2ra-709/25 — Repararea prejudiciului material și moral, demolarea construcției

La 13 mai 2021, Zingaliuc Vasile a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Mîțu Vasile cu privire la repararea prejudiciului material și moral, demolarea construcției.

În motivarea cererii de chemare în judecată s-a menționat că, Zingaliuc Vasile este proprietarul terenului amplasat în XXXXXXXXXXX, iar Mîţu Vasile este proprietarul terenului amplasat în XXXXXXXXXXX.

Evidențiază că, de o perioadă îndelungată de timp, pârâtul, prin construcția neautorizată a unui sistem de canalizare, a afectat bunul imobil ce-i aparține reclamantului, fapt confirmat prin hotărârea nr. 2- 586/2016 din 21.12.2016, emisă de Judecătoria Rezina, la cererea de chemare în judecată înaintată de Zingaliuc Vasile împotriva lui Mîţu Vasile privind obligarea demolării instalației care-i afectează bunurile proprietate privată.

Precizează că, prin această hotărâre, Mîțu Vasile a fost obligat să demoleze sistemul de scurgere a apelor din curtea sa în curtea vecinului Zingaliuc Vasile, deoarece afectează bunurile proprietate privată a ultimului.

Susține că, prin încheierea executorului judecătoresc nr. 194-128/2017 din 19 iunie 2017, s-a primit spre executare documentul executoriu nr. 2-586/2016 din 21.12.2016, iar prin încheierea nr. 118-484/2020 din 25.03.2020, s-a dispus încetarea procedurii de executare, din motiv că groapa ar fi fost astupată.

Invocă faptul că, potrivit actului de constatare a faptelor și a stărilor de fapt din 04.09.2020 și a planșelor fotografice anexate, întocmit de către executorul judecătoresc Nistor Valerian, efectuat la cererea lui Zingaliuc Vasile, s-a stabilit că ieșind la fața locului pe adresa XXXXXXXXXXX, cu acordul proprietarului Mîţu Vasile, s-a constatat cu certitudine că în curtea acestuia există un sistem de scurgere, format din cauciucuri de automobile și sunt vizibile 2 țevi de scurgere a apei. 1

Precizează că, deși a contestat încheierea executorului judecătoresc nr. 118-484/2020 din 25.03.2020, aceasta a rămas în vigoare.

Însă, notează că, atât prin încheierea Judecătoriei Orhei (sediul Central) din 18 ianuarie 2021, cât și prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 martie 2021, s-a constat că în proprietatea pârâtului există un alt sistem de scurgere a apei, unde sunt amplasate 4 cauciucuri de la automobil și sunt vizibile două țevi pentru scurgerea apei, însă, odată ce nu este stabilit că acest sistem îi încalcă drepturile lui Zingaliuc Vasile sau că îi afectează bunurile proprietatea privată (nu rezultă că țevile de scurgere din acest sistem sunt îndreptate spre gospodăria reclamantului), nu există temei de a continua procedura de executare, hotărîrea Judecătoriei Rezina din 21 decembrie 2016, fiind considerată executată.

Menționează că, conform raportului de expertiză extrajudiciară nr. 48 din 23.03.2021, examinările efectuate la fața locului de către expertul judiciar au confirmat constatările și observațiile executorului judecătoresc Valerian Nistor. Astfel, expertul a stabilit că, groapa de pe terenul lui Vasile Mîțu nu este hidroizolată, iar apa din ea penetrează mult timp sub fundația casei ce aparține reclamantului, provocând deformări ale fundației și pereților.

Remarcă faptul afectării directe a proprietății lui Zingaliuc Vasile de sistemul de scurgere al apei, aflat în ograda pârâtului, sistem ce este format din 4 cauciucuri de la automobil și două țevi pentru scurgerea apei, fiind demonstrat de concluziile expertului judiciar.

Astfel, reieșind din durata de executare a hotărârii instanței de judecată, precum și din inacțiunile de demolare a sistemului de scurgere de către pârât, proprietatea lui Zingaliuc Vasile în perioada anilor 2015 până în prezent a fost și este afectată de un șir de consecințe în urma scurgeri apelor din ograda pârâtului, inclusiv surpări de teren, crăpături în fundamentul casei, etc., prejudiciul fiind constatat de către expertul judiciar.

