2r-83/26 — Cu privire la încasarea în mod solidar a datoriei

La 27 ianuarie 2023, OCN „Credit Comod” SRL a depus cerere de chemare în judecată cu valoare redusă împotriva lui Victor Cebotari și Feodorei Cebotari, prin care a solicitat încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 21 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a acceptat cererea de chemare în judecată depusă de OCN „Credit Comod” SRL către Victor Cebotari și Feodora Cebotari, cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 28 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de OCN „Credit Comod” SRL. S-a încasat în mod solidar de la Victor Cebotari și Feodora Cebotari în beneficiul OCN „Credit Comod” SRL cu titlu de datorie în baza contractului de împrumut nr. 2109000475 din 11 august 2021 formată din: mărimea împrumutului în sumă de 2 818,60 dolari SUA, dobânda aferentă împrumutului în sumă de 419,78 dolari SUA, penalitatea în sumă de 805,69 dolari SUA, iar în total suma de 4 044,07 dolari SUA, echivalent în valută națională conform cursului oficial al BNM la data executării hotărârii, suma de 2 293 lei cu titlu de cheltuieli pentru achitarea taxei de stat. S-a încasat de la Victor Cebotari în beneficiul OCN „Credit Comod” SRL suma de 270 lei pentru citarea publică. În rest, pretenția OCN „Credit Comod” SRL cu privire la încasarea cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice, s-a respins ca fiind neîntemeiată.

La 22 ianuarie 2026, avocatul Tatiana Tampei, în interesele Feodorei Cebotari și Svetlana Gherasimenco, în interesele lui Victor Cebotari au depus cerere de apel împotriva hotărârii din 28 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. 1

Prin încheierea din 11 februarie 2026 a Curții de Apel Centru, s-a restituit cererea de apel depusă de avocatul Tatiana Tampei, în interesele Feodorei Cebotari și lui Victor Cebotari împotriva hotărârii din 28 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, pronunțată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de OCN „Credit Comod” SRL împotriva lui Victor Cebotari și Feodorei Cebotari cu privire la încasarea în mod solidar a datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată, ca fiind depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel. (f.d. 88-91)

La 12 februarie 2026, prin intermediul poștei electronice, avocatul Tatiana Tampei, în interesele Feodorei Cebotari, a declarat recurs împotriva încheierii din 11 februarie 2026 a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii recurate cu restituirea cauze în instanța de apel.

În motivarea recursului, reprezentantul recurentei a invocat că instanța de apel a dispus restituirea cererii de apel fără a acorda termen pentru a înlătura neajunsurile cu privire la împuternicirile avocatului.

Din constatările instanței de apel reiese că restituirea cererii de apel a fost întemeiată exclusiv pe constatarea lipsei mențiunii exprese a dreptului de a ataca hotărârea judecătorească în mandatul avocatului. Cu toate acestea, instanța de apel nu a solicitat completarea sau rectificarea mandatului și nu a acordat un termen pentru înlăturarea acestui neajuns, deși este remediabil și ușor de corectat.

Consideră că, instanța de apel a aplicat în mod excesiv și formalist sancțiunea restituirii cererii de apel, fără a respecta principiul proporționalității și fără a asigura efectivitatea dreptului de acces la o instanță superioară, ori scopul normelor procedurale nu este de a împiedica examinarea fondului căii de atac pentru vicii formale remediabile, ci de a asigura desfășurarea echitabilă a procesului.

La 26 februarie 2026, Svetlana Gherasimenco, în interesele Feodorei Cebotari, a declarat recurs împotriva încheierii din 11 februarie 2026 a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate cu restituirea cauze în instanța de apel.

Art. 425 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.”

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, stabilește că: 2 „(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului şi a referinţei la recurs, fără examinarea admisibilității şi fără participarea părţilor.”

Art. 427 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, relevă că: „Instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial încheierea, restituind spre rejudecare problema soluționată prin încheierea casată.”

