2ra-871/24 — Apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale și obligarea dezmintirii informației defăimătoare

La 7 iunie 2021, Aureliu Colenco și Denis Calaida au depus cerere de chemare în judecată împotriva Curții de Apel Cahul, prin care au solicitat constatarea ca defăimătoare a informațiilor reflectate în comunicatele publicate pe site-ul Curții de Apel Cahul la 15 aprilie 2021 și 21 aprilie 2021, precum și obligarea pârâtei să dezmintă informațiile respective pe site-ul propriu, în același mod în care au fost răspândite.

În motivarea cererii, reclamanții au invocat că, începând cu 15 aprilie 2021, persoanele responsabile din cadrul Curții de Apel Cahul au publicat pe site-ul web al instanței comunicate de presă referitoare la cauza penală ce îl vizează pe Ilan Șor, apărarea căruia reclamanții o asigurau în calitate de avocați. Au susținut că aceste comunicate conțin fapte neveridice și denaturate, cu scopul dezinformării publicului și lezării reputației lor profesionale.

Cu privire la comunicatul din 15 aprilie 2021, reclamanții au considerat falsă afirmația că avocații Aureliu Colenco și Denis Calaida ar fi abandonat sala de ședință până la expirarea termenului de 60 de minute, arătând că ședința din 13 aprilie 2021 a fost deschisă la ora 11:50 și a durat până la ora 14:55, interval care include și examinarea cererii de recuzare, deliberările, pauza de prânz și alte întreruperi de ordin procedural. Au invocat răspunsul Cancelariei de Stat a Republicii Moldova nr. 20-78-512-3043 din 21 aprilie 2021, care a explicat că limitarea duratei ședinței la 60 de minute se aplică indiferent de evenimentele din cadrul acesteia.

Reclamanții au mai arătat că, prin decizia Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție nr. 1r-5/2021 din 28 aprilie 2021, încheierea de aplicare a amenzilor judiciare față de avocați a fost casată, instanța supremă constatând că aceștia au părăsit sala de ședință în semn de protest față de nerespectarea de către completul de judecată a dispozițiilor Comisiei pentru Situații Excepționale. Prin urmare, la momentul înaintării cererii de chemare în judecată, informația de pe site-ul pârâtei care sugera că avocații sunt amendați era, în opinia reclamanților, falsă și urma a fi dezminținită. 1

Cu privire la comunicatul din 21 aprilie 2021, reclamanții au considerat denaturată afirmația că avocații Aureliu Colenco și Denis Calaida ar fi depus cerere de suspendare a procesului în temeiul Dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale nr. 3 din 15 aprilie 2021. Au precizat că în cadrul ședinței din 16 aprilie 2021 nu a fost înaintată nicio cerere de suspendare, unica cerere depusă fiind una cu caracter organizatoric privind modul de desfășurare a procesului în contextul prevederilor speciale ale dispoziției respective.

Reclamanții au solicitat constatarea ca defăimătoare a două fragmente concrete din comunicatele menționate și obligarea Curții de Apel Cahul să publice pe site-ul propriu un text de dezminținire cu conținut determinat, care să precizeze că informațiile publicate la 15 aprilie 2021 și 21 aprilie 2021 nu corespund adevărului și că încheierea de aplicare a amenzilor judiciare a fost casată prin decizia Curții Supreme de Justiție nr. 1r-5/2021 din 28 aprilie 2021.

Instanța de apel a reținut că prima instanță a examinat cauza sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material și procedural, apreciind la justa valoare probele administrate în conformitate cu art. 130 din Codul de procedură civilă, pronunțând o hotărâre legală și întemeiată.

Instanța de apel a constatat că apelanții Aureliu Colenco și Denis Calaida nu au demonstrat că informația publicată în comunicatele plasate pe site-ul web al Curții de Apel Cahul la 15 aprilie 2021 și 21 aprilie 2021 este defăimătoare, 2 întrucât nu s-a stabilit că informația este falsă. În susținerea acestei concluzii, colegiul civil a reținut procesele-verbale ale ședințelor de judecată din 13 aprilie 2021 și 16 aprilie 2021 din dosarul penal privind Ilan Șor, constatând că conținutul comunicatelor a fost redactat în baza acestor procese-verbale, împotriva cărora nu au fost formulate observații.

