2ra-2420/16 — apărare onoarei, demnității și reputației profesionale, obligare dzmințirii informației răspîndite și repararea prejudiciului moral

2ra-2420/16 — apărare onoarei, demnității și reputației profesionale, obligare dzmințirii informației răspîndite și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță: O. Tănase dosarul nr. 2ra-2420/16

instanța de apel: A. Panov, V. Efros, A. Minciuna

D E C I Z I E

21 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Ion Druță

Nicolae Craiu

Tamara Chișca-Doneva

examinând recursurile declarate de către Grosu Tamara, reprezentată de

avocatul Doina Ioana Străisteanu, Întreprinderea cu Capital Străin „Jurnal de

Chișinău Plus” Societate cu Răspundere Limitată și Nistor Nicolae,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Odobescu Victor

împotriva Întreprinderii cu Capital Străin „Jurnal de Chișinău Plus” Societate cu

Răspundere Limitată, Nistor Nicolae și Grosu Tamara cu privire la apărarea onoarei

demnității și reputației profesionale cu obligarea dezmințirii informației răspîndite și

repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 iunie 2016, prin care a fost

admis apelul declarat de Odobescu Victor, casată hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 19 noiembrie 2015, și emisă o nouă hotărîre prin care acțiunea a fost

admisă parțial,

c o n s t a t ă :

La 17 august 2015, Odobescu Victor a depus cerere de chemare în judecată

împotriva ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL, Nistor Nicolae și Grosu Tamara cu

privire la apărarea onoarei demnității și reputației profesionale cu obligarea

dezmințirii informației răspândite și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că la data de 13 iulie 2015, la postul

de televiziune Jurnal TV, pe site-ul www.jurnal-tv.md și pe portarul

www.jurnal.md a fost lansat un material de tip știre, în format video, care îl vizează

și care conține informații cu caracter defăimător în adresa sa.

Susține că în cadrul știrilor Jurnal TV de la ora 19:00 s-a relatat subiectul

denigrator având următorul conținut: „Protest la Primărie, un grup de agenți

economici îi acuză pe fostul judecător Gheorghe Cîrlan și pe ex-consilierul

municipal Victor Odobescu de faptul că și-ar fi ridicat ilegal o construcție într-o

curte din centrul capitaliei, în care și manifestanții dețin imobile. Întrucât sunt

convinși de faptul că foștii funcționari nu au documentele în regulă, oamenii au venit

în fața instituției municipale pentru a cere stoparea lucrărilor. Construcția este

legală, spun la rândul lor autoritățile. Disputa dintre patru agenți economici și cei

doi foști funcționari publici a început în 2011. Protestatarii îi acuză pe ex-

magistratul Gheorghe Cîrlan și pe ex-consilierul municipal din partea PCRM Victor

Odobescu de faptul că ar fi demarat o construcție ilegală pe strada Mitropolit

Varlaam 74, acolo unde au și ei oficii. Construcția ar urma să fie destinată

comerțului spun ei. Deși i-au acționat în judecată, încă acum patru ani, procesele

trenează, iar plângerile înaintate atât la Primărie, cât și la Procuratură nu au adus

vreun rezultat. Sunt protejați de foștii colegi din sistem afirmă manifestanții.

Susține reclamantul că în cadrul aceluiași reportaj Grosu Tamara , a relatat că:

„au ocupat în primul rând terenul din curtea noastră comună fără acordul

proprietarilor din această curte. Au ocupat abuziv încăperi de la vecini fără învoirea

vecinilor. Au distrus sistemul de canalizare și apă. Dânșii au obținut actele de la

primărie ilegal. Dumnealor au un singur scop: să ne scoată de acolo pe noi.

Domnilor de la Direcția funciară, vă temeți și dumneavoastră de Victor Odobescu...

care și-a pus bine laba aici în Primărie și în Consiliul municipal Chișinău. Și de

judecătorul Gh. Cîrlan”.

Iar, Nistor Nicolae a relatat că: „îs protejați de instanțele de judecată, de

demnitari, de procurori. Noi cerem să fie stopată, să nu fie dată în exploatare. Acum

sunt extinși, de 450 de metri, s-au extins în curtea comună. Ne-au blocat curtea, au

pus o poartă cu telecomandă. Din 2011 noi suntem în afara curții noastre. Dacă

înainte aveam o activitate mică, vindeam materiale de construcții, acum nu o mai pot

s-o folosesc, nu mai pot aduce materiale în curte... Am fost nevoit să schimb direcția,

s-o dau în chirie...

Fostul judecător Gheorghe Gîrlan recunoaște că este proprietarul imobilului

însă respinge toate acuzațiile. Contactat telefonic Victor Odobescu a declarat însă că

nu are nici o legătură cu imobilul respectiv. La rîndul său viceprimarul Nistor

Grozavu afirmă că lucrările sunt legale. Totuși spune că va solicita Inspecției de Stat

în construcții o expertiză adițională pentru această construcție. Totodată, Nistor

Grozavu a dat asigurări că Primăria nu va semna un proces-verbal de recepție finală

a lucrărilor pînă cînd vecinii vor ajunge la o înțelegere”.

Indică reclamantul că informația respectivă este fală și denigratoare, poartă un

caracter profund defăimător, și-i lezează onoarea, demnitatea și reputația, deoarece

imobilul prezentat în imaginile postului de televiziune Jurnal TV nu-i aparține cu

drept de proprietate, mai mult decît atît dînsul nici nu este proprietarul cărorva

imobile aflate pe teren comun cu firmele ce aparțin lui Nistor Nicolae și Grosu

Tamara.