Prin urmare, s-a solicitat încasarea prejudiciului material în mărime de 78257,78 lei, a cheltuielilor de executare în mărime de 4435 lei, obligarea lui Mîțu Vasile să demoleze scurgerea de ape pluviale existentă pe terenul său, care afectează proprietatea lui Zingaliuc Vasile, încasarea prejudiciului moral în mărime de 20000 lei și compensarea cheltuielilor de judecare a cauzei.

Prin hotărârea din 12 august 2021 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, corectată prin încheierea din 13 august 2021, acțiunea s-a admis parțial. S-a încasat de la Mîţu Vasile în beneficiul lui Zingaliuc Vasile prejudiciul material în sumă de 78 257,78 lei, prejudiciu moral în 2 mărime de 5000 lei, cheltuieli judiciare compuse din: taxa de stat achitată de reclamant la depunerea cererii de chemare în judecată în mărime de 2 962 lei, cheltuieli de efectuare a expertizei în sumă de 9100 lei și cheltuieli de asistență juridică în mărime de 5000 lei, iar în total suma de 100 319,78 lei. S-a obligat Mîţu Vasile să demoleze sistemul de scurgere a apelor construit din cauciucuri de la automobil, existent pe terenul său, care afectează proprietatea lui Zingaliuc Vasile.

La 10 septembrie 2021, Mîţu Vasile a depus cerere de apel (nemotivată) împotriva hotărârii din 12 august 2021 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, iar la 06 decembrie 2021 a depus cerere de apel (motivată), prin care s-a solicitat casarea integrală a hotărârii din 12 august 2021 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 05 iunie 2025 a Curții de Apel Nord, s-a admis apelul declarat de Mîțu Vasile, s-a casat integral hotărârea din 12 august 2021 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, cu pronunțarea unei noi hotărâri, după cum urmează: s-a admis parțial acțiunea civilă formulată de Zingaliuc Vasile, s-a încasat de la Mîțu Vasile, în beneficiul lui Zingaliuc Vasile, suma de 38129 lei cu titlu de prejudiciu material și cheltuieli judiciare compuse din taxa de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată și cheltuieli de efectuare a expertizei, proporțional părții admise a acțiunii, iar în sumă totală de 6031 lei, cât și cheltuieli de asistență juridică în mărime de 5000 lei. În rest, pretențiile s-au respins.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, în speță, fapta ilicită s-a manifestat prin construcția unui sistem de canalizare din cauciucuri, fapt stabilit prin raportul de expertiză extrajudiciară nr. 48 din 23.03.2021, precum și actul de constatare a faptelor și a stărilor de fapt din 04 septembrie 2020, întocmit de executorul judecătoresc Nistor Valerian.

Instanța de apel a evidențiat că, în rezultatul construirii de către Mîțu Vasile a unui sistem de canalizare din cauciucuri, care este amplasată în imediată vecinătate a fundației rezidențiale a lui Zingaliuc Vasile, care conform constatărilor din raportul de expertiză extrajudiciară nr. 48 din 23.03.2021 nu este o construcție hidroizolată, apa din ea penetrează mult timp sub fundația casei lui Zingaliuc Vasile, provocând deformări ale fundației și pereților, ceea ce a provocat apariția fisurilor zidurilor, prezența mucegaiului, cedarea fundației.

Instanța de apel a menționat că, potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 475-477 din 18.03.2024, efectuat de către Centrul Național de Expertize Judiciare, deși s-a stabilit că la data investigațiilor în 3 apropierea construcției ce asigură accesul în interiorul beciului lui Mîțu Vasile se atestă prezența unei gropi de acumulare a apelor atmosferice construită din elemente de beton cilindrice prefabricate, elementele constructive ale gropii de acumulare a apelor atmosferice demonstrează exploatarea obiectivului în timp, deși la momentul investigării groapa de acumulare nu prezenta careva acumulări de ape atmosferice. Totodată, s-a constat că din groapa de acumulare a apelor atmosferice este organizată o ieșire directă din partea exterioară, prin intermediul unei țevi în vederea evacuării apelor în urma precipitațiilor abundente din fața beciului sau supra acumulărilor, îndreptată spre gardul ce delimitează terenurile ce aparțin părților litigioase.

