2r-52/26 — Apărarea onoarei demnității și reputației profesionale obligarea dezmintirii informației răspândite repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată

La 08 decembrie 2024, Iuri Sorochin a depus cerere de chemare în judecată împotriva Victoriei Dobrodomov privind apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, obligarea dezmințirii informației răspândite, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 01 iulie 2025 a Judecătoriei Drochia, sediul Râșcani, s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Iuri Sorochin (f.d.158).

La 30 iulie 2025, Iuri Sorochin a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 01 iulie 2025 a Judecătoriei Drochia, sediul Râșcani, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri de admiterea integrală a cererii sale de chemare în judecată (f.d.165-166).

Prin încheierea din 17 noiembrie 2025 a Curții de Apel Nord, nu s-a dat curs apelului declarat de Iuri Sorochin. Apelantului i s-a comunicat necesitatea prezentării și înregistrării la Direcția Evidență și Documentare Procesuală (cancelaria) a Curții de Apel Nord a unui apel semnat olograf, în atâtea copii câți participanți la proces sunt, sau semnat cu semnătură electronică avansată calificată, care să conțină esența și temeiurile apelului, argumentele privind ilegalitatea sau netemeinicia hotărârii contestate, motivele de drept pe care se întemeiază apelul, probele invocate în susținerea acestuia, precum și solicitările apelantului, anexând totodată dovada achitării taxei de stat în sumă de 3229,97 de lei și a taxei de timbru în sumă de 200 de lei, acordându-i-se un termen până la 01 decembrie 2025. De asemenea, apelantul a fost atenționat că, în cazul în care va expedia cererea de apel motivată și dovada achitării taxelor prin alte mijloace decât depunerea personală la instanță, urmează să se asigure că acestea vor parveni instanței de apel în termenul stabilit. Iar, în cazul neînlăturării neajunsurilor indicate, cererea de apel va fi considerată nedepusă și restituită (f.d. 178–181).

La 20 noiembrie 2025, Iuri Sorochin, a depus cerere, prin care a solicitat scutirea de la achitarea taxei de stat și de timbru, sau menținerea 1 cuantumului inițial stabilit de prima instanță în sumă de 500 + 200 de lei, fără majorări (f.d.183-184).

Prin încheierea din 25 noiembrie 2025 a Curții de Apel Nord, s-a respins cererea de scutire de la plata taxei de stat formulată de apelantul Iuri Sorochin la depunerea cererii de apel, acordându-i-se un termen suplimentar până la 29 decembrie 2025 pentru înlăturarea neajunsurilor cererii de apel, prin prezentarea cererii motivate și a dovezii achitării taxei de stat și taxei de timbru indicate în încheierea din 17 noiembrie 2025 a Curții de Apel Nord, cu atenționarea că nerespectarea acestor cerințe va atrage considerarea cererii de apel ca nedepusă și restituirea acesteia (f.d.193-195).

La 24 noiembrie 2025, Iuri Sorochin a prezentat cererea de apel motivată, în care a reiterat pretențiile inițiale și a solicitat admiterea acestora (f.d.196-198).

Iar, la 26 decembrie 2025 Iuri Sorochin a depus o cerere, prin care a solicitat punerea pe rol a apelului său, la care a anexat bonurile de plată a taxei de stat în sumă de 392,50 de lei și a taxei de timbru în mărime de 200 de lei (f.d.200-203).

Prin încheierea din 23 ianuarie 2026 a Curții de Apel Nord, s-a restituit cererea de apel depusă de Iuri Sorochin împotriva hotărârii din 01 iulie 2025 a Judecătoriei Drochia, sediul Râșcani (f.d.204-208).

La 31 ianuarie 2026, Iuri Sorochin a depus cerere de recurs, completată la 08 aprilie 2026 împotriva încheierilor din 17 noiembrie 2025, 25 noiembrie 2025 și 23 ianuarie 2026 ale Curții de Apel Nord, solicitând casarea acestora și remiterea cauzei spre examinare în fond, în instanța de apel, în alt complet de judecată (f.d.210-216).

În susținerea cererii de recurs, recurentul a susținut că încheierile din 17 noiembrie 2025, 25 noiembrie 2025 și 23 ianuarie 2026 ale Curții de Apel Nord sunt nelegale, întrucât instanța de apel a restituit cererea de apel în mod formal și nejustificat, ignorând cererea expresă de scutire de la plata taxei de stat, întemeiată pe situația sa socială, respectiv faptul că are în întreținere un copil cu dizabilitate, fără a examina în mod real această solicitare și fără a motiva refuzul, contrar prevederilor legale aplicabile și dreptului de acces la justiție.

