3ra-663/25 — Anularea actulului administrativ

La 6 septembrie 2023, avocatul Dumitru Bejenar în interesele lui Sergiu Rabii a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale solicitând: - Anularea în totalitate a deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Soroca nr. 21/2023/22550 din 10 iulie 2023 (3 aprilie 2023); - Anularea răspunsul nr. 3439/23 din 9 august 2023 eliberat de Casa Națională de Asigurări Sociale asupra cererii prealabile; - Obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să emită un act administrativ individual favorabil, prin care să efectueze stabilirea cuantumului pensiei lui Sergiu Rabii, cu achitarea pensiei neachitate, începând cu data 2 februarie 2023, luându-se în considerare vechimea în muncă de 25 ani 02 luni 01 zile indicate în Certificatul nr. 34/48-1364 din 2 februarie 2023 cu privire la calculul vechimii în serviciu, eliberat de Inspectoratul de Poliție Soroca”; - Încasarea de la Casa Națională de Asigurări Sociale în beneficiul reclamantului cheltuielile de judecată suportate în legătură cu examinarea prezentei cauze.

Prin hotărârea din 30 mai 2024 a Judecătorie Chișinău, sediul Râșcani, s- a admis acțiunea în contencios administrativ înaintată de Sergiu Rabii. S-a anulat decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Soroca nr. 21/2023/22550 din 3 aprilie 2023 privind respingerea cererii de stabilire a pensiei și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 3439/23 din 9 august 2023 emisă la soluționarea cererii prealabile. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ individual, prin care să dispună stabilirea și achitarea pensiei pentru vechime în muncă lui Sergiu Rabii, în temeiul Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, începând cu 3 februarie 2023, ținând cont de vechimea în muncă de 25 ani 02 luni și 01 zile. În rest, acțiunea s-a respins.

Prin decizia din 7 mai 2025 a Curții de Apel Centru, apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a respins. S-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 30 mai 2024. 1

La 14 august 2025, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 7 mai 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei cu pronunțarea unei noi decizii privind respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată.

La 2 aprilie 2025, avocatul Dumitru Bejenar în interesele lui Sergiu Rabii a depus cerere privind accelerarea examinării cauzei.

În motivarea cererii a indicat că, tergiversarea examinării prezentei cauze la Curtea Supremă de Justiție aduce atingere mai multor drepturi fundamentale garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Subliniază că, cauza nu prezintă o complexitate juridică deosebită. Litigiul de față vizează un drept de pensie cu caracter patrimonial clar definit, reglementat de dispoziții legale clare și neechivoc.

Totodată, prejudiciul suferit de intimat este unul continuu şi cumulativ. Cu fiecare lună care trece fără ca pensia să fie stabilită și achitată, datoria CNAS față de Sergiu Rabii crește, iar capacitatea financiară a intimatului de a face față nevoilor elementare de trai se deteriorează în continuare. Soluționarea cu întârziere a recursului nu suspendă curgerea prejudiciului, ci dimpotrivă, îl amplifică.

De asemenea tergiversarea judecății la nivel de Curte Supremă echivalează cu o suspendare nedeterminată a beneficiilor pe care sistemul judiciar le-a recunoscut deja intimatului.

Mai mult, nu există nicio culpă procesuală a intimatului sau a reprezentantului său în tergiversarea cauzei. Toate actele procedurale au fost îndeplinite în termen, cererea de recurs a CNAS a fost primită spre informare în septembrie 2025, şi de atunci nu s-a fixat niciun termen de judecată. Orice întârziere în soluționarea cauzei este, prin urmare, exclusiv imputabilă sistemului judiciar, iar remediul just şi proporțional este accelerarea procedurii.