Astfel, potrivit raportului de expertiză nominalizat, s-a constat existența pe suprafața terenului proprietate a reclamantului a unei rigole de scurgere a apelor meteorice.

Aderent, potrivit concluziilor aceluiași raport de expertiză s-a stabilit că, procesele distructive și deformațiunile depistate asupra bunului imobil, casă de locuit individuală lit. ”01” înregistrată cu nr. cadastral XXXXXXX, cu adresa XXXXXXX XXXXXXXXXXX, au legătură cauzală și sunt consecința următorilor factori decisivi: - perioada îndelungată de exploatare în lipsa demarării lucrărilor de consolidare, reparație capitală/curentă; - acțiuni seismice pe perioada exploatării; - acumularea și stoparea apelor meteorice în urma precipitațiilor abundente în zona liniei de hotar, dinspre gospodăria lui Mîțu Vasile spre gospodăria lui Zingaliuc Vasile, care la momentul investigației era blocată cu beton; - lipsa unui canal de evacuare a apelor atmosferice calculat la volumul de precipitații acumulate (deoarece rigola existentă reprezintă o construcției improvizată și nu avea capacitatea de evacuare a apelor corespunzătoare volumului acumulat); - lipsa ulucului și burlanului de scurgere a apelor atmosferice de pe suprafața acoperitului bunului imobil construcție accesorie lit. ”02”, înregistrată cu nr. cadastral XXXXXXX, pe suprafața terenului înregistrat cu nr. cadastral XXXXXXX.

În final, s-a stabilit cu certitudine că procesele distructive și deformațiunile depistate asupra bunului imobil, casă de locuit individuală lit. ”01”, înregistrată cu nr. cadastral XXXXXXX, cu adresa XXXXXXX XXXXXXXXXXX, au legătură cauzală și sunt consecințe a edificării construcțiilor accesorii pe linia de hotar, dar și lipsa unui 4 sistem de drenaj între gospodăriile învecinate proprietate a reclamantului Zingaliuc Vasile și pârâtului Mîțu Vasile.

Astfel, prin înscrisurile cauzei instanța de apel a confirmat că, vinovăția și legătura de cauzalitate dintre acțiunile/inacțiunile lui Mîțu Vasile și prejudiciul cauzat casei rezidențiale a reclamantului a fost stabilită prin rapoartele de expertiză efectuate pe caz, actul de constatarea întocmit de executorul judecătoresc Nistor Valerian din 04 septembrie 2020.

Colegiul civil al Curții de Apel Nord a notat că, deși instanța de fond a ajuns la concluzia de a încasa de la pârâtul Mîțu Vasile prejudiciul material cauzat reclamantul, care reprezentă costurile aferente reparației casei rezidențiale a lui Zingaliuc Vasile, în mod eronat a apreciat cuantumul acestuia și a încasat integral prejudiciul material solicitat de reclamant din contul pârâtului/apelant. Or, cu toate că conform concluziilor raportului de expertiză nr. 475-477 din 18.03.2024 efectuat de către Centrul Național de Expertize Judiciare, precum și raportului de expertiză extrajudiciară nr. 48 din 23.03.2021, s-a stabilit că procesele distructive și deformațiunile depistate asupra bunului imobil casă de locuit individuală lit. ”01” înregistrată cu nr. cadastral XXXXXXX cu adresa XXXXXXX XXXXXXXXXXX, au legătură cauzală și sunt consecința a mai multor factori decisivi menționați supra, nu este posibil de delimitat care acțiuni/inacțiuni ale părților litigante și în ce măsură acestea au produs deformațiuni casei rezidențiale ale reclamantului, or nici ultimul nu a întreprins măsuri certe în protejarea gospodăriei sale.

Reieșind din cele constatate de experți, instanța de apel nu a reținut doar vina pârâtului la apariția fisurilor și deformărilor construcției rezidențiale a reclamantului, reținând după cum s-a menționat și vina reclamantului la apariția respectivelor deformări.