Art. 4261 alin. (1) lit. b), alin. (2) din Codul de procedură civilă: „((1) Instanţa de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă: b) cererea de recurs a fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare recurs; (2) Recursul împotriva încheierii judecătoreşti se restituie în baza a cel puţin unuia din temeiurile prevăzute la alin. (1), printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac.”

Art. 364 alin. (1)-(4) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de apel se depune în scris la instanţa judecătorească a cărei hotărâre se atacă, cu plata taxei de stat şi/sau a taxei de timbru în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condiţiile legii. (2) Cererea de apel şi înscrisurile noi care nu au fost prezentate în primă instanţă se depun cu atâtea copii câţi participanţi la proces sunt, plus câte o copie pentru instanţa de apel. Copiile de pe înscrisuri se legalizează în modul stabilit de lege. (3) Înscrisurile alăturate, redactate într-o limbă străină se depun în traducere, certificată în modul stabilit de lege. (4) Cererea de apel cu toate documentele anexate se poate depune prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, cu semnătură electronică avansată calificată.”

Articolul 365 din Codul de procedură civilă: (1) În cererea de apel se indică: a) instanţa căreia îi este adresat apelul; b) numele sau denumirea, domiciliul sau sediul apelantului, calitatea lui procedurală; c) hotărârea atacată, instanţa care a emis-o, completul de judecată, data emiterii; d) motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul; e) probele invocate în susţinerea apelului; f) solicitarea apelantului; g) numele şi domiciliul martorilor, dacă se cere a fi citaţi în apel; h) documentele ce se anexează. (11) Elementele cererii de apel prevăzute la alin. (1) lit. d), e) şi h) pot fi incluse într-o cerere de apel suplimentară depusă după data întocmirii hotărârii integrale. (2) În cererea de apel se poate indica şi alte date ce ţin de examinarea apelului. (3) Cererea de apel se semnează de apelant sau de reprezentantul său. În ultimul caz, la cerere se anexează documentul, legalizat în modul stabilit, care certifică împuternicirile reprezentantului dacă în dosar lipseşte o astfel de împuternicire. (4) La cererea de apel se anexează dovada de plată a taxei de stat, dacă apelul se impune cu taxă, şi/sau a taxei de timbru.

Art. 368 alin. (1), (3) din Codul de procedură civilă, stipulează că: 3 „(1) Dacă cererea de apel nu întruneşte condiţiile prevăzute la art. 364 şi art. 365 şi dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat şi/sau a taxei de timbru, instanţa de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înştiinţarea participanţilor la proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor. (3) Încheierea instanţei de apel de a nu se da curs cererii poate fi atacată odată cu fondul.”

Art. 369 alin. (1) lit. a), alin. (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: a) apelantul nu a îndeplinit în termen indicaţiile instanţei de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 al. (1). (2) Încheierea judecătorească de restituire a cererii de apel poate fi atacată cu recurs.”

Art. 75 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) În proces civil, persoanele fizice îşi pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea avocat.”

Art. 8 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Părţile, alţi participanţi la proces au dreptul să fie asistaţi în judecată de către un avocat ales ori desemnat de coordonatorul oficiului teritorial al Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat sau de un alt reprezentant, în cazurile prevăzute de prezentul cod. (2) Asistenţa juridică poate fi acordată în orice instanţă de judecată şi în orice fază a procesului.”

Art. 27 din Legea cu privire la asistența juridică garantată de stat nr. 198 din 26 iulie 2007: 1) Decizia privind acordarea asistenţei juridice calificate va conţine: a) data şi locul emiterii; b) numele şi prenumele persoanei care a emis-o; c) denumirea organului emitent; d) numele şi prenumele solicitantului; e) forma asistenţei juridice solicitate; f) temeiurile de acordare sau refuzul de a acorda asistenţă juridică calificată; g) numele, prenumele, coordonatele avocatului desemnat să acorde asistenţă juridică calificată; h) modul şi termenul de contestare a deciziei; i) altă informaţie relevantă. (2) La numirea avocatului, coordonatorul oficiului teritorial va ţine cont de cererea solicitantului privind desemnarea unui anumit avocat, gradul lui de antrenare în executarea unor alte decizii privind acordarea asistenţei juridice calificate, precum şi de alte circumstanţe relevante. 4 (3) Drepturile şi obligaţiile avocatului care acordă asistenţă juridică calificată se atestă prin decizie privind acordarea de asistenţă juridică, emisă în condiţiile prezentei legi.

