3ra-826/25 — Anularea actului administrativ

ÎNCHEIERE

cu privire la inadmisibilitatea cererii de recurs depusă de Tayb Khadija, reprezentată de avocatul de Pavel Grițco, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Tayb Khadija împotriva Inspectoratului General pentru Migrație, cu privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ favorabil, împotriva deciziei din 20 august 2025 a Curții de Apel Centru, (Dosarul nr. 3ra-826/25 NR. PIGD 2-23131203-01-3ra-28112025) Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ.

Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a ei Instanţa de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. V. Ciumac Instanţa de apel: Curtea de Apel Centru, jud. V. Sîrbu, L. Bagrin, A. Cașcaval 29 aprilie 2026 Textul corespunde originalului Examinând în lipsa părților admisibilitatea cererii de recurs depusă de Tayb Khadija, reprezentată de avocatul de Pavel Grițco, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stela Procopciuc, Preşedinte, Diana Stănilă, Oxana Parfeni, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT

POZIŢIA PRIMEI INSTANŢE

9. Prin hotărârea 28 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Tayb Khadija, reprezentată de avocatul Grițco Pavel, ca neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

10. La 29 noiembrie 2024, Tayb Khadija, reprezentată de avocatul Grițco Pavel, a depus cerere de apel nemotivată, iar, la 05 mai 2025, a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 28 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.

POZIŢIA INSTANŢEI DE APEL

11. Prin decizia din 20 august 2025 a Curţii de Apel Centru, s-a respins cererea de apel depusă de Tayb Khadija, reprezentată de avocatul Grițco Pavel, şi s-a menţinut hotărârea din 28 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. 25. În motivarea soluției sale, Curtea de Apel Chișinău a apreciat ca fiind întemeiată decizia nr. 5405/23/DAA din 10 august 2023, emisă de Biroul Migrație și Azil în privința Khadijei Tayb, reținând că, în cauză, nu au fost întrunite condițiile legale pentru acordarea azilului. 26. Instanța de apel a notat că, din ansamblul probelor administrate nu rezultă că Tayb Khadija ar fi fost supusă unor acte de persecuție, amenințări sau tratamente inumane ori degradante din partea autorităților statului *****.

27. Din declarațiile acesteia și din circumstanțele cauzei se constată că plecarea din țara de origine s-a produs din motive personale și de siguranță generală, nefiind determinată de o temere individuală de persecuție pe motive de rasă, religie, naționalitate, apartenență la un anumit grup social sau opinii politice. 2 28. În aceste condiții, instanța de apel a conchis că Tayb Khadija nu a fost supusă unor tratamente contrare prevederilor articolului 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și nici nu a fost constrânsă să părăsească teritoriul statului Maroc. 29. Prin urmare, circumstanțele invocate nu întrunesc criteriile legale pentru recunoașterea statutului de refugiat și, respectiv, pentru acordarea unei forme de protecție internațională.

Or, elementul de temere prevăzut la art.17 alin.(1) din Legea nr. 270 din 18 decembrie 2008, privind azilul în Republica Moldova, reprezintă o situație de spirit și o condiție subiectivă care urmează a fi bine întemeiată. Respectiv, statutul de refugiat nu este bazat doar pe simpla existență a unei stări de spirit a solicitantului de azil, ci și de situația obiectivă pe care acesta se bazează. 30. În astfel de circumstanțe, instanța de apel a considerat că Tayb Khadija nu se afla în atenția autorităților și nu reprezenta un pericol pentru statul *****. 31. În urma examinării notei de interviu, instanța de apel a constatat că reclamanta nu face parte dintr-un partid politic, nu a suferit vreo condamnare în țara de origine și nu a fost arestată, reținută sau judecată, ceea ce indică faptul că nu a fost supusă unor persecuții în sensul art. 46 din Legea nr.270/2008 și nici unor amenințări directe, plecând din țara de origine din alte considerente.

Or, informația potrivit căreia solicitanta ar putea fi persecutată nu este plauzibilă, întrucât aceasta nu a furnizat detalii concrete sau probe în sprijinul afirmațiilor sale, limitându-se la prezentarea unor informații generale. 32. De asemenea, instanța de apel a menționat că solicitanta a avut posibilitatea de a se adresa instituțiilor și agențiilor de protecție, inclusiv autorităților statului, partidelor politice sau organizațiilor internaționale, fără a demonstra că aceste demersuri ar fi fost imposibil de realizat. 33. Însă, reclamanta a susținut că există un risc real ca, în cazul în care nu va obține o formă de protecție în Republica Moldova, să fie persecutată și supusă unor vătămări grave din partea părinților, iar autoritățile statului de origine ar tolera această situație.

34. În acest context, instanța de apel a constatat că faptele invocate nu sunt de natură a demonstra existența unui pericol provenit din partea statului, ci reprezintă conflicte de natură familială, provenite din acțiunile părinților reclamantei. 35. Instanța de apel a indicat că autoritatea administrativă a procedat, în mod corect, la verificarea informațiilor privind situația din țara de origine a reclamantei, iar din rapoartele consultate rezultă că, în prezent, pe teritoriul 3 Marocului nu se desfășoară niciun conflict armat, intern sau internațional, iar țara nu se află în stare de război. 36. Așadar, nu există un risc serios de amenințări grave și individuale la adresa vieții sau integrității corporale a unui civil ca urmare a violenței generalizate în situații de conflict armat, ceea ce relevă că nu se îndeplinesc condițiile prevăzute de legislația privind acordarea protecției internaționale sau a unei alte forme de protecție.