Susține Odobescu Victor că a activat în serviciul public în calitate de consilier

municipal Chișinău din partea PCRM fiind direct implicat în activități de interes

public, iar în prezent gestionează cu succes și deține un pachet majoritar la compania

„ARTMET” SA, care la rîndul său are o imagine pozitivă în businessul moldovenesc

ca parte a societății moldovenești, respectiv informația defăimătoare a pârâților îi

cauzează prejudicii morale.

Mai indică reclamantul că în conformitate cu art. 15 al Legii nr. 64 din 23

aprilie 2010, prin intermediul executorului judecătoresc Iacob Miron a expediat în

adresa pîrîților o cerere prealabilă, prin care a solicitat dezmințirea informației

defăimătoare și repararea prejudiciului moral cauzat, fapt ce se confirmă prin

procesul-verbal din 28 iulie 2015 întocmit în acest sens, însă careva măsuri în

vederea dezmințirii informației și reparării prejudiciului de către pîrîți nu au fost

întreprinse.

În drept, își întemeiază cerințele în baza art. art. 32 alin. (2), art. 7 alin. (1), (3),

17, 18, 19, 20, 24, 26, 29 al Legii cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23

aprilie 2010, și art. 1, 1422, 1423 Cod civil.

Solicită obligarea ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL (fondator al Jurnal TV și

www.jurnal.md) să difuzeze și să publice dezmințirea informației defăimătoare

răspîndite prin intermediul Jurnal TV în cadrul buletinului de știri de la ora 19.00 din

data de 13 iulie 2015 și articolul cu același subiect, publicat pe portalul de știri

www.jurnal.md la aceeași rubrică, pagină, în cadrul aceluiași program și la aceeași

oră cu conținutul: „Dezmințim informația defăimătoare răspândită, prin intermediul

Jurnal TV în cadrul buletinului de știri de la ora 19:00 din data 13 iulie 2015 și

articolului cu același subiect, publicat pe portalul de știri www.jurnal.md. Faptele

relatate cu referire la fostul consilier municipal Chișinău Victor Odobescu sunt false

și nu corespund realității. Ex-consilierul municipal Victor Odobescu nu a demarat și

nu și-a ridicat ilegal vre-o construcție într-o curte din centrul capitalei, str.

Mitropolit Varlaam, 74. Acesta nu deține imobile cu titlu de proprietate la adresa

respectivă și nu este protejat de foștii colegi din sistem. Victor Odobescu nu a ocupat

terenul din curtea Tamarei Grosu și a lui Nistor Nicolae, nu a ocupat careva încăperi

din тип. Chișinău, str. Mitropolit Varlaam, 74, nu a distrus sistemul de canalizare și

apă de la adresa respectivă, precum nu a depus nici cereri la Primărie în vederea

obținerii actelor pentru construcția imobilului din str. Mitropolit Varlaam, 74. Victor

Odobescu nu este protejat de instanțele de judecată, de demnitari și de procurori”.

Concomitent, solicită obligarea lui Nistor Nicolae și a Tamarei Grosu la repararea

prejudiciului moral în mărime de cîte 100 000 lei și încasarea din contul pîrîților a

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 19 noiembrie 2015

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 08 iunie 2016, a fost admis apelul

declarat de Odobescu Victor, casată hotărîrea primei instanțe, și emisă o nouă hotărîre

prin care acțiunea a fost admisă parțial, fiind obligat ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus”

SRL să difuzeze și să dezmintă informația defăimătoare răspîndită prin intermediul

Jurnal TV în cadrul buletinului de știri de la ora 19:00 din data de 13 iulie 2015 și

articolului cu același subiect, publicat pe portalul de știri www.jurnal.md, la aceeași

rubrică, pagină, în cadrul aceluiași program și la aceeași oră, cu conținutul:

„Dezmințim informația defăimătoare, preluată de la cet. Nistor Nicolae și Grosu

Tamara, răspîndită prin intermediul Jurnal TV în cadrul buletinului de știri de la ora

19:00 din data de 13 iulie 2015 și articolul cu același subiect, publicat pe portalul de

știri www.jurnal.md. Faptele relatate cu referire la fostul consilier municipal

Chișinău Victor Odobescu nu corespund realității. Ex-consilierul municipal Victor

Odobescu nu a demarat și nu și-a ridicat ilegal vre-o construcție într-o curte din

centrul capitalei, str. Mitropolit Varlaam, 74. Acesta nu deține imobile cu titlu de

proprietate la adresa respectivă. Victor Odobescu nu a ocupat terenul din curtea

Tamarei Grosu și a lui Nistor Nicolae, nu a ocupat careva încăperi din mun.

Chișinău, str. Mitropolit Varlaam, 74, nu a distrus sistemul de canalizare și apă de la

adresa respectivă, precum nu a depus nici cereri la primărie în vederea obținerii

actelor pentru construcția imobilului din str. Mitropolit Varlaam, 74”. Totodată, a

fost încasat de la Nistor Nicolae și Tamara Grosu în beneficiul lui Victor Odobescu

prejudiciului moral în mărime a cîte 1 000 lei de la fiecare, precum și cheltuieli de

judecată a cîte 262,50 lei, de la fiecare intimat. În rest cerințele au fost respinse.

La 15 august 2016, Grosu Tamara, reprezentată de avocatul Doina Ioana

Străisteanu a declarat recurs împotriva deciziei instanțe de apel, solicitând admiterea

acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărîrii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat că decizia instanței de apel este ilegală,

deoarece instanța incorect a aplicat sarcina probațiunii în cazurile de defăimare, a

ignorat prevederile Legii nr. 64/2010 privind libertatea de exprimare, greșit a afirmat

că lipsa unei sentințe de condamnare se egalează cu defăimarea și a negat dreptul său

la judecata de valoare cu substrat factologic suficient, afirmînd greșit că și-a folosit

dreptul la libera exprimare cu rea credință.