În asemenea circumstanțe, Colegiul civil al Curții de Apel Nord a considerat echitabil de a stabili vinovăția ambelor părți litigante în deformarea construcției reclamantului și de a admite acțiunea acestuia prin încasarea a ½ din prejudiciul material solicitat. Respectiv, prejudiciul material calculat de experți urmează a fi restituit reclamantului de la pârât în mărime de ½ din suma calculată, adică 78257,78 lei / 2 = 38128,89 lei.

În aceste condiții, Colegiul civil al Curții de Apel Nord a apreciat critic poziția pârâtului/apelant Mîțu Vasile bazată pe criticile Raportului de expertiză extrajudiciară nr. 48 din 23.03.2021, or raportul de expertiză a fost efectuat de către expertul judiciar de categorie superioară, doctor habilitat Achimov Anatolie, specializat în evaluarea bunurilor imobile și a utilajului tehnologic (15.01.), partajarea/modul de folosință a 5 bunurilor imobile (15.02.) și cercetarea obiectelor imobiliare, materialelor de construcții și a documentelor conexe (15.03.), în vederea stabilirii și evaluării cuantumului prejudiciului cauzat lui Zingaliuc Vasile, proprietarul bunului expertizat, iar concluziile acestuia se confirmă parțial și prin raportul de expertiză judiciară nr. 475-477 din 18.03.2024, dispusă prin încheiere Colegiului civil și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău din 07.06.2022, întrucât prin ambele rapoarte s-a stabilit legătura de cauzalitate dintre procesele distructive și deformaționale depistate asupra bunului imobil - casă de locuit a lui Zingaliuc Vasile și acumularea și stoparea apelor meteorice în urma precipitațiilor abundente în zona liniei de hotar dinspre gospodăria lui Mîțu Vasile spre gospodăria lui Zingaliuc Vasile.

Cu toate acestea, instanța de apel a apreciat că, apelantul nu a fost lipsit de dreptul de a prezenta contraprobe în acest sens, ori careva observații tehnice în susținerea poziției sale. Această conduită procesuală pasivă nu poate fi valorificată în defavoarea reclamantului/intimat Zingaliuc Vasile și nu justifică respingerea constatărilor expertizei extrajudiciare, care constituie, în lipsa unor probe contrare, un mijloc probator admisibil și pertinent.

Prin urmare, Colegiul civil al Curții de Apel Nord a conchis că, în situația din speță nu există nici un indiciu că pârâtului/apelant Mîțu Vasile i-a fost îngrădită calea să livreze dovezi în acord cu art. 118 Cod de procedură civilă pentru a demonstra împrejurările de fapt invocate în apărare. Dimpotrivă, apelantului i s-a oferit oportunitatea procesuală de a susține poziția sa prin expertiză judiciară, prin care ultimul și-a valorificat dreptul procesual de a contribui activ la administrarea acestei probe, motiv pentru care critica sa la adresa raportului depus de reclamant apare ca fiind formală și lipsită de suport probator.

La 29 septembrie 2025, Mîțu Vasile a depus în adresa Curții Supreme de Justiție cerere de recurs împotriva deciziei din 05 iunie 2025 a Curții de Apel Nord, prin care s-a solicitat casarea deciziei din 05 iunie 2025 a Curții de Apel Nord și hotărârii din 12 august 2021 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului au fost reiterate circumstanțe de fapt și de drept ce vizează fondul litigiului invocate anterior la examinarea cauzei în prima instanță și instanța de apel.

Suplimentar, și-a exprimat dezacordul referitor la modul în care instanța de apel a reținut concluziile ambelor rapoarte de expertiză.

În drept, s-au invocat prevederile art. 432 alin. (1) lit. b), e), art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă. 6

Pe parcurs, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului copia recursului, fiindu-i explicat dreptul de a depune referință la recursul declarat.

Însă, până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, intimatul nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referința.

Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”

Art. 434 alin.(1) – (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. (2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

Art. 433 alin.(1) lit. f) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat.”

Art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023.