Art. 79 din Codul de procedură civilă: „(1) Drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale persoanelor care nu au capacitate deplină de exerciţiu şi ale celor în privinţa cărora au fost instituite măsuri de ocrotire sunt apărate în instanţă, în cazurile şi condiţiile prevăzute la art. 58 şi 581, de către părinţi, tutori sau curatori, de alte persoane cărora acest drept le este acordat prin lege. (4) Reprezentantul legal îndeplineşte în numele celui reprezentat toate actele procedurale pe care acesta din urmă are dreptul să le exercite, cu excepţiile stabilite de lege. (5) Reprezentantul legal poate încredinţa unui avocat reprezentarea în instanţă judecătorească. Reprezentantul legal poate fi chemat personal, după caz, în judecată pentru a da explicaţii referitor la actele pe care le-a încheiat ori săvârşit în această calitate.”

Art. 80 alin. (7) din Codul de procedură civilă: „(7) Împuternicirile date avocatului sau avocatului stagiar se atestă prin mandat.”

Art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 cu privire la aprobarea formularului şi modului de utilizare a mandatului avocatului şi al avocatului stagiar: „Formularul mandatului avocatului conţine următoarele elemente obligatorii: 1) pe recto se inserează: a) numărul şi seria; b) denumirea biroului asociat de avocaţi; c) denumirea cabinetului avocatului; d) datele de contact; e) denumirea "MANDAT"; f) numele şi prenumele avocatului; g) numărul licenţei şi data eliberării; h) numărul contractului de asistenţă juridică şi data semnării; i) numărul deciziei coordonatorului Oficiului Teritorial al Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat şi data semnării; j) semnătura avocatului; 2) pe verso se inserează: a) împuternicirile avocatului; a1) numele şi prenumele clientului; b) semnătura clientului sau, după caz, a avocatului.”

Prin urmare, recursul declarat la 12 februarie 2026, de către avocatul Tatiana Tampei, în interesele Feodorei Cebotari, se consideră depus în interiorul termenului legal prevăzut la art. 425 din Codul de procedură civilă. 5

Totodată, instanța de recurs reține că încheierea din 11 februarie 2026 a Curții de Apel Centru privind restituirea apelului declarat în numele lui Victor Ciobanu nu a fost contestată, prin urmare, instanța de recurs nu se va expune în această parte asupra acesteia.

Din actele cauzei rezultă că la 27 ianuarie 2023, OCN „Credit Comod” SRL a depus cerere de chemare în judecată cu valoare redusă împotriva lui Victor Cebotari și Feodorei Cebotari, prin care a solicitat încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 21 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a acceptat cererea de chemare în judecată depusă de OCN „Credit Comod” SRL către Victor Cebotari și Feodora Cebotari, cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată.

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani prin hotărârea din 28 iulie 2023 a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de OCN „Credit Comod” SRL. A încasat în mod solidar de la Victor Cebotari și Feodora Cebotari în beneficiul OCN „Credit Comod” SRL cu titlu de datorie în baza contractului de împrumut nr. 2109000475 din 11 august 2021 formată din: mărimea împrumutului în sumă de 2 818,60 dolari SUA, dobânda aferentă împrumutului în sumă de 419,78 dolari SUA, penalitatea în sumă de 805,69 dolari SUA, iar în total suma de 4 044,07 dolari SUA, echivalent în valută națională conform cursului oficial al BNM la data executării hotărârii, suma de 2 293 lei cu titlu de cheltuieli pentru achitarea taxei de stat. A încasat de la Victor Cebotari în beneficiul OCN „Credit Comod” SRL suma de 270 lei pentru citarea publică. În rest, pretenția OCN „Credit Comod” SRL cu privire la încasarea cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice, a respins-o ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia de acordare a asistenței juridice garantate de stat pe cauza civile nr. 0170/ACC din 21 ianuarie 2026 a CNAJGS, s-a desemnat avocatul Tatiana Tampei în calitate de avocat pentru a-i acorda asistență juridică Feodorei Cebotari în cauza civilă nr. 2-1755/23.