Indică că exprimările ce au făcut obiect de examinare în prezentul litigiu sunt

judecăți de valoare bazate pe substrat factologic suficient expus cu lux de amănunte

în referința la cererea de chemare în judecată și la cererea de apel asupra căruia

instanța de apel a omis să se expună, indicînd asupra lipsei unei sentințe de

condamnare a lui Odobescu Victor pentru faptele invocate de ea, abordare care, însă,

este incorectă și greșită, întrucît Legea privind libertatea de exprimare nu impune

prezența unei sentințe de condamnare pentru faptele supuse criticii.

Susține recurenta că Odobescu Victor nu și-a onorat obligația impusă de art. 18

alin. (2) lit. a) și c) și alin. (3), și art. 24 din Legea privind libertatea de exprimare și

nu a probat exact că relatările cu privire la faptele a căror dezmințire o solicită

precum și că declarațiile ce fac obiectul litigiului îl privesc și sunt defăimătoare.

Sau, susține recurenta, cît caracterul defăimător al informație nu se prezumă ci

trebuie demonstrat conform art. 24 alin. (1) lit. b) din Legea privind libertatea de

exprimare și doar în cazul existenței unor dubii rezonabile cu privire la caracterul

defăimător al informației, situația se va interpreta împotriva restricționării libertății de

exprimare conform art. 25 alin. (6) din Legea menționată.

Însă, instanța de apel s-a referit direct la această normă fără a explica incidența

și aplicabilitatea acesteia asupra litigiului în speță.

Mai indică recurenta că Odobescu Victor se poziționează drept persoană

publică, iar acest fapt denotă că nivelul de critică la care este supus comportamentul

și acțiunile acestuia sunt mult mai înalte decît acțiunile unei persoane civile, fapt ce

reiese evident și din jurisprudența Curții Europene a drepturilor Omului.

La 08 septembrie 2016, ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL a declarat recurs

împotriva deciziei instanțe de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel cu menținerea hotărîrii primei instanțe și încasarea cheltuielilor de

judecată suportate.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel a apreciat arbitrar probele

cauzei nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat eronat legea.

Indică recurentul că prin reportajul ce-l vizează pe Odobescu Victor, difuzat la

13 iulie 2015 nu au fost admise careva derogări de la cadrul legal în vigoare. Mai

mult reportajul a fost difuzat în cadrul buletinului de știri și a avut drept scopul de

informare a publicului larg despre protestul organizat în fața Primăriei mun. Chișinău,

interesul social fiind amplificat de statutul persoanelor implicate în acest caz și

anume un judecător și un fost consilier municipal.

Susține recurentul că avînd obligația profesională de a respecta prevederile art.

7 din Codul audiovizualului, care stabilește echilibrul și pluralismul politico-social, în

textul reportajului, fapt recunoscut și de Odobescu Victor a fost solicitată poziția

acestuia, referitoare la subiectul dat specificînd că: „Contactat telefonic, fostul

consilier Victor Odobescu a declarat însă că nu are nici o legătură cu imobilul

respectiv.

Or, împrejurarea dată denotă epuizarea obligației de a furniza și poziția

reclamantului în legătură cu informațiile comunicate de celelalte persoane mai ales că

în cadrul subiectului difuzat s-a solicitat și poziția autorităților locale, fiind menționat

că: „La rândul său, viceprimarul Nistor Grozavu afirmă că lucrările sunt legale.

Totuși, spune că va solicita Inspecției de Stat în Construcții o expertiză adițională

pentru această construcție. Totodată, Nistor Grozavu a dat asigurări că Primăria nu

va semna un proces-verbal de recepție finală a lucrărilor până când vecinii vor

ajunge la o înțelegere."

Menționează recurentul că circumstanțele relatate au fost ignorate de instanța

de apel, care și-a axat atenția doar pe faptul că în privința lui Odobescu Victor nu

există o sentință definitivă de condamnare și asta în situația în care prin reportajul

difuzat Odobescu Victor nu a fost acuzat în săvîrșirea unei infracțiuni, fiind reprodusă

doar o stare de fapt în care privind existența doar a unor bănuieli rezonabile legate de

construirea unui imobil și gestionarea lui prin care au fost afectați considerabil

vecinătățile, fiind sesizate autoritățile de stat și de drept care încă cercetează cererile

și care urmează să se pronunțe.

Mai relatează recurentul că instanța de apel la examinarea cauzei a aplicat

reglementări legale și anume art. 16 Cod civil și explicațiile Plenului Curții Supreme

de Justiție din Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 8 din 09 octombrie

2006 „Cu privire la aplicarea legislației despre apărarea onoarei, demnității și

reputației profesionale a persoanelor fizice și juridice care nu mai erau în vigoare la

acel moment.

Sau, art. 16 Cod civil a căzut în desuetudine odată cu intrarea în vigoare a Legii

cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010, iar Hotărîea Plenului

CSJ a RM din 09 octombrie 2006, nr. 8 a fost abrogată prin Hotărîrea Plenului CSJ a

RM din 24 decembrie 2012, nr. 7 „Cu privire la practica aplicării de către instanțele

de judecată a unor prevederi ale Legii cu privire la libertatea de exprimare.