Totodată, recurentul a invocat faptul că instanța de apel a recalculat în mod arbitrar taxa de stat, stabilind un cuantum semnificativ mai mare decât cel fixat de instanța de fond, deși nu are competența de a modifica obligația fiscală deja determinată, în condițiile în care apelul reprezintă o continuare a aceleiași proceduri și nu o acțiune nouă.

Acesta a mai arătat că instanța de apel a ignorat reducerea pretențiilor formulate și, implicit, diminuarea taxei de stat, precum și faptul 2 că taxa a fost achitată efectiv în cuantumul corespunzător cererii modificate, fiind prezentate dovezile de plată, însă aceste circumstanțe nu au fost luate în considerare.

De asemenea, a invocat încălcarea principiului potrivit căruia taxa de stat și taxa de timbru se achită o singură dată în cadrul procedurii civile, instanța de apel impunând în mod nejustificat o sarcină fiscală suplimentară.

În context, a subliniat că instanța de apel a omis să se pronunțe asupra taxei de stat și a taxei de timbru, precum și asupra restituirii acestora din bugetul de stat, ceea ce constituie o omisiune de pronunțare și o încălcare a obligației de motivare.

În fine, recurentul a susținut că prin soluția de restituire a cererii de apel instanța ierarhic inferioară a manifestat un formalism excesiv, fără a analiza proporțional situația concretă și fără a ține cont de plata efectuată și de circumstanțele personale invocate, ceea ce a condus la restrângerea nejustificată a accesului la justiție și la încălcarea dreptului la un proces echitabil.

La 16 februarie 2026, în adresa Victoriei Dobrodomov, a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Iuri Sorochin.

Până la data stabilită pentru examinarea cererii de recurs depuse de Iuri Sorochin, intimata nu a depus referințe în care să-și expună opinia asupra argumentelor invocate de recurent.

Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „(3) Participanţii la proces sînt obligaţi să se folosească cu bună-credinţă de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligaţiilor procedurale, se aplică sancţiunile prevăzute de legislaţia procedurală civilă.”

Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Participanţii la proces sînt obligaţi să se folosească cu bună-credinţă de drepturile lor procedurale. Instanţa judecătorească pune capăt oricărui abuz de 3 aceste drepturi dacă prin abuz se urmăreşte tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”

Art. 83 alin.(1)-(3) din Codul de procedură civilă: „(1) Taxa de stat este o sumă de bani care se percepe, în temeiul legii, de către instanţa judecătorească în beneficiul statului de la persoanele în ale căror interese se exercită actele procedurale de judecare a cauzei civile sau cărora li se eliberează copii de pe documente din dosar. (2) În acţiunile patrimoniale, taxa de stat se determină în funcţie de caracterul şi valoarea acţiunii, iar în acţiunile nepatrimoniale şi în alte cazuri prevăzute de lege, în proporţii fixe, conform Legii taxei de stat nr.213/2023. (3) Se impune cu taxă de stat fiecare cerere de chemare în judecată, cererea reconvenţională, cererea de intervenţie principală, cererea vizând cauzele cu procedură specială, cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti, cererea de declarare a insolvabilităţii, cererea de eliberare a titlului executoriu privind executarea hotărârilor arbitrale, cererea de apel, cererea de recurs, cererea de eliberare a copiilor (duplicatelor) de pe actele judecătoreşti, precum şi alte cereri prevăzute la pct.1 din anexa nr.1 la Legea taxei de stat nr.213/2023.”

Art.84 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă: „(1) Taxa de timbru este o sumă de bani care se percepe, o singură dată, pentru intentarea unui proces judiciar civil sau de contencios administrativ atât în primă instanţă, cât şi în căile de atac, în temeiul legii. (2) Taxa de timbru se achită în contul instanţelor de judecată şi se gestionează în conformitate cu art.43 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar- fiscale nr.181/2014. (3) Cuantumul taxei de timbru este determinat în mărime fixă conform Legii taxei de stat nr.213/2023. (4) Suma de bani plătită ca taxă de timbru nu se restituie, cu excepţia cazurilor prevăzute de Legea taxei de stat nr.213/2023.”