La 23 ianuarie 2026, în baza decizii a CNAJGS nr. 0170/ACC din 21 ianuarie 2026, avocatul Tatiana Tampei a emis mandatul Seria MA nr. 2321430 din 23 ianuarie 2026.

La 22 ianuarie 2026, avocatul Tatiana Tampei, în interesele Feodorei Cebotari și Svetlana Gherasimenco, în interesele lui Victor Cebotari au depus cerere de apel împotriva hotărârii din 28 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. 6

Ulterior, la 27 ianuarie 2026, avocatul Tatiana Tampei a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Centru o cerere, fiind anexat mandatul avocațional, în original, Seria MA nr. 2321430 din 23 ianuarie 2026.

Prin încheierea din 11 februarie 2026 a Curții de Apel Centru, s-a restituit cererea de apel depusă de avocatul Tatiana Tampei, în interesele Feodorei Cebotari și lui Victor Cebotari împotriva hotărârii din 28 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, pronunțată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de OCN „Credit Comod” SRL împotriva lui Victor Cebotari și Feodorei Cebotari cu privire la încasarea în mod solidar a datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată, ca fiind depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel.

Efectuând controlul judiciar al încheierii din 11 februarie 2026, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel prematur și neîntemeiat a aplicat sancțiunea procedurală de restituire a apelului.

Examinând materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că beneficiara asistenței juridice garantată de stat, Feodora Cebotari, în sensul art. 19 alin. (1) lit. e) din Legea privind asistența juridică garantată de stat nr. 198/2007 are dreptul la asistenţă juridică calificată, deoarece nu dispune de suficiente mijloace pentru a plăti aceste servicii.

Potrivit acestei norme solicitantul beneficiază de asistență juridică garantată de stat în orice etapă a procedurii, pentru a li se asigura protecție efectivă a drepturilor și libetăților fundamentale. Această protecție include, în mod necesar, dreptul la o apărare efectivă și dreptul de acces la căile de atac, în conformitate cu art. 20 din Constituție și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

La caz, avocatul Tatiana Tampei a fost desemnat prin decizia CNAJGS nr. 0170/ACC din 21 ianuarie 2026 pentru a acorda asistență juridică garantată de stat beneficiarei Feodora Cebotari, în cauza civilă nr. 2- 1755/23.

În sensul art. 27 alin. (3) din Legea nr. 198/2007, drepturile și obligațiile avocatului care acordă asistență juridică calificată se atestă prin decizie privind acordarea de asistență juridică, aceasta constituind temeiul legal și complet al reprezentării. Decizia CNAJGS are caracter continuu și produce efecte pe întreaga durată a procedurii, până la epuizarea căilor ordinare de atac, în lipsa unei revocări exprese.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că formalismul excesiv al cerinței privind prezentarea împuternicirilor semnate 7 de client ar goli din conținut scopul legii, întrucât în numeroase situații nu poate semna fizic mandatul sau completa împuternicirile pe verso.

Astfel, în cazul acestor subiecți speciali, decizia CNAJGS are o dublă funcție: confirmă desemnarea avocatului; îi conferă acestuia, implicit, toate împuternicirile speciale necesare pentru a acționa în numele beneficiarului, inclusiv pentru exercitarea căilor de atac.

Această interpretare excesivă și funcționare a mandatului este impusă de scopul protecției prevăzut de art. 6, art. 19 din Legea nr. 198/2007, precum și de principiul efectivității dreptului la apărare.