În același timp, accentuează recurentul că examinarea litigiilor cu privire la

defăimare sunt reglementate de prevederile art. 8, 10 din convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale din 23 aprilie 2010, art. 28

și art. 32 din Constituția RM, prevederile Legii cu privire la libertatea de exprimare

nr. 64 din 23 aprilie 2010, Legii presei nr. 243-XIII din 26 octombrie 1994.

Susține că Libertatea de exprimare reprezintă unul din fundamentele esențiale

ale societății democratice care asigură dezvoltarea ei și autorealizarea fiecărei

persoane.

Articolul 3 alin. (1) din Legea cu privire la libertatea de exprimare oferă tuturor

persoanelor dreptul la libertatea de exprimare, care este garantată și prin prisma art. 4

din Legea cu privire la libertatea de exprimare, iar libertatea de exprimare a mass-

media se bucură de garanții suplimentare prevăzute de art. 11. alin. (3), art. 13 alin.

(1), art. 28 alin. (2) din Legea cu privire la libertatea de exprimare.

Totodată, art. 3 alin. (2) din Legea cu privire la libertatea de exprimare

protejează atît conținutul, cît și forma informației exprimate, inclusiv a informației

care ofensează, șochează sau deranjează.

Relatează că dreptul la libertatea de exprimare este aplicabil nu numai în cazul

unei informații sau „idei” care sunt primite în mod favorabil sau privite ca inofensive

sau ca o chestiune de indiferență, dar și al celei care ofensează, șochează sau

deranjează Statul sau orice parte a comunității.

Mai indică recurentul că art. 4 din Legea cu privire la libertatea de exprimare

prevede aspectele specifice ale libertății de exprimare a mass-media. Sarcina mass-

media este de a informa publicul despre informațiile de interes public.

Informația răspândită de mass-media poate conține exagerări și chiar provocări,

însă trebuie să fie suficient de exactă pentru a nu dezinforma și nu constituie

dezinformare inexactitatea care nu schimbă esența faptelor.

La capitolul dat remarcă recurentul o similitudine între cele invocate de

Odobescu Victor și cele reflectate în reportajul difuzat, deoarece pe post au fost puse

afirmațiile vecinilor acestuia despre presupusa preluare a unei părți din curtea

comună din str. M. Varlaam 74, mun. Chișinău, în care este amplasat și imobilul lui

Odobescu Victor, str. M. Varlaam 74/1, adresă pe care el o indică ca fiind domiciliu,

care, de altfel aparține fiului reclamantului, Odobescu Serghei și care este proprietar a

câtorva apartamente din imobilul cu nr.74 de pe strada indicată, fapt ce se confirmă

prin informațiile anexate.

În context, cu referire la prevederile art.34 din Constituția RM, art. 4 și art. 7

din Legea cu privire la libertatea de exprimare și reglementările Legii presei din 26

octombrie 1994, invocă recurentul că prin reportajul menționat de Odobescu Victor

au fost răspândite relatări adevărate cu privire la fapte, care emanau de la mai multe

persoane terțe, fiind răspîndite judecăți de valoare cu un substrat factologic suficient,

informații ce nu constituie injurie.

Accentuează că, caracterul defăimător al informației nu se prezumă și trebuie

dovedit de reclamant conform prevederilor art.24 Legea cu privire la libertatea de

exprimare, din care rezultă că persoana care se consideră defăimată/lezată trebuie să

dovedească că pîrîtul a răspîndit informația, informația îl vizează și este

defăimătoare, informația constituie o relatare cu privire la fapte și este în esență falsă,

judecata de valoare nu se bazează pe un substrat factologic suficient, existența și

cuantumul prejudiciului cauzat.

Sub aspectul dat indică recurentul că nici prin cererea de chemare în judecată și

nici prin decizia instanței de apel nu se demonstrează în nici un fel că informația

constituie o relatare cu privire la fapte și este în esență falsă, dar nici că judecata de

valoare nu se bazează pe un substrat factologic suficient, împrejurări în care instanța

de apel nu avea motive să admită cererea de chemare în judecată, sau, instanța de apel

a expus doar textul știrii, și a omis să menționeze faptul că și poziția lui Odobescu

Victor a fost pusă pe post.

Mai mult decît atît, Odobescu Victor nu a prezentat probe, argumente care să

confirme și să demonstreze că cele relatate în reportajul difuzat nu sunt adevăruri,

precum și nu a combătut prin nimic substratul factologic suficient pe care s-au bazat

judecățile de valoare difuzate de postul de televiziune Jurnal TV.

Concomitent indică recurentul că un alt aspect al cauzei îl reprezintă și faptul

că informațiile difuzate nu au fost subscrise ci au fost preluate de la niște terți care le-

au făcut publice, și au fost aduse la cunoștința publicului larg, indicînd în reportaj și

poziția reclamantului.

Prin urmare, instanța de apel admițînd prin absurditate că informațiile ar fi

false, urma să aplice prevederile art. 28 alin.(1) și (2) din Legea cu privire la

libertatea de exprimare, care stabilește că responsabilitatea mass-mediei pentru

preluarea relatărilor false cu privire la fapte și/sau a judecăților de valoare fără

substrat factologic suficient nu survine în cazul în care aceste informații au fost

răspîndite în cererile, scrisorile sau plîngerile cu privire la încălcarea drepturilor și

intereselor legitime, expediate autorităților publice pentru examinare, sau se conțin în

declarațiile, scrise sau verbale, ale altor persoane.

La 21 septembrie 2016, Nictor Nicolae a declarat recurs împotriva deciziei

instanțe de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu

menținerea hotărîrii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat că decizia instanței de apel este ilegală și

rezultă din neaplicarea legii care urma să fie aplicată și interpretarea eronată a legii.