Art. 85 alin. (1) și (4) din Codul de procedură civilă: „ (1) Scutirile de taxa de stat şi/sau de taxa de timbru sunt prevăzute de pct.1 din anexa nr.2 la Legea taxei de stat nr.213/2023 şi se aplică în modul prevăzut de alin.(4) din prezentul articol. (4) În funcţie de situaţia materială şi de probele prezentate în acest sens, persoana fizică sau juridică este scutită de către judecător (de către instanţa judecătorească) de plata taxei de stat ori a unei părţi a acesteia şi/sau de plata taxei de timbru, atât în primă instanţă, cât şi în cazul exercitării căilor de atac.”

Art.100 alin.(1) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de chemare în judecată şi actele de procedură se comunică participanţilor la proces şi persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poştă, cu scrisoare recomandată şi cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace 4 care să asigure transmiterea textului cuprins în act şi confirmarea primirii lui, precum şi prin delegaţie judiciară.”

Art. 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanţa (judecătorul), participanţii la proces şi alte persoane legate de activitatea instanţei trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Art. 111 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanţa judecătorească. (2) Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor şi cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade.”

Art. 112 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă: „(3) Actul de procedură pentru care este stabilit un termen poate fi îndeplinit pînă la ora 24 a ultimei zile din termen. Dacă cererile de apel sau de recurs, documentele sau sumele băneşti au fost predate la oficiul poştal sau la telegraf, sau prin alte mijloace de comunicaţie înainte de ora 24 din ultima zi a termenului, actul de procedură se consideră îndeplinit în termen. (4) Dacă actul de procedură trebuie efectuat nemijlocit în instanţa judecătorească ori în o altă organizaţie, termenul se consideră expirat la ora care încheie programul lor sau la care încetează operaţiunile respective.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanţa de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Art. 425 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului şi a referinţei la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor”.

Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul şi să menţină încheierea.”

Art. 429 alin. (2) din Codul de procedură civilă: 5 „(2) Încheierile date în apel pot fi atacate cu recurs numai o dată cu decizia, cu excepţia cazurilor cînd, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs şi cînd încheierea face imposibilă desfăşurarea de mai departe a procesului.”

Art. 364 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de apel se depune în scris la instanţa judecătorească a cărei hotărîre se atacă, cu plata taxei de stat şi/sau a taxei de timbru în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condiţiile legii.”

Art. 365 alin. (1) lit. d) și alin.(4) din Codul de procedură civilă: „(1) În cererea de apel se indică: d) motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul; (4) La cererea de apel se anexează dovada de plată a taxei de stat, dacă apelul se impune cu taxă, şi/sau a taxei de timbru.”

Art. 368 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă: „(1) Dacă cererea de apel nu întruneşte condiţiile prevăzute la art.364 şi 365 şi dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat şi/sau a taxei de timbr, instanţa de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înştiinţarea participanţilor la proces, să nu se dea curs cererii, acordînd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor. (3) Încheierea instanţei de apel de a nu se da curs cererii poate fi atacată odată cu fondul.”

Art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă: „(1) Instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: a) apelantul nu a îndeplinit în termen indicaţiile instanţei de apel din încheierea emisă în conformitate cu art.368 alin.(1).”

Art.428 alin.(1) din Codul de procedură civilă: „(1) Decizia instanţei de recurs emisă după examinarea recursului împotriva încheierii rămîne irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanţei la data emiterii.”

Art.22 alin. (1), (3), (4) lit.a)-d) și alin. (5) al Codului civil: „(1) Se consideră notificare comunicarea unui act juridic sau a unei informații într-un scop juridic. (3) Notificarea produce efecte din momentul cînd ajunge la destinatar, cu excepția cazului în care aceasta prevede un efect întîrziat. (4) Notificarea se consideră ajunsă la destinatar: a) cînd este predată destinatarului; b) cînd este predată la adresa poștală indicată de destinatar în acest scop ori, în lipsa acesteia, la sediul destinatarului persoană juridică sau la domiciliul destinatarului persoană fizică; c) în cazul unei notificări transmise prin poștă electronică sau prin alt mijloc de comunicare individuală, cînd poate fi accesată de către destinatar; sau d) cînd este pusă în orice alt fel la dispoziția destinatarului într-un loc și într-un mod care fac posibil în mod rezonabil accesul destinatarului, fără întîrziere. 6 (5) Notificarea se consideră că a ajuns la destinatar după îndeplinirea uneia dintre cerințele prevăzute la alin. (4), oricare dintre acestea este îndeplinită mai întîi.”