Prin urmare, avocatul desemnat acționează în temeiul deciziei CNAJGS, care îi conferă implicit toate drepturile procesuale necesare pentru apărarea efectivă a intereselor beneficiarului, inclusiv dreptul de a contesta hotărârile judecătorești. Împuternicirile avocatului derivă direct din decizia CNAJGS, iar mandatul eliberat de avocatul desemnat reprezintă un instrument ce demonstrează calitatea sa procesuală, dar nu și izvorul autonom al împuternicirilor. Mandatul reflectă formal exercitarea drepturilor ce decurg din desemnarea legală – decizia CNAJGS.

În opinia instanței de recurs, avocatul Tatiana Tampei a acționat în limitele mandatului conferit prin decizia CNAJGS nr. 0170/ACC din 21 ianuarie 2026, depunând cererea de apel în termenul legal, în interesul beneficiarei Feodora Cebotari.

Mandatul de avocat seria MA nr. 2321430 din 23 ianuarie 2026 nu creează un nou raport juridic, ci confirmă și concretizează o împuternicire preexistentă, derivată din aceeași sursă legală – decizia de desemnare nr. 0170/ACC emisă de CNAJGS la 21 ianuarie 2026.

Prin urmare, mandatul are caracter de confirmare suplimentară a unui drept care deja exista la momentul depunerii apelului. Faptul că mențiunea privind dreptul de a ataca hotărârile judecătorești nu este specificat pe versoul acestuia, nu poate anula retroactiv efectele actului procesual legal exercitat în baza deciziei CNAJGS nr. 0170/ACC din 21 ianuarie 2026.

Acțiunile avocatului trebuie apreciate prin prisma statutului solicitantului și a scopului legii de a garanta o protecție juridică efectivă. Reieșind din aceste criterii, acțiunile avocatului Tatiana Tampei sunt legale și conforme scopului reprezentării, întrucât acesta a acționat în limitele competenței conferite prin decizia CNAJGS.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, instanțele de judecată, în cauzele ce vizează beneficiari ai asistenței juridice garantate de stat din categorii vulnerabile, nu trebuie să interpreteze restrictiv 8 drepturile de reprezentare, întrucât aceasta ar contraveni principiilor de acces efectiv la justiție și de protecție reală a drepturilor fundamentale.

O interpretare contrară ar echivala cu o restrângere excesiv formalistă a dreptului la apărare garantat de art. 20 din Constituție și art. 6 din CEDO, privând beneficiarul asistenței juridice de efectivitatea protecției judiciare.

Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului impun o interpretare teleologică și favorabilă exercitării dreptului la apărare, dar nu una formală care ar priva beneficiarul de o cale de atac doar pentru o lipsă temporară de formă și conținut a mandatului.

În cauza Airey c. Irlandei, cererea nr. 6289/73, hotărârea din 09 octombrie 1979, CtEDO a remarcat că art. 6 trebuie interpretat astfel încât statele semnatare să aibă obligația de a asigura accesul efectiv la instanță – nu doar un drept formal pe hârtie, ci posibilitatea reală de a iniția proceduri când este necesar. Garanțiile procesuale sunt inutile dacă persoana nu are practic acces la proceduri. Dreptul la un „proces echitabil” include, astfel, obligația statului de a nu lăsa dreptul fără mijloace reale de realizare. Dreptul de acces nu poate fi tratat formal, astfel încât obstacolele economice sau alte piedici să-l facă inoperant.

Completul notează că Curtea Supremă de Justiție dispune de practică relevantă în cauzele ce vizează împuternicirile avocaților desemnați prin decizia Consiliului Național pentru Asistența Juridică Garantată de Stat (decizia nr. 3r-185/25 din 31 octombrie 2025), de care urmează a se ține cont.

Pentru a nu da dovadă de un formalism prea excesiv din partea instanței judecătorești și a nu aduce atingere nejustificată dreptului de acces la justiție, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a admite recursul declarat de avocatul Tatiana Tampei în interesele Feodorei Cebotari, a casa în parte încheierea din 11 februarie 2026 a Curții de Apel Centru, și anume, în partea restituirii cererii de apel depusă de avocatul Tatiana Tampei în interesele Feodorei Cebotari cu restituirea cauzei la Curtea de Apel Centru, în același complet de judecată, pentru rejudecarea problemei soluționate prin încheierea casată. În partea restituirii apelului declarat de Svetlana Gherasimenco, în interesele lui Victor Cebotari împotriva încheierii din 11 februarie 2026 a Curții de Apel Centru se menține.