Astfel, procedura admisibilității recursului va consta în verificarea existenței unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului.

Completul de judecată notează că, în temeiul art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la art. 432 din același Cod.

Potrivit art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă dacă este vădit neîntemeiată.

Această normă oferă Curții o prerogativă de filtrare a recursurilor care nu conțin o motivare suficientă în drept, nefiind apte să declanșeze un control de legalitate în sensul art. 432 din Codul de procedură civilă.

Într-o apreciere particulară a motivelor de recurs, Completul constată că acestea nu întrunesc exigențele unei motivări conforme cu cerințele legale, întrucât exprimă în esență dezacordul recurentului cu soluția instanței de apel, fără a invoca sau demonstra încălcări veritabile ale normelor de drept material sau procesual.

Referitor la art. 432 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, consolidarea sau schimbarea jurisprudenței Curții Supreme de Justiție, recurentul nu identifică o problematică de drept asupra căreia Curtea Supremă de Justiție ar fi chemată să-și revizuiască ori să-și unifice practica. Criticile se axează pe particularități factuale ale speței și nu descriu interpretări divergente ale normelor de drept.

În ceea ce privește critica referitoare la o pretinsă apreciere arbitrară a probelor, art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, instanța constată că probatoriul a fost analizat de instanța de apel în mod complet și motivat. Simpla reiterare sau reformulare a propriei versiuni asupra faptelor nu echivalează cu o apreciere vădit nerezonabilă a probelor.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, în conformitate cu art. 148 alin. (1) din Codul de procedură civilă, pentru elucidarea unor aspecte din domeniul ştiinţei, artei, tehnicii, meşteşugurilor artizanale şi din alte domenii, apărute în proces, care cer cunoştinţe speciale, instanţa dispune efectuarea unei expertize, la 8 cererea părţii sau a unui alt participant la proces, iar în cazurile prevăzute de lege, din oficiu. Actele reviziei ori ale inspecţiilor departamentale, precum şi raportul scris al specialistului, nu pot înlocui raportul de expertiză şi nici exclude necesitatea efectuării expertizei în aceeaşi problemă.

Iar, art. 158 alin. (4), (5) și (6) din Codul de procedură civilă prevăd că, raportul de expertiză este examinat în şedinţă de judecată şi evaluat în ansamblu cu celelalte probe. Părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să obiecteze împotriva raportului de expertiză şi împotriva altor probleme ce ţin de acesta. Raportul de expertiză nu este obligatoriu pentru instanţa judecătorească şi se apreciază conform art. 130. Respingerea lui însă trebuie să fie motivată.

Completul de judecată menționează că, la examinarea cauzei în fond nu a fost efectuată expertiza judiciară, iar la examinarea cauzei în ordine de apel, la cererea lui Mîțu Vasile, s-a efectuat expertiza judiciară.

În rezultat, a fost întocmit Raportul de expertiză judiciară nr. 475-477 din 18 martie 2024, care a fost apreciat la justa sa valoare, care este o probă pertinentă, admisibilă și utilă.

Respectiv, instanța de apel just a reținut concluziile formulate în Raportul de expertiză judiciară nominalizat, care se coroborează întocmai concluziilor Raportului de expertiză extrajudiciară nr. 48 din 23.03.2021, cât și altor probe. Iar, în urma evaluării comparative a materialului probator administrat în cauză, instanța de apel legal și întemeiat a concluzionat referitor la angajarea răspunderii delictuale civile a lui Mîțu Vasile în proporție de ½, după cum a fost descris în decizie.

În speță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, recursul formulat de către Mîțu Vasile conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost supuse controlului de temeinicie și legalitate de către instanța de apel, care a dat acestora o apreciere corespunzătoare.

La caz nu se identifică nici o eroare manifestă sau arbitrară în examinarea probelor, iar recurentul nu demonstrează caracterul determinant al presupusei erori asupra soluției adoptate.

Așadar, recursul nu tinde să declanșeze un control de legalitate veritabil, ci exprimă o nemulțumire subiectivă față de soluția instanței ierarhic inferioare, camuflând obiecțiile de fond, în argumente formale de procedură. 9

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,