Art.2 alin. (1) și (4) al Legii taxei de stat nr. 213 din 31 iulie 2023: „(1) Taxa de timbru este o sumă de bani care se percepe, o singură dată, de la persoanele fizice şi juridice pentru intentarea unui proces judiciar civil, de contencios administrativ, precum şi pentru fiecare contestaţie împotriva deciziei agentului constatator asupra cauzei contravenţionale atât în primă instanţă, cât şi în căile de atac. (4) Taxa de timbru constituie 200 de lei.”

Art. 3 lit.a) al Legii taxei de stat nr. 213 din 31 iulie 2023: „ Se impune taxă de stat pentru: a) cererile de chemare în judecată, cererile reconvenţionale, cererile de intervenţie principală, cererile de apel, cererile de recurs şi alte cereri prevăzute în anexa nr.1, cererile de contestare a actelor şi acţiunilor executorului judecătoresc, precum şi pentru cererile de eliberare de către instanţa de judecată a copiilor (duplicatelor) de pe documente, conform anexei nr.1.”

Art. 5 alin. (2) din Legea taxei de stat nr. 213 din 31 iulie 2023: „(2) În funcţie de situaţia materială şi de probele prezentate în acest sens, persoana fizică sau juridică este scutită de către judecător (de către instanţa judecătorească) de plata taxei de stat ori a unei părţi a acesteia şi/sau de plata taxei de timbru pentru intentarea unui proces judiciar civil, a unui proces de contencios administrativ, pentru fiecare contestaţie împotriva deciziei agentului constatator asupra cauzei contravenţionale, precum şi pentru fiecare cerere privind contestarea actelor de executare sau acţiunilor/inacţiunii executorului judecătoresc, atât în primă instanţă, cât şi în cazul exercitării căilor de atac.”

Art. 6 alin. (1)-(3) din Legea taxei de stat nr. 213 din 31 iulie 2023: „ (1) Taxa de stat se achită în monedă naţională prin transfer, pe cale electronică sau în numerar, în condiţiile legii. În cazul acţiunilor a căror valoare este indicată în valută străină, taxa de stat se achită conform cursului de schimb valutar în vigoare la data plăţii taxei de stat, stabilit de Banca Naţională a Moldovei. (2) Taxa de stat se varsă la bugetul de stat. Taxa de timbru se achită în contul instanţelor de judecată şi se gestionează în conformitate cu art.43 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014. (3) Taxa de stat pentru cererile de chemare în judecată, cererile reconvenţionale, cererile de intervenţie principală, cererile de apel, cererile de recurs şi pentru celelalte cereri prevăzute în anexa nr.1 se achită la depunerea lor, iar pentru eliberarea repetată a copiilor (duplicatelor) de pe fiecare act judecătoresc de dispoziţie, a copiilor de pe alte documente din dosar, eliberate de instanţa de 7 judecată la solicitarea părţilor sau a altor persoane participante la proces – la primirea lor.”

Pct.1.1.3. din Anexa nr. 1 la Legea taxei de stat nr. 213/2023: „1.1.3. Pentru cererile de chemare în judecată, cererile reconvenţionale, cererile de intervenţie principală, cererile de apel, cererile de recurs, cererile de contestare a actelor şi acţiunilor executorului judecătoresc, precum şi pentru cererile de eliberare de către instanţa de judecată a copiilor (duplicatelor) de pe documente: dacă valoarea acţiunii este de 50001–1500000 lei, cuantumurile taxei de stat este de 2050 lei + 3% din valoarea acţiunii care depăşeşte 50001 lei”.

Pct. 1.13. din Anexa nr. 1 la Legea taxei de stat nr. 213/2023: „1.13. Pentru cererile de chemare în judecată privind examinarea chestiunilor ce ţin de apărarea onoarei şi demnităţii cuantumul taxei de stat este 250 de lei”.

Pct. 1.14. din Anexa nr. 1 la Legea taxei de stat nr. 213/2023: „1.14. Pentru cerinţele referitoare la încasarea prejudiciului moral şi material formulate în acţiunile privind apărarea onoarei şi demnităţii cuantumul taxei de stat este conform pct.1.1”.