De asemenea, Completul de judecată reține că la 26 februarie 2026, Svetlana Gherasimenco, în interesele Feodorei Cebotari, a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 11 februarie 2026 a Curții de Apel Centru, care după cum se indică în cerere reprezintă interesele și înaintează prezenta cerere în calitate de reprezentant. 9

Instanța de recurs reține că Svetlana Gherasimenco a prezentat instanței pentru a confirma că este reprezentantul Feodorei Cebotari, extrasul din hotărârea Tribunalului poporului raionului Frunze nr. 2-420/85 din 22 martie 1985, prin care Feodora Cebotari a fost declarată iresponsabilă (f.d.99), precum și hotărârea din 16 aprilie 1985 a Comitetului executiv al consiliului raionului Frunze al deputaților poporului, prin care Svetlana Gherasimenco a fost numită în calitate de tutore a sorei sale Feodora Cebotari pentru a avea grijă de ea și administrarea proprităților. (f.d. 100)

Potrivit art. XVII alin. (1) din Legea nr. 66 din 13 aprilie 2017 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative (în vigoare din 02 iunie 2017) la expirarea termenului de un an din data intrării în vigoare a prezentei legi, persoanele fizice care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt limitate în capacitate de exerciţiu se consideră persoane fizice cu capacitate deplină de exerciţiu, iar curatela asupra lor încetează de plin drept. (3) Persoanele fizice majore care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt lipsite de capacitate de exerciţiu se consideră persoane fizice în privinţa cărora este instituită măsura de ocrotire judiciară sub forma tutelei, care va fi guvernată de dispoziţiile prezentei legi. (4) Măsurile de ocrotire judiciare sub forma tutelei, prevăzute la alin. (3), vor înceta de plin drept la expirarea termenului de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepţia cazului când acestea sunt revocate de către instanţa de judecată înaintea expirării termenului respectiv, cu sau fără instituirea unei noi măsuri de ocrotire judiciare conform alin. (5). (5) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, orice persoană îndreptăţită conform art. 4030 din Codul civil (care potrivit art. 7 alin. (4) din Legea nr. 133/2018 urmează a fi aplicat art. 94) poate depune cerere de instituire a măsurii de ocrotire judiciare în condiţiile legislaţiei în vigoare.

De altfel, Svetlana Gherasimenco, care a acționat în interesele Feodorei Cebotari, a prezentat instanței o hotărâre din 1985, care confirmă calitatea sa de tutore. Însă, nu a prezentat instanței un act judecătoresc emis până sau după 02 iunie 2018 care ar demonstra că la moment este instituită măsura de ocrotire judiciare (ocrotire provizorie, tutelă sau curatelă) pentru a demonstra că este reprezentant legal al Feodorei Cebotari la data depunerii cererii de recurs, ori în termenul specificat în Legea nr. 66/2017.

În circumstanțele menționate și în contextul normelor de drept enunțate în pct. 15 în prezenta încheiere, instanţa de recurs a conchis că, în speță, dreptul de a contesta cu recurs încheierea din 11 februarie 2026 a Curții de Apel Centru, a fost valorificat de către Svetlana Gherasimenco, în interesele Feodorei Cebotari, care nu deține de împuterniciri. 10

În acest context, instanţa de recurs reţine că o eventuală admitere a cererii de recurs depuse de către Svetlana Gherasimenco, în interesele Feodorei Cebotari, în lipsa unor împuterniciri legale, ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice şi a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil garantate de art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăților Fundamentale.

Din considerentele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide de a restitui recursul declarat de Svetlana Gherasimenco în interesele Feodorei Cebotari, ca depus de o persoană care nu este în drept să declare recurs.

În conformitate cu art. art. 4261 alin. (1) lit. b) şi alin. (2), art. 427 lit. b) și art. 428 din Codul de procedură civilă