Menționează că instanța de apel motivîdu-și decizia a făcut trimiterea și a

aplicat un șir de norme a legislației în vigoare, însă nu a aplicat Legea cu privire la

libertatea de exprimare care urma să fie aplicată în mod prioritar și obligatoriu.

Mai mult decît atît, invocă că instanța de apel afirmînd în decizia pronunțată că

dînsul fără a dispune de probe incontestabile a răspîndit informații cu caracter

faptologic, care însă nu corespunde adevărului, a lăsat fără apreciere înscrisurile din

dosar, și anume autorizațiile de desființare nr.83a/07 din 04 decembrie 2007 și nr.

168 id/10 din 14 decembrie 2010 și certificatele de urbanism nr. 873/07 din 04

decembrie 2007 și nr. 894i/10 din 14 decembrie 2010, prin care se confirmă că

apartamentele 3, 4 și 8 din str. M. Varlaam 74, mun. Chișinău au aparținut lui

Odobescu Victor iar, ulterior au fost înstrăinate SRL „SVS-Recprim”.

Susține recurentul că toate documentele la începerea reconstrucției au fost

eliberate pe numele lui Odobescu Victor în timp ce deținea funcția de consilier

municipal inclusiv, Odobescu Victor fiind acela care a blocat accesul în ograda

comună din str. M. Varlaam 74, mun. Chișinău, prin instalarea unei porți metalice cu

telecomandă.

În conformitate cu art. 434 al. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei instanței de apel din 08 iunie

2016, a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces la data de 27 iunie

2016, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire nr. 19845-4 (f. d. 204 Vol. I),

însă careva date care ar confirma și recepționarea acesteia de către recurenți la

materialele cauzei lipsesc.

Astfel, instanța de recurs consideră că recurenții s-au conformat prevederilor

legale și au declarat recursurile la 15 august 2016, 08 septembrie 2016 și respectiv,

21 septembrie 2016, în termen.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră

necesar de a admite recursurile declarate de Grosu Tamara, reprezentată de avocatul

Doina Ioana Străisteanu, ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL și Nistor Nicolae, de a

casa decizia instanței de apel și a menține hotărârea primei instanțe.

În favoarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să

mențină hotărârea primei instanțe.

Fiind investită cu examinarea pricinii în cauză, având ca obiect apărarea

repurtații profesionale cu obligarea dezmințirii informației răspândite și încasarea

prejudiciului moral, prima instanță a ajuns la concluzia netemeiniciei acțiunii,

dispunând respingerea cerințelor înaintate de Odobescu Victor.

Întru susținerea poziției sale, prima instanță analizînd motivele invocate de

Odobescu Victor coraborate cu interesul public al informației expuse în reportajul

„Cer stoparea lucrărilor” difuzat la 13 iulie 2013 în cadrul buletinului de știri de la

ora 19.000 de postul de televiziune al ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL, a

concluzionat că la caz nu sunt întrunite condițiile cumulative pentru angajarea

răspunderii în dezmințire, reținînd că în reportajul difuzat nu au fost realizate decît

judecăți de valoare fără substrat factologic suficient.

Judecînd apelul declarat de către Odobescu Victor, instanța de apel a ajuns la

concluzia admiterii apelului, casând hotărârea primei instanțe și pronunțând o nouă

hotărâre cu privire la admiterea parțială a acțiunii.

În susținerea soluției date, instanța de apel a reținut prevederile art. 16 alin. (1),

(2), (4), 1422, 1423 Cod civil, art. 21, 32 alin. (1), (2) din Constituția RM și

prevederile a Drepturilor Omului, concluzionînd că informația difuzată la data de 13

iulie 2015 la portul de televiziune Jurnal TV despre Odobescu Victor se impune a fi

calificată drept defăimătoare și care încalcă onoarea și demnitatea reclamantului,

deoarece pîrîtul fără a dispune de probe incontestabile a răspîndit informații cu

caracter faptologic, care însă nu corespund realității.

La fel, instanța de apel a reținut că prin reportajul difuzat Odobescu Victor este

învinuit de săvîrșirea unor acțiuni ilegale, însă în acest sens nu există o sentință prin

care reclamantul ar fi fost condamnat pentru săvîrșirea ilegalităților menționate.

Instanța de recurs constată, însă, că deși la soluționarea pricinii au fost stabilite

pe deplin circumstanțele care au importanță pentru judecarea cauzei în fond,

concluziile instanței de apel cu privire la netemeinicia hotărârii primei instanțe sunt

incorecte, rezultate din aplicarea greșită și interpretarea eronată de către instanța de

apel a normelor de drept material aplicabile la caz, precum și aprecierea incorectă a

probelor prezentate.

În susținerea opiniei enunțate instanța de recurs reține că din materialele

dosarului rezultă cu certitudine că la data de 13 iulie 2013 în cadrul buletinului de

știri de la ora 19.00, postul de televiziune a ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL,

Jurnal TV a difuzat reportajul „Cer stoparea lucrărilor” cu conținutul: „Protest la

Primărie, un grup de agenți economici îi acuză pe fostul judecător Gheorghe Cîrlan

și pe ex-consilierul municipal Victor Odobescu de faptul că și-ar fi ridicat ilegal o

construcție într-o curte din centrul capitaliei, în care și manifestanții dețin imobile.

Întrucât sunt convinși de faptul că foștii funcționari nu au documentele în regulă,

oamenii au venit în fața instituției municipale pentru a cere stoparea lucrărilor.