Pct. 1.16. din Anexa nr. 1 la Legea taxei de stat nr. 213/2023: „1.16. Pentru cererile de apel împotriva hotărârilor instanţelor de judecată, inclusiv pentru apelul incident şi cererile de alăturare la apel, cuantumul taxei de stat constituie 85% din taxa de stat achitată în prima instanţă, iar în cazul litigiilor cu caracter patrimonial – 85% din taxa calculată din suma contestată”.

Nota de la Pct. 1 din anexa nr. 2 la Legea taxei de stat nr. 213/2023: „ Notă: În cazurile prevăzute de lege, judecătorul sau instanţa de judecată este în drept să scutească, la cerere, integral sau parţial, persoanele fizice şi juridice de taxa de stat, precum şi să eşaloneze sau să amâne achitarea de către acestea a taxei de stat, în funcţie de situaţia lor materială şi de probele prezentate în acest sens.”

Subsecvent, raportând dispozițiile art. 83 alin. (1)–(3), art. 84 alin. (1)–(4), art. 85 alin. (1) și (4), art. 368 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă; art. 2 alin. (4), art. 3 lit. a), art. 5 alin. (2), art. 6 alin. (1)–(3) din Legea taxei de stat nr. 213 din 31 iulie 2023; pct. 1.1.3, pct. 1.13, pct. 1.14 și pct. 1.16 din Anexa nr. 1 la Legea nr. 213/2023; Nota de la pct. 1 din Anexa nr. 2 la Legea nr. 213/2023 la circumstanțele cauzei, instanța de recurs conchide temeinicia și legalitatea încheierilor din 17 noiembrie 2025 și 25 noiembrie 2025 ale Curții de Apel Nord.

În argumentarea concluziei enunțate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că art. 85 alin. (4) din Codul de procedură civilă, care reglementează instituția scutirii de la plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru, are un caracter dispozitiv, iar beneficiul scutirii nu operează de drept, ci este condiționat de îndeplinirea cumulativă a două cerințe: (i) invocarea unei stări materiale precare și (ii) susținerea acesteia prin probe corespunzătoare.

Astfel, cererea de scutire este supusă unei condiționări duble: condiție factuală – existența unei stări materiale ce justifică imposibilitatea sau dificultatea plății; și condiție procedurală – prezentarea de probe relevante și suficiente, iar scutirea de la plata taxei este lăsată la aprecierea instanței, care o va acorda „în funcție de situația materială și de probele prezentate”.

Instanţa de recurs relevă că, cererea de scutire trebuie să fie însoțită în mod obligatoriu de probe, care în opinia solicitantului confirmă starea materială și care trebuie să fie relevante (adică să se refere la sursele de venit, cheltuieli esențiale, bunuri deținute și alte obligații financiare), suficiente, care ar permite o evaluare obiectivă a stării materiale, dar și actualizate.

Respectarea condiției de probe actualizate este necesară, întrucât o situație materială este o realitate dinamică și poate fi profund diferită de la o lună la alta.

Astfel, în lipsa unor probe recente și concludente, instanța nu poate aplica dispozițiile art. 85 alin. (4) din Codul de procedură civilă, întrucât ar însemna pronunțarea unei soluții în temeiul unor presupuneri și nu al unor fapte dovedite.

Din analiza cererii depuse la 20 noiembrie 2025 de scutire scutirea de la achitarea taxei de stat și de timbru și a înscrisurilor anexate, Completul de judecată consideră justă concluzia instanței de apel, că probele prezentate nu demonstrează imposibilitatea obiectivă a apelantului- recurent Iuri Sorochin de a achita taxa de stat și de timbru, precum și faptul că sumele corect calculate de 3229,97 de lei pentru taxa de stat și de 200 de lei a taxei de timbru ar fi exagerate și împovărătoare pentru acesta or, 9 înscrisurile anexate nu confirmă veniturile și cheltuielile acestuia respectiv lipsa reală a resurselor financiare.

Iuri Sorochin nu a demonstrat că, în perioada scursă între cele două momente procesuale, nu a desfășurat activități generatoare de venit, inclusiv prin angajare în câmpul muncii sau din exercitarea profesiei de avocat. Simplul fapt că are la întreținere un copil cu dizabilități nu echivalează cu imposibilitatea de a munci sau de a obține venituri din alte surse, această circumstanță neputând fi considerată un impediment obiectiv.