Art. 4 din Codul de procedură civilă: „Sarcinile procedurii civile constau în judecarea justă, în termen rezonabil, a cauzelor de apărare a drepturilor încălcate sau contestate, a libertăţilor şi a intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice şi asociaţiilor lor, ale autorităţilor publice şi ale altor persoane care sînt subiecte ale raporturilor juridice civile, familiale, de muncă şi ale altor raporturi juridice, precum şi în apărarea intereselor statului şi ale societăţii, în consolidarea legalităţii şi a ordinii de drept, în prevenirea cazurilor de încălcare a legii.” 2

Art. 192 alin. (1), (11), (12) din Codului de procedură civilă prevede următoarele: „Cauzele civile se judecă în primă instanță în termen rezonabil. Criteriile de determinare a termenului rezonabil sânt: complexitatea cauzei, comportamentul participanților la proces, conduita instanței judecătorești şi a autorităților relevante, importanța procesului pentru cel interesat. Respectarea termenului rezonabil de judecare a cauzei se asigură de către instanță. În situația în care, la judecarea unei cauze concrete, există pericolul de încălcare a termenului rezonabil, participanții la proces pot adresa instanței care examinează cauza în fond o cerere privind accelerarea procedurii de judecare a cauzei. Examinarea cererii se face în absența părților, în termen de 5 zile lucrătoare, de către un alt judecător sau de un alt complet de judecată decât cel care examinează cauza. Instanța decide asupra cererii de la alin.(11) printr-o încheiere motivată, prin care fie obligă instanţa care judecă cauza în fond să întreprindă un act procesual, stabilind, după caz, un anumit termen pentru accelerarea procedurii, fie respinge cererea. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.”

Din perspectiva standardelor stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, examinarea unei cauze în recurs într-un termen mai mic de 12 luni, în lipsa unor circumstanțe excepționale care să impună o urgență sporită, nu este, de regulă, de natură să ridice probleme sub aspectul respectării termenului rezonabil prevăzut de art. 6 din Convenție.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că prezenta cauză a parvenit în adresa Curții Supreme de Justiție la data de 12 septembrie 2025, fapt confirmat prin ștampila instituției, aplicată pe coperta dosarului. Tot la 12 septembrie 2025, cauza a fost repartizată în mod automat-aleatoriu judecătorului-raportor, Diana Stănilă. Ședința de judecată pentru examinarea admisibilității recursului nefiind stabilită.

Completul constată că durata examinării recursului este îndelungată, însă această durată este determinată de împrejurări în mare parte neimputabile instanței cum ar fi, demisia judecătorilor Curții Supreme de Justiție și de numărul mare de funcții vacante de judecător al Curții.

Numărul mare de cauze pendinte este un alt factor. Pe rolul Curții Supreme de Justiție în prezent se află peste 7000 de dosare, dintre care peste 4000 sunt cauze civile și de contencios administrativ. Unele din acestea au fost depuse încă în 2022. 3

Totodată, judecătorul Diana Stănilă are în procedură peste 1300 de recursuri. Pe lângă aceasta, judecătorul face parte din completele speciale care examinează contestațiile în temeiul legilor nr. 26/2022, nr. 65/2023 și nr. 252/2023 privind evaluarea externă a justiției. De asemenea, judecătorul Diana Stănilă examinează în primă instanță contestațiile depuse împotriva Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliului Superior al Procurorilor. Aceste necesită un timp mai mare pentru examinate și urmează a fi soluționate în cel mai scurt timp.

Având în vedere situația descrisă mai sus, ținând cont de provocările cu care se confruntă Curtea Supremă de Justiție, inclusiv sarcina sporită de lucru per judecător, Completul de judecată nu poate stabili un termen mai restrâns după cum solicită intimatul pentru examinarea cauzei în ordine de recurs.

Totodată, art. 192 alin. (2) din Codul de procedură civilă, prevede în mod expres cauzele care se judecă de urgență și în mod prioritate, iar litigiul de contencios administrativ aflat în ordine de recurs nu se încadrează în această categorie.

Mai mult, admiterea cererii de accelerare ar implica amânarea suplimentară a examinării altor recursuri și ar putea duce la o tratare diferențiată nejustificată a acestora, doar pentru faptul că în acele cauze nu au fost depuse cereri de accelerare.

În asemenea circumstanțe, Completul de judecată consideră că admiterea cererii de accelerare nu este rezonabilă.

Ținând cont de cele expuse şi în temeiul art. 192 din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea depusă de avocatul Dumitru Bejenar în interesele lui Sergiu Rabii cu privire la accelerarea procedurii de judecare a cauzei în ordine de recurs, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Rabii împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, privind anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea la emiterea unui act administrativ individual favorabil. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Gheorghe Stratulat Ion Munteanu 4