Cu privire la comunicatul din 21 aprilie 2021, instanța de apel a apreciat că alegația reclamanților potrivit căreia în cadrul ședinței din 16 aprilie 2021 nu ar fi fost depusă nicio cerere de suspendare nu corespunde realității, întrucât o astfel de cerere a fost prezentată în afara ședinței de judecată, prin care s-a solicitat emiterea unei încheieri motivate cu privire la suspendarea examinării cauzei pe perioada stării de urgență. Urmare a acestei cereri, Colegiul Penal al Curții de Apel Cahul a emis încheierea din 16 aprilie 2021 de respingere a cererii de suspendare, astfel că caracterul fals al comunicatului din 21 aprilie 2021 nu a fost constatat.

Referitor la limitarea ședinței la 60 de minute, instanța de apel a reținut că la ședința din 13 aprilie 2021 au avut loc întreruperi din motive de ordin procedural, astfel că examinarea propriu-zisă a cauzei penale nu a depășit limita instituită de Comisia pentru Situații Excepționale. Totodată, instanța de apel a observat că răspunsul Cancelariei de Stat nr. 20-78-512-3043 din 21 aprilie 2021 a precizat că, în cazul în care desfășurarea ședinței nu se încadrează în 60 de minute, se declară pauză sanitară de 10-15 minute, după care ședința continuă, fapt confirmat prin procesele-verbale din 13 aprilie 2021.

Cu privire la argumentul reclamanților referitor la casarea încheierii de aplicare a amenzilor judiciare prin decizia Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție nr. 1r-5/2021 din 28 aprilie 2021, instanța de apel a constatat că acest fapt nu permite identificarea unei informații denaturate în sensul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 64 din 23 aprilie 2010 cu privire la libertatea de exprimare, întrucât prin decizia respectivă nu s-a constatat expres că faptul descris în comunicat nu a avut loc, iar casarea încheierii de sancționare s-a dispus din alte motive. Instanța de apel a mai reținut că comunicatele au fost plasate la 15 și 21 aprilie 2021, anterior deciziei Curții Supreme de Justiție din 28 aprilie 2021, astfel că la momentul publicării informația era veridică.

Instanța de apel a concluzionat că comunicatele intimatei plasate pe pagina web a Curții de Apel Cahul nu sunt de natură să aducă atingere onoarei, demnității și reputației profesionale a reclamanților, care s-au limitat la o simplă afirmare că informațiile publicate ar impune publicului larg concluzia că conduita avocaților este reproșabilă, fără a stabili vreun fals. Argumentele apelului au fost apreciate ca nefondate, hotărârea instanței de fond fiind menținută.

La 16 iulie 2024, Aureliu Colenco și Denis Calaida au depus cerere de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 14 martie 2024 și a hotărârii Judecătoriei Cahul, sediul Central, din 19 aprilie 2023, solicitând casarea integrală a ambelor acte judecătorești și pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.

Recurenții au invocat temeiul prevăzut de art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, susținând că hotărârea și decizia atacate sunt arbitrare ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

În ceea ce privește comunicatul din 15 aprilie 2021, recurenții au susținut că atât prima instanță, cât și instanța de apel au apreciat în mod vădit nerezonabil răspunsul Cancelariei de Stat a Republicii Moldova nr. 20-78-512-3043 din 21 aprilie 2021 și decizia Curții Supreme de Justiție nr. 1r-5/2021 din 28 aprilie 2021. Au arătat că, potrivit răspunsului Cancelariei de Stat, limitarea duratei ședinței la 60 de minute se aplică indiferent de evenimentele din cadrul acesteia, iar ședința din 13 aprilie 2021 a durat 3 ore și 5 minute, de la ora 11:50 până la ora 14:55, astfel că recurenții nu au părăsit sala de ședință până la împlinirea termenului de 60 de minute, iar afirmația din comunicat nu corespunde adevărului.

Recurenții au mai arătat că sintagma potrivit căreia avocații ar fi abandonat sala ședinței până la împlinirea termenului de 60 de minute, reținută de ambele instanțe ca fiind conformă realității, contravine deciziei Curții Supreme de Justiție nr. 1r-5/2021 din 28 aprilie 2021, prin care s-a dispus casarea încheierii de sancționare a avocaților Aureliu Colenco, Denis Calaida și Nicolae Bojenco cu amendă judiciară. Au citat din considerentele acelei decizii, potrivit cărora avocații au părăsit sala de ședință în semn de protest față de nerespectarea de către completul de judecată a dispozițiilor Comisiei pentru Situații Excepționale, și nu din cauza expirării termenului de 60 de minute.