De asemenea, materialele cauzei nu confirmă susținerea apelantului- recurent Iuri Sorochin privind pretinsa reducere a pretențiilor și, implicit, a cuantumului taxei de stat ce urma a fi achitată, or din actele dosarului nu rezultă că acesta ar fi depus o cerere de modificare sau micșorare a pretențiilor, în condițiile legii, și nici nu a prezentat probe care să ateste o asemenea modificare procedurală.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, obligația de plată a taxei de stat și de timbru de către părțile în proces este stabilită de lege și urmărește scopul unei bune administrări a justiției în Republica Moldova. Instanțele naționale având sarcina de a aprecia într-un caz concret, proporționalitatea și capacitatea justițiabilului de a achita taxele stabilite de lege, în funcție de situația financiară a persoanei, urmărind ca taxele impuse să nu fie de natură de a bloca accesul la justiție.

Subsidiar, instanța de recurs notează că constatările indicate în actul judecătoresc al Curții Supreme de Justiție, încheierea nr. 3ra-695/25 din 19 noiembrie 2025, invocate de Iuri Sorochin cu titlu de practică judiciară, sunt distincte de prezentul litigiu, în partea circumstanțelor, temeiurilor de fapt și de drept aplicabile, respectiv nu pot fi reținută drept cauză similară în scopul emiterii unei soluții identice.

De altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat că eventualitatea unor divergenţe de jurisprudenţă este inerentă în mod normal oricărui sistem judiciar care se bazează pe un ansamblu de instanţe de fond având competenţă teritorială. Astfel de divergenţe pot apărea şi în cadrul aceleiaşi instanţe, iar acest lucru nu se poate considera în sine contrar Convenţiei (Santos Pinto v. Portugalia, din 20 mai 2008, pct. 41; şi Parohia Greco-Catolică Lupeni şi alţii v. România (MC), pct. 116 (b)).

La fel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudenţa sa constantă a reiterat că ţine de obligaţia părţilor de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale de acces la instanţă (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007, Pîrnău ş.a. vs Republica Moldova din 31 ianuarie 2012 şi SA „Universul” vs Republica Moldova din 10 iulie 2012 ). 10

În continuare, referitor la recursul depus de Iuri Sorochin împotriva încheierii din 23 ianuarie 2026 a Curții de Apel Nord, coroborând dispozițiile art. 427 lit. a), art. 364 alin. (1), art. 365 alin. (1) lit. d) și alin.(4), art. 368, art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă cu probele administrate la dosar, instanța de recurs consideră întemeiată concluzia Curții de Apel Nord referitoare la faptul că apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel, date prin încheierea din 25 noiembrie 2025 a Curţii de Apel Nord şi respinge argumentele recurentului invocate în susținerea poziției sale ca neîntemeiate și pur declarative.

Or, prin încheierea din 25 noiembrie 2025 a Curții de Apel Nord, s-a respins cererea de scutire de la plata taxei de stat formulată de apelantul Iuri Sorochin la depunerea cererii de apel, acordându-i-se un termen suplimentar până la 29 decembrie 2025 pentru înlăturarea neajunsurilor cererii de apel, prin prezentarea cererii motivate și a dovezii achitării taxei de stat și taxei de timbru indicate în încheierea din 17 noiembrie 2025 a Curții de Apel Nord, cu atenționarea că nerespectarea acestor cerințe va atrage considerarea cererii de apel ca nedepusă și restituirea acesteia (f.d.193-195).

Încheierea din 25 noiembrie 2025 a Curții de Apel Nord, i-a fost notificată lui Iuri Sorochin, prin e-mail, la 27 noiembrie 2025, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică, anexat la materialele cauzei (f.d.199).

Astfel, având în vedere că la 27 noiembrie 2025, Iuri Sorochin, a recepționat copia încheierii din 25 noiembrie 2025 a Curţii de Apel Nord, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că apelantul a cunoscut despre neajunsurile cererii de apel şi indicaţiile date de instanţa de apel în încheierea nominalizată, însă într-un mod nejustificat, nu a întreprins acţiuni, care ar dovedi intenția de a executa indicațiile date de instanța de apel, deși avea obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță şi de a îndeplini cerințele legale, fapt, însă ignorat de acesta.