Construcția este legală, spun la rândul lor autoritățile. Disputa dintre patru agenți

economici și cei doi foști funcționari publici a început în 2011.Protestatarii îi acuză

pe ex-magistratul Gheorghe Cîrlan și pe ex-consilierul municipal din partea PCRM

Victor Odobescu de faptul că ar fi demarat o construcție ilegală pe strada Mitropolit

Varlaam 74, acolo unde au și ei oficii. Construcția ar urma să fie destinată

comerțului spun ei. Deși i-au acționat în judecată, încă acum patru ani, procesele

trenează, iar plângerile înaintate atât la Primărie, cât și la Procuratură nu au adus

vreun rezultat. Sunt protejați de foștii colegi din sistem afirmă manifestanții”.

În cadrul reportajului Tamara Grosu, a relatat: „au ocupat în primul rând

terenul din curtea noastră comună fătă acordul proprietarilor din această curte. Au

ocupat abuziv încăperi de la vecini fără învoirea vecinilor. Au distrus sistemul de

canalizare și apă. Dânșii au obținut actele de la primărie ilegal. Dumnealor au un

singur scop: să ne scoată de acolo pe noi. Domnilor de la Direcția funciară, vă

temeți și dumneavoastră de Victor Odobescu... care și-a pus bine laba aici în

Primărie și în Consiliul mun. Chișinău. Și de judecătorul Gh. Cîrlan”.

Iar, Nistor Nicolae a relatat: „îs protejați de instanțele de judecată, de

demnitari, de procurori. Noi cerem să fie stopată, să nu fie dată în exploatare. Acum

sunt extinși, de 450 de metri, s-au extins în curtea comună. Ne-au blocat curtea, au

pus o poartă cu telecomandă. Din 2011 noi suntem în afara curții noastre. Dacă

înainte aveam o activitate mică, vindeam materiale de construcții, acum nu o mai pot

s-o folosesc, nu mai pot aduce materiale în curte... Am fost nevoit să schimb direcția,

s-o dau în chirie...

Fostul judecător Gheorghe Gîrlan recunoaște că este proprietarul imobilului,

însă respinge toate acuzațiile. Contactat telefonic Victor Odobescu a declarat însă că

nu are nici o legătură cu imobilul respectiv. La rîndul său viceprimarul Nistor

Grozavu afirmă că lucrările sunt legale. Totuși spune că va solicita Inspecției de Stat

în construcții o expertiză adițională pentru această construcție. Totodată, Nictor

Grpozavu a dat asigurări că Primăria nu va semna un proces-verbal de recepție

finală a lucrărilor pînă cînd vecinii vor ajunge la o înțelegere”.

Tot materialul probator atestă că Odobescu Victor invocînd că informația

difuzată în cadrul reportajului „Cer stoparea lucrărilor” difuzat de portul Jurnal TV la

data de 13 iulie 2015 conține declarații false și nedocumentate, consideră că în esență

informația difuzată poartă un caracter defăimător care îi lezează onoarea, demnitatea

și reputația, cauzîndu-i un prejudiciu de imagine, deoarece imobilul prezentat în

imaginile postului de televiziune Jurnal TV nu este proprietatea sa, mai mult că

dînsul nici nu este proprietarul cărorva imobile aflate pe teren comun cu firmele ce

aparțin lui Nistor Nicolae și Grosu Tamara.

Conform art. 3 alin. (1), (2) și (3) al Legii cu privire la libertatea de exprimare

nr. 64 din 23 aprilie 2010, orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest

drept cuprinde libertatea de a căuta, de a primi și de a comunica fapte și idei.

Libertatea de exprimare protejează atît conținutul, cît și forma informației exprimate,

inclusiv a informației care ofensează, șochează sau deranjează. Exercitarea libertății

de exprimare poate fi supusă unor restrîngeri prevăzute de lege, necesare într-o

societate democratică pentru securitatea națională, integritatea teritorială sau

siguranța publică, pentru a apăra ordinea și a preveni infracțiunile, pentru a proteja

sănătatea și morala, reputația sau drepturile altora, pentru a împiedica divulgarea de

informații confidențiale sau pentru a garanta autoritatea și imparțialitatea puterii

judecătorești.

În conformitate cu art. 7 alin. (1) și (2) al Legii menționate, orice persoană are

dreptul la apărarea onoarei, demnității și reputației sale profesionale lezate prin

răspîndirea relatărilor false cu privire la fapte, a judecăților de valoare fără substrat

factologic suficient sau prin injurie. Persoana lezată prin răspîndirea unor relatări cu

privire la fapte poate fi restabilită în drepturi dacă informația este falsă, defăimătoare

și dacă permite identificarea persoanei vizate de informație.

Iar, reieșind din prevederile art. 16 alin. (1) și (2) din Codul civil, orice

persoană are dreptul la respectul onoarei, demnității și reputației sale profesionale.

Orice persoană este în drept să ceară dezmințirea informației ce îi lezează onoarea,

demnitatea sau reputația profesională dacă cel care a răspîndit-o nu dovedește că ea

corespunde realității.

În interpretarea corectă a normelor legale enunțate, se înțelege că onoarea este

un sentiment complex, determinat de percepția pe care fiecare persoană o are despre

demnitatea sa, în timp ce reputația înseamnă felul în care o persoană este considerată

în societate și este dobîndită prin modul exemplar în care persoana se comportă în

societate. Respectiv, orice atingere adusă demnității și reputației persoanei, o expune

pe aceasta excluderii într-o măsură mai mare sau mai mică din sfera relațiilor sociale,

iar lezarea onoarei presupune că persoana simte schimbarea opiniei societății despre

sine.

