Împuternicirile persoanei juridice trebuie să fie formulate într-o procură, eliberată şi legalizată în modul stabilit de lege.”

Art. 81 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepţia dreptului de a semna cererea şi de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a renunţa total sau parţial la pretenţiile din acţiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenţii, de a modifica temeiul sau obiectul acţiunii, de a o recunoaşte, de a recurge la mediere, de a încheia tranzacţii, de a intenta acţiune reconvenţională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărîrea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amîna sau eşalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărîrii judecătoreşti, drept care trebuie menţionat expres, sub sancţiunea nulităţii, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.”

Art. 60 alin. (2) al Legii nr. 1260 din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură: „(2) Împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar se confirmă prin mandat. Mandatul poate fi întocmit pe suport de hârtie sau în formă de document electronic, semnat cu semnătură electronică calificată, conform prevederilor Legii nr. 124/2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere. Formularul mandatului este un document de strictă evidență. Conținutul, forma și modul de utilizare a mandatului se aprobă de către Guvern.”

Pct. 2 și 6 din Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar nr. 158 din 28 februarie 2013: „2. Formularul mandatului avocatului şi al avocatului stagiar sînt documente de strictă evidenţă, care confirmă împuternicirile acestora. 6. Formularul mandatului avocatului conține următoarele elemente obligatorii: 1) pe recto se inserează: a) numărul şi seria; b) denumirea biroului asociat de avocați; c) denumirea cabinetului avocatului; d) datele de contact; e) denumirea „MANDAT”; f) numele şi prenumele avocatului; g) numărul licenţei şi data eliberării; h) numărul contractului de asistență juridică şi data semnării; i) numărul deciziei coordonatorului Oficiului Teritorial al Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat şi data semnării; j) semnătura avocatului, certificată prin ştampilă; 2) pe verso se inserează: a) împuternicirile avocatului; a1) numele și prenumele clientului; b) semnătura clientului sau, după caz, a avocatului.”

Pct. 8 din Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar nr. 158 din 28 februarie 2013: „8. Împuternicirile avocatului şi ale avocatului stagiar în procesul civil, stabilite conform art. 81 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova, urmează a fi consemnate pe versoul mandatului sau, după caz, în procura întocmită la cererea clientului, în modul stabilit de lege. Dacă se întocmește o procură, avocatul sau avocatul stagiar va nota pe versoul mandatului textul „Conform procurii anexate” și va semna versoul mandatului în locul clientului. Împuternicirile avocatului sau ale avocatului stagiar stabilite în procură sînt valabile doar dacă aceasta se prezintă împreună cu mandatul. Procura și mandatul se întocmesc în aceeași formă.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că cererea de recurs a fost semnată, în numele Î.C.S. „Moldova Zahar” S.R.L., de către avocatul Avornic Gheorghe, la dosar fiind anexată copia pe recto a mandatului avocațial seria MA nr. 1625539 din 16 ianuarie 2026.

În acest context, completul de judecată reține că, potrivit art. 60 alin. (2) din Legea nr. 1260 din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură, împuternicirile avocatului se confirmă prin mandat, acesta constituind actul juridic care atestă existența raportului de reprezentare și limitele în care avocatul este abilitat să acționeze în numele clientului.

Totodată, din coroborarea prevederilor art. 75 alin. (2) și art. 80 alin. (1) din Codul de procedură civilă rezultă că reprezentarea persoanei juridice în instanța de judecată este condiționată de existența unei împuterniciri valabile, formulate în modul stabilit de lege, iar instanța este obligată să verifice din oficiu existența și întinderea acesteia.

În același timp, art. 81 alin. (1) din Codul de procedură civilă instituie o exigență sporită în privința actelor de dispoziție procesuală, stabilind că dreptul reprezentantului de a semna cereri și de a exercita căi de atac, inclusiv recursul, trebuie să fie conferit în mod expres, sub sancțiunea nulității.

Astfel, această normă consacră caracterul limitativ și expres al împuternicirilor în ceea ce privește actele care pot afecta substanțial drepturile și interesele părții reprezentate.

În dezvoltarea acestor dispoziții, pct. 6 și pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 prevăd că împuternicirile avocatului în procesul civil se consemnează pe verso-ul mandatului sau, după caz, într-o procură anexată, iar aceste înscrisuri trebuie prezentate cumulativ pentru a face dovada deplină a drepturilor procesuale conferite avocatului.

Prin urmare, simpla prezentare a copiei rectoului mandatului avocațial confirmă doar existența raportului de asistență juridică, însă nu permite stabilirea conținutului concret al împuternicirilor, respectiv dacă avocatul este autorizat să exercite acte de dispoziție procesuală, cum este declararea recursului.

Raportând aceste considerente la circumstanțele cauzei, completul de judecată constată că la cererea de recurs a fost anexată exclusiv copia pe recto a mandatului avocațial seria MA nr. 1625539 din 16 ianuarie 2026, fără prezentarea versoului acestuia care să conțină mențiunea expresă a dreptului de a declara recurs în numele Î.C.S. „Moldova Zahar” S.R.L.

În lipsa acestor elemente, instanța nu poate verifica dacă împuternicirea acordată avocatului include dreptul expres de a semna și depune cererea de recurs, condiție esențială pentru validitatea actului procedural exercitat.

Or, exercitarea unei căi de atac constituie un act procesual de dispoziție cu consecințe juridice semnificative asupra drepturilor și obligațiilor părții, motiv pentru care legiuitorul a instituit cerința unei împuterniciri exprese, a cărei lipsă nu poate fi suplinită prin prezumții sau interpretări extensive.

De asemenea, completul reține că obligația de a face dovada împuternicirilor revine părții care invocă reprezentarea, iar neprezentarea actelor confirmative în forma și conținutul prevăzut de lege atrage consecințe procesuale directe, inclusiv imposibilitatea valorificării căii de atac exercitate.

Raportând aceste considerațiuni asupra împuternicirilor prezentate de avocatul Avornic Gheorghe la cererea de recurs, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că acesta nu are împuterniciri de a ataca acte de dispoziție judecătorești în numele Î.C.S. „Moldova Zahar” S.R.L.. Prin urmare, cererea de recurs în numele Î.C.S. „Moldova Zahar” S.R.L. este depusă ce o persoană care nu este în drept să declare recurs.

Din aceste considerațiuni, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că recursul declarat de avocatul Avornic Gheorghe, în interesele Î.C.S. „Moldova Zahar” S.R.L. urmează a fi restituit.

În conformitate cu art. 269-270, art.4261 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Restituie cererea de recurs depusă de avocatul Avornic Gheorghe, în interesele Î.C.S. „Moldova Zahar” S.R.L., împotriva încheierilor din 9 februarie 2026 a Curții de Apel Nord. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător /semnătura/ Stela Procopciuc Judecători /semnătura/ Gheorghe Stratulat /semnătura/ Ion Munteanu Judecător Gheorghe Stratulat