Or, la 24 noiembrie 2025, Iuri Sorochin a prezentat cererea de apel motivată, în care a reiterat pretențiile inițiale și a solicitat admiterea acestora (f.d.196-198). Iar, la 26 decembrie 2025 Iuri Sorochin a depus o cerere, prin care a solicitat punerea pe rol a apelului său, la care a anexat bonurile de plată a taxei de stat în sumă de 392,50 de lei și a taxei de timbru în mărime de 200 de lei (f.d.200-203)

Aici, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că, rolul instanței de judecată este de a aduce la cunoștință persoanei despre emiterea hotărârii judecătorești, iar apelantul Iuri Sorochin, fiind partea interesată în soluționarea prezentei cauze, în condițiile în care la 11 27 noiembrie 2025 a recepționat încheierea din 25 noiembrie 2025 a Curții de Apel Nord, urmau să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță şi anume, să depună efortul și diligența indispensabilă, întru îndeplinirea în termen a indicațiilor instanței de apel, date prin încheierea din 25 noiembrie 2025 a Curții de Apel Nord.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs constată că recurentului i s-a oferit oportunitatea de a respecta obligațiile procesuale, iar neexecutarea acestora nu poate fi imputată Curții de Apel Nord și nici nu constituie motiv de anulare a încheierii instanței de apel. Drept urmare, argumentele invocate nu pot fi primite, fiind neîntemeiate în drept și în fapt.

Astfel, Iuri Sorochin, din data notificării copiei încheierii din 25 noiembrie 2025 a Curţii de Apel Nord, 27 noiembrie 2025 şi până la data limită pentru prezentarea dovezii achitării taxei de stat în sumă de 3229,97 de lei și a taxei de timbru în sumă de 200 de lei, 29 decembrie 2025, a avut termen real şi suficient întru realizarea acțiunilor procesuale necesare în vederea apărării drepturilor şi intereselor sale legitime, însă nu a întreprins acțiuni, care ar dovedi intenţia de a executa indicaţiile date de instanţa de apel.

Referitor la susținerea recurentului privind pretinsa omisiune a instanței de apel de a se pronunța asupra restituirii taxei de stat și a taxei de timbru, aceasta nu poate fi reținută, întrucât din materialele cauzei nu rezultă că Iuri Sorochin ar fi înaintat o cerere expresă în acest sens, astfel încât instanța nu era învestită cu soluționarea unui asemenea aspect și nu putea fi ținută să se pronunțe asupra unei chestiuni care nu a făcut obiectul învestirii sale.

Așadar, reiterând dispozițiile coroborate ale art. 10 alin. (1), (2), art.56 alin. (3) și art. 61 alin. (1), art. 110, 113 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că Iuri Sorochin, nu a depus diligența necesară în vederea executării în termenul acordat a încheierii din 25 noiembrie 2025 a Curţii de Apel Nord.

În asemenea circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, instanța de apel corect și legal a restituit apelul declarat de Iuri Sorochin.

Respectiv, instanța de recurs reține că soluția adoptată de instanța de apel prin încheierea recurată privind restituirea cererii de apel, în rezultatul nelichidării neajunsurilor, este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în vedere obligația părților privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună credință și în termen. 12

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudenţa sa constantă a reiterat că ţine de obligaţia părţilor de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale de acces la instanţă (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, Nr.7 din Chișinău557/03 din 11 septembrie 2007, Pîrnău ş.a. vs Republica Moldova din 31 ianuarie 2012 şi SA „Universul” vs Republica Moldova din 10 iulie 2012 ).

Pornind de la cele menționate supra, coroborate cu probele administrate la dosar, instanța de recurs apreciază întemeiată poziţia Curții de Apel Nord referitoare la faptul că apelantul nu a îndeplinit în termen indicaţiile instanţei de apel date prin încheierea din 25 noiembrie 2025 a Curţii de Apel Nord şi prin urmare, corect a dispus restituirea cererii de apel depuse de Iuri Sorochin.

Astfel, din considerentele menționate şi având în vedere că încheierile instanței de apel sunt legale, iar argumentele invocate de Iuri Sorochin sunt declarative și neîntemeiate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat și a menține încheierile contestate, care fac obiectul prezentului recurs. 78. Ţinând cont de cele expuse şi în temeiul art. 424 alin. (2), 427 lit. a), 428 din Codul de procedură civilă