37. În aceste condiții, instanța de apel a constatat că reclamanta a părăsit statul de origine în mod legal și benevol, fără a fi fost supusă unor presiuni directe, amenințări sau acțiuni individualizate din partea autorităților din *****.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

38. La 24 noiembrie 2025, Tayb Khadija, reprezentată de avocatul Grițco Pavel, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 20 august 2025 a Curţii de Apel Centru şi a hotărârii din din 28 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărârii instanţei de fond, cu emiterea unei noi decizii prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.

SOLICITAREA RECURENTULUI

39. În motivarea recursului, recurenta a reiterat motivele de fapt şi de drept expuse în cererea de chemare în judecată, cât şi în cererea de apel, invocând că instanţele inferioare au interpretat eronat legea. 40. Recurenta a mai invocat că a solicitat acordarea unei forme de protecție în Republica Moldova, motivând că se teme pentru viața sa, întrucât a fost vândută și constrânsă să se căsătorească împotriva voinței sale. Dacă nu va accepta să se căsătorească, există riscul să fie supusă persecuțiilor și vătămărilor grave din partea părințior, iar acest fapt este tolerat de instituțiile statului Maroc. În general, drepturile femeilor nu sunt respectete în Maroc, ele fiind privite ca obiect de schimb, cu ajutorul cărora părinții obțin bani din vânzarea lor pentru căsătorie.

Circumstanțele date se probează prin raportul pentru Migrare și Refugiați din Canada și a raportului p anul 2022 al Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii. 41. La 28 noiembrie 2025, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatului copia cererii de recurs depusă de Tayb Khadija, reprezentată de avocatul Grițco Pavel, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării 4 principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței. 42. Prin referința din 01 decembrie 2025, Inspectoratul General pentru Migrație a solicitat respingerea recursului, ca fiind nefondat.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

43. Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ: „Hotărârile curţii de apel ca instanţa de fond, precum şi deciziile instanţei de apel pot fi contestate cu recurs.” 44. Art. 245 din Codul administrativ: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiţie în termen de două luni de la pronunţarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabileşte un alt termen.” 45. Art. 2451 alin. (1) din Codul administrativ: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenţei uniforme a Curţii Supreme de Justiţie; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanţa nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

46. Art. 246 alin. (1) şi (2) lit. h) din Codul administrativ: „ (1) Curtea Supremă de Justiţie examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conţine sumar faptele cauzei, motivele şi temeiul inadmisibilităţii, se publică pe pagina web oficială a Curţii Supreme de Justiţie şi se comunică părţilor. (2) Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

47. Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiție atestă că, la 11 noiembrie 2025, decizia motivată din 20 august 2025 a Curții de Apel Centru a fost expediată, prin intermediul poştei electronice, reprezentantului recurentei, avocatului Grițco Pavel, fapt ce se confirmă prin extrasul din poşta electronică anexat la materialele cauzei (f.d 87). 48. Astfel, cererea de recurs depusă de Tayb Khadija, reprezentată de avocatul Grițco Pavel, la 24 noiembrie 2025, se consideră depus în termenul stabilit de lege. 5 49. Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea sau inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească, în condițiile Codului administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe temeiuri concludente şi serioase.

Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanţei de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă. 50. În această ordine de idei, completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie reţine că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar şi cerinţa de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile şi esenţiale încălcări de drept procedural şi material capabile să răstoarne deciziile instanţei de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curţii de Apel ca primă instanţă într-o eventuală examinare în fond şi invocare ex officio a erorilor de drept. 51. Completul Curţii Supreme de Justiţie notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conţină o motivare convingătoare şi întemeiată în condiţiile nominalizate mai sus.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanţele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului şi filtrului de admisibilitate. 52. Instanţa de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recursul depus de Tayb Khadija, reprezentată de avocatul Grițco Pavel, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluţia pronunţată de Curtea de Apel Centru şi nu relevă interpretarea contrară a legii şi aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

53. Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că recursul depus, conţine obiecţii de fapt şi de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată și cererea de apel, care au fost analizate de către Curtea de Apel Centru, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecinţă, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanţă, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenţiei. 54. Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei şi care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

6 55. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum şi dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii faţă de actul de dispoziţie pronunţat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părţii, instanţa a pronunţat o hotărâre neîntemeiată. 56. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curţii de Apel Centru şi o minimă argumentare a criticii în fapt şi în drept, precum şi indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări şi/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Centru, nu echivalează cu un argument.

Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu. 57. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate şi a avea succes.

58. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC], 2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privinţă de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condiţiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages Prestations Services c. Franţei, 1996, §45).

59. Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 din CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național şi de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac şi procedurile care implică doar chestiuni de drept, şi nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu 7 cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36). 60. Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 şi art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Tayb Khadija, reprezentată de avocatul Grițco Pavel, împotriva deciziei din 20 august 2025 a Curții de Apel Centru.

Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 8