În ceea ce privește comunicatul din 21 aprilie 2021, recurenții au susținut că instanțele ierarhic inferioare au confirmat în mod eronat veridicitatea celor reflectate în comunicat, în contradicție cu probele administrate la dosar. Au arătat că în cadrul ședinței din 16 aprilie 2021 avocații nu au înaintat cereri de suspendare a procesului, ci o cerere cu caracter organizatoric privind continuitatea procesului în contextul prevederilor Dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale nr. 3/2021, prin care au solicitat instanței să se expună asupra modului de organizare a procesului și să clarifice dacă examinarea cauzei va continua sau va fi suspendată.

Recurenții au concluzionat că comunicatele publicate de intimată nu reflectă adevărul celor întâmplate în cadrul ședințelor din 13 și 16 aprilie 2021, că informația denaturată adusă la cunoștința publicului a lezat onoarea și reputația lor 4 profesională, și că argumentele privind caracterul defăimător al informațiilor au fost prezentate atât în cererea de chemare în judecată, cât și în cererea de apel.

Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: ,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărâriisau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenţei uniforme a Curţii Supreme de Justiţie; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanţa nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale. Temeiurile menţionate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanţa de apel.”

Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat”.

Art. 440 alin. (1) și alin. (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existenţa unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părţilor, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conţine sumar faptele cauzei, motivele şi temeiul inadmisibilităţii, se publică pe pagina web oficială a Curţii Supreme de Justiţie şi se expediază părţilor.”

Din materialele cauzei rezultă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată participanților la proces la data de 21 mai 2024. Prin urmare, recursul declarat la 16 iulie 2024 este considerat a fi depus în termen.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1) lit. a)-f) şi alin. (2) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.

Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Completul Curții Supreme de Justiție notează, că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Or, dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor şi concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție aderă la argumentele dezvoltate de Curtea de Apel Bălți, întrucât acestea sunt fondate pe o interpretare corectă a normelor de drept material și procedural incidente cauzei, precum și pe o analiză riguroasă a circumstanțelor dovedite prin probatoriul administrat.

Completul de judecată aderă la concluziile instanței de apel, care a verificat criticile esențiale ale reclamanților prin raportare la conținutul comunicatelor contestate și la probele administrate. Instanța de apel a reținut în mod convingător că reclamanții nu au demonstrat caracterul fals sau denaturat al informațiilor 6 publicate pe site-ul Curții de Apel Cahul la 15 aprilie 2021 și 21 aprilie 2021, comunicatele fiind întemeiate pe procesele-verbale ale ședințelor de judecată din 13 aprilie 2021 și 16 aprilie 2021, asupra cărora nu au fost formulate observații.

Critica recurenților privind comunicatul din 21 aprilie 2021 a primit un răspuns explicit în decizia recurată. Instanța de apel a constatat că, deși recurenții au calificat solicitarea ca fiind una de ordin organizatoric, aceasta a vizat emiterea unei încheieri motivate cu privire la suspendarea examinării cauzei pe perioada stării de urgență, iar Colegiul Penal al Curții de Apel Cahul a examinat și a respins cererea respectivă. În aceste condiții, concluzia instanței de apel că nu s-a stabilit caracterul fals al comunicatului este coerentă și se sprijină pe actele cauzei.

De asemenea, instanța de apel a examinat argumentele referitoare la durata ședinței din 13 aprilie 2021 și la decizia Curții Supreme de Justiție din 28 aprilie 2021, reținând că întreruperile procedurale și pauzele sanitare nu infirmă conținutul comunicatului, iar casarea ulterioară a încheierii de aplicare a amenzilor judiciare nu echivalează cu constatarea falsității faptelor reflectate anterior. Recursul reiterează, în esență, dezacordul recurenților cu această apreciere, fără a evidenția elemente care să justifice îndepărtarea de la concluziile instanței de apel.

În aceste condiții, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că instanța de apel a verificat complet raportul juridic dedus judecății, a stabilit corect circumstanțele relevante ale cauzei și a dat o calificare juridică adecvată pretențiilor formulate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile declarate de Aureliu Colenco și Denis Calaida ca fiind vădit neîntemeiat, prin urmare inadmisibil.

Din aceste motive, în conformitate cu art. art. 431, alin. (1) şi (2), art. 433, alin. (1), lit. f), 440, alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursurile declarate de Aureliu Colenco și Denis Calaida. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 7