La acest subiect, instanța de recurs reține și faptul că, persoana care se

consideră lezată poate solicita rectificarea sau dezmințirea informației, precum și

repararea prejudiciului moral și material cauzat, iar restabilirea persoanei în drepturi

poate fi făcută numai în cazul în care s-a constatat cu certitudine că informația este

falsă. Aspectul defăimător al informației nu se prezumă, iar persoana care se

consideră lezată urmează și are obligația să dovedească că a suferit o atingere a

personalități, a reputației profesionale.

Reglementările similare sunt prevăzute și la art. 24 al Legii cu privire la

libertatea de exprimare în conformitate cu care, sarcina probațiunii este pusă pe

seama reclamantului care trebuie să dovedească că pîrîtul a răspîndit informația, îl

vizează și este defăimătoare, informația constituie o relatare cu privire la fapte și este

în esență falsă, sau judecata de valoare nu se bazează pe un substrat factologic

suficient, existența și cuantumul prejudiciului cauzat.

Însă, după cum se constată la caz, Odobescu Victor invocînd că informația

difuzată de postul Jurnal RV în cadrul reportajul „Cer stoparea lucrărilor” este falsă și

îi se lezează onoarea, demnitatea și reputația, contrar prevederilor legale menționate

nu a demonstrat prin probe concludente că informația respectivă este falsă și-i

cauzează prejudiciu de imagine.

Dimpotrivă, din conținutul reportajului menționat la caz, se constată că Nistor

Nicolae și Grosu Tamara fiind vecini cu Odobescu Victor au protestat față de

ocuparea abuzivă a terenului din ogradă comună, față de lucrările de construcție,

precum și inacțiunile administrației publice locale la examinarea cererilor făcute.

Prin urmare, informația difuzată de postul Jurnal TV este informație de interes

public, care în sensul art. 2 al Legii cu privire la libertatea de exprimare, reflectă

interesul societății față de evenimentele ce țin de exercitarea puterii publice într-un

stat democratic sau față de alte probleme care, în mod normal, trezesc interesul

societății sau al unei părți a ei.

Totodată, cum corect a remarcat și prima instanță, informațiile expuse se referă

la acțiunile de protest ale recurenților Nistor Nicolae și Grosu Tamara, la subiecții

implicați în acest reportaj, Odobescu Victor – fost ales local și inacțiunea autorității

publice locale la demersurile făcute de Nistor Nicolae și Grosu Tamara, precum și la

problemele, care trezesc interesul societății, având în vedere garanțiile statului și ale

administrației publice locale îndreptate spre împiedicarea construcțiilor ce lezează

drepturile și interesele terților.

În acest context, este incontestabil că informația difuzată în reportajul „Cer

stoparea lucrărilor” de postul Jurnal TV este o informație de interes public, care

vizează activitatea autorităților publice locale, iar forma și conținutul acesteia este

protejat prin prisma art. 3 alin. (2) Legea cu privire la libertatea de exprimare, chiar

dacă ofensează, șochează sau deranjează.

De altfel, libertatea de exprimare potrivit jurisprudenței CEDO (cauza

Handyside vs.Regatul Unit, 1976) constituie unul din fundamentele esențiale ale unei

societăți democratice, și este una din condițiile primordiale ale progresului său și ale

dezvoltării fiecărei persoane.

Iar, libertatea de a comunica informații și idei este reciprocă libertății de a

primi informații și idei, concluzie susținută și de art.6 alin.(2) Legea cu privire la

libertatea de exprimare, care statuează că apărarea onoarei, demnității sau reputației

profesionale nu poate prevala asupra libertății publicului de a primi informații de

interes public.

Subsecvent este de menționat că determinând distincția clară între informații,

denumite fapte, și opinii, denumite judecăți de valoare, Curtea Europeană pentru

Drepturile Omului a remarcat că existența faptelor poate fi demonstrată, în timp ce

adevărul judecăților de valoare nu este susceptibil de a fi dovedit. În cazul judecăților

de valoare, proba veridicității este imposibilă, iar exigența administrării ei afectează

esența libertății de opinie, care constituie unul din elementele fundamentale ale

dreptului garantat de art.10 din Convenție.

În această ordine de idei la caz prezintă relevanță și prevederile art. 2 din Legea

cu privire la libertatea de exprimare, care stabilește că judecată de valoare constituie

opinie, comentariu, teorie sau idee care reflectă atitudinea față de un fapt, a cărei

veridicitate este imposibil de dovedit, iar judecată de valoare fără substrat factologic

suficient constituie judecată de valoare care se bazează pe fapte care nu au avut loc

sau pe fapte care au avut loc, dar a căror expunere este denaturată până la falsitate.

Față de cele precizate în capitolul anterior este absolut evident și nu necesită

alte comentarii concluzia primei instanțe, potrivit căreia, în speță nu au fost întrunite

condițiile cumulative pentru angajarea răspunderii în dezmințire, or, în reportajul „cer

stoparea lucrărilor” difuzat de postul Jurnal TV, au fost realizate doar judecăți de

valoare fără substrat factologic suficient, iar, Odobescu Victor în conformitate cu art.

27 din Legea cu privire la libertatea de exprimare care indică că orice persoană ale

cărei drepturi sau interese au fost lezate prin răspândirea unor judecăți de valoare fără

substrat factologic suficient are dreptul la replică, și-a exercitat dreptul la replică

declarînd că nu are nici o legătură cu imobilul respectiv.

Sub acest aspect, se reține drept corectă și mențiunea primei instanțe cu privire

la netemeinicia cerințelor înaintate de Odobescu Victor cu privire la apărarea onoarei,

demnității ș reputației întrucît, în cadrul examinării nu s-a constatat că reportajul

„Cer stoparea lucrărilor” difuzat de postul de televiziune al ÎCS „Jurnal de Chișinău

Plus” SRL, Jurnal TV la 13 iulie 2015 în cadrul buletinului de știri de la ora 19.00

conține informații false sau defăimătoare prin care se prejudiciază imaginea lui

Odobescu Victor.

Mai mult decît atît, dat fiind faptul că atît prin cererea de chemare în judecată

cît și pe durata întregului proces reclamantul s-a poziționat drept persoană publică,

menționînd că a activat în serviciul public în calitate de consilier municipal în

Consiliul municipal Chișinău din partea PCRM, Odobescu Victor, se alătură sferei

politicului, iar prin prisma jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

nivelul de critică la care este supus comportamentul și acțiunile acestuia sunt mult

mai înalte decît acțiunile unei persoane private, dînsul, este obligat să manifeste un

grad sporit de toleranță avînd îndatorirea de a se lăsa deschis unei cercetări mai

apropiate cuvintelor comportamentului său de către jurnaliști sau publicul larg.

Este util a sublinia că și Curtea Europeană a Drepturilor Omului în

jurisprudenței sa constantă la acest subiect, în special, în cazurile Lingens vs Austria

și Obeeschlick vs Austria a notat că un politician are dreptul la protecția reputației

chiar atunci cînd el nu acționează ca o persoană privată, dar cerințele acestei protecții

trebuie să cedeze în fața intereselor unei discuții deschise pe chestiuni politice,

limitele criticii acceptabile fiind mai largi în privința unui politician decît în cazul

unei persoane private.

Instanța de apel, însă, concluzionînd că cerințele Odobescu Victor sunt

întemeiate și urmează a fi admise deoarece informațiile difuzate în reportajul „Cer

stoparea lucrărilor” difuzat de postul de televiziune al ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus”

SRL, Jurnal TV la 13 iulie 2015 sun defăimătoare și încalcă onoarea și demnitatea lui

Odobescu Victor a ignorat prevederile art. 3 din Legea cu privire la libertatea de

exprimare, care statuează că orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare,

drept care cuprinde libertatea de a căuta de a primi și de a comunica fapte și idei și

care este consfințit și de art. 10§1 CEDO, care reglementează că orice persoană are

dreptul la libertatea de exprimare.

Or, deși, instanța de apel corect a reținut că dreptul al libera exprimare nu este

nelimitat, însă nu a ținut cont și de faptul că conform paragrafului 2 al art. 10 CEDO,

exercitarea libertății de exprimare presupune anumite obligații și responsabilități, ce

sunt de o importanță majoră în cazul atacului asupra reputației unor persoane private.

Astfel, pentru a se stabilit dacă a fost defăimată reputația profesională în raport

cu libertatea de exprimare prin prisma standardelor CEDO, este necesar de a fi

aplicată procedura triplului test și a verifica dacă ingerința în libertatea de exprimare

este prevăzută de lege, dacă are un scop legitim și dacă este necesară într-o societate

democratică.

Prin urmare, raportînd cele expuse la circumstanțele cauzei instanța de recurs

remarcă că onoarea și demnitatea lui Odobescu Victor nu a fost prejudiciată prin

acțiunile ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL lui Nictor Nicolae și Grosu Tamara, iar

ingerința în dreptul ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL lui Nictor Nicolae și Grosu

Tamara în libertatea de exprimare nu a fost necesară într-o societate democratică.

În circumstanțele relatate se constată a fi întemeiate și concluziile primei

instanțe în partea respingerii pretențiilor lui Odobescu Victor cu privire la repararea

prejudiciului moral.

Or, dat fiind faptul că în speță nu a fost probat faptul lezării onoarei și

demnității lui Odobescu Victor, respectiv, se constată că acesta nu a fost prejudiciat

nici moral, mai mult că contrar prevederilor art. 118 alin. (1) CPC, care indică că

fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al

pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel, intimatul nu a prezentat

probe incontestabile și pertinente în acest sens.

În conexiunea celor expus se constată că instanța de apel nu a calificat corect,

din punct de vedere juridic, acțiunea cu care a fost investită, ce a dus la emiterea unei

soluții greșite, pe când prima instanță în mod temeinic și legal a respins acțiunea

înaintată de Odobescu Victor ca neîntemeiată.

Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile declarate de

Grosu Tamara, reprezentată de avocatul Doina Ioana Străisteanu, ÎCS „Jurnal de

Chișinău Plus” SRL și Nistor Nicolae întemeiate și care urmează a fi admise cu

casarea integrală a deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, art. 445 alin. (3) Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admit recursurile declarate de către Grosu Tamara, reprezentată de avocatul

Doina Ioana Străisteanu, Întreprinderea cu Capital Străin „Jurnal de Chișinău Plus”

Societate cu Răspundere Limitată și Nistor Nicolae.

Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 08 iunie 2016 și se

menține hotărîrea Centru mun. Chișinău din 19 noiembrie 2015, în pricina civilă la

cererea de chemare în judecată a lui Odobescu Victor împotriva Întreprinderii cu

Capital Străin „Jurnal de Chișinău Plus” Societate cu Răspundere Limitată, lui Nistor

Nicolae și Grosu Tamara cu privire la apărarea onoarei demnității și reputației

profesionale cu obligarea dezmințirii informației răspândite și repararea prejudiciului

moral.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președinte, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Ion Druță

Nicolae Craiu

Tamara Chișca-Doneva