2ds-9/26 — Constatarea inexactității în actul de stare civilă

La 6 aprilie 2026, Ghenadie Petcu a depus o cerere prin care a solicitat corectarea erorilor materiale din conținutul încheierii Curții Supreme de Justiție din 25 martie 2026, în cauza nr. 2rh-12/26, invocând că în foaia de titlu și în paragraful 16 au fost indicate eronat datele „25 martie 2025” și „20 februarie 2026”, precum și restituirea taxei de stat și a taxei de timbru achitate la depunerea cererii de revizuire.

În motivarea cererii, a susținut că cererea de revizuire era de competența Curții de Apel Centru, instanță pe care o consideră competentă material să soluționeze prezenta cerere.

Art. 89 din Codul de procedură civilă prevede că: „Taxa de stat plătită se restituie, parţial sau integral, în cazul: a) depunerii într-o sumă mai mare decât cea prevăzută de legislația în vigoare (se restituie suma plătită în plus); b) refuzului de a primi cererea de eliberare a ordonanței judecătorești în temeiul art.348; c) refuzului de a primi cererea spre examinare în temeiul art.169 alin.(1); d) restituirii cererii în temeiul art.170 alin.(1) şi art.171 alin.(2); e) încetării procesului pentru motivele specificate la art.265 şi 374; f) scoaterii cererii de pe rol pentru motivele specificate la art.267; g) restituirii cererii de apel şi cererii de recurs pentru motivele prevăzute la art.369 şi 438; h) refuzului persoanei care a plătit taxă pentru întocmirea sau primirea documentelor până la adresare în instanță judecătorească; i) încetării procesului în legătură cu confirmarea tranzacției încheiate în procesul de mediere în condițiile art.39 din Legea nr.137 din 3 iulie 2015 cu privire la mediere; j) refuzului de a accepta cererea conform art.459 alin.(4). Taxa de stat se restituie şi în alte cazuri stabilite de legislația în vigoare. Restituirea taxei de stat se efectuează de către Serviciul Fiscal de Stat prin intermediul Trezoreriei de Stat, în termen de cel mult un an de la data emiterii încheierii.”

Art. 7 alin. (1) şi alin. (2) din Legea taxei de stat nr. 213 din 31 iulie 2023 stabilește că: „Suma de bani plătită în calitate de taxă de stat se restituie, parţial sau integral, în cazul în care: a) a fost plătită o sumă de bani mai mare decât taxa stabilită (se restituie suma plătită în plus); b) cererea (plângerea) a fost refuzată sau restituită; c) după achitarea taxei respective, solicitantul a renunţat la întocmirea sau eliberarea documentelor; d) contestaţia a fost admisă integral sau parţial. În acest caz, taxa se restituie integral. Cererea de restituire a sumei de bani plătite ca taxă de stat poate fi depusă la Serviciul Fiscal de Stat în termen de cel mult un an de la data apariţiei dreptului la restituire. Restituirea sumei de bani plătite ca taxă de stat se efectuează de către Serviciul Fiscal de Stat conform modului de achitare şi evidenţă a plăţilor la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor, aprobat prin ordinul ministrului finanţelor, în termen de cel mult un an de la data emiterii actului judecătoresc sau a actului administrativ prin care este dispusă restituirea sumei achitate ca taxă de stat şi cuantumul acesteia.”

Art. 84 alin. (1), (2) și (3) din Codul de procedură civilă: „(1) Taxa de timbru este o sumă de bani care se percepe, o singură dată, pentru intentarea unui proces judiciar civil sau de contencios administrativ atât în primă instanţă, cât şi în căile de atac, în temeiul legii. (2) Taxa de timbru se achită în contul instanţelor de judecată şi se gestionează în conformitate cu art. 43 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014. (3) Cuantumul taxei de timbru este determinat în mărime fixă conform Legii taxei de stat nr.213/2023.”

Art. 2 alin. (1), (4) din Legea taxei de stat nr. 213 din 31 iulie 2023 (în vigoare de la 01 ianuarie 2024): (1) Taxa de timbru este o sumă de bani care se percepe, o singură dată, de la persoanele fizice şi juridice pentru intentarea unui proces judiciar civil, de contencios administrativ, precum şi pentru fiecare contestaţie împotriva deciziei agentului constatator asupra cauzei contravenţionale atât în primă instanţă, cât şi în căile de atac. (4) Taxa de timbru constituie 200 de lei.”

Or, potrivit art. 249 alin. (2) și (4) din Codul de procedură civilă, instanța este în drept să corecteze astfel de greșeli, fie la cererea participanților, fie din oficiu. În aceste condiții, instanța apreciază că se impune admiterea cererii sub aspectul corectării erorilor materiale, urmând a se indica datele corecte „25 martie 2026” și „16 noiembrie 2025”.

În ceea ce privește solicitarea privind restituirea taxei de stat și a taxei de timbru, completul de judecată o consideră neîntemeiată, din următoarele motive.

Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a menționa că exercitarea drepturilor procesuale nu este absolută, ci se realizează în limitele și condițiile stabilite de lege. Printre aceste condiții se numără și achitarea taxei de stat și a taxei de timbru, care reprezintă o exigență procedurală indispensabilă. În lipsa achitării acesteia, titularul nu poate valorifica dreptul procesual invocat.

Din materialele cauzei rezultă că Ghenadie Petcu a achitat taxa de stat și taxa de timbru la depunerea cererii de revizuire împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 24 mai 2017.

Prin încheierea din 25 martie 2026, Curtea Supremă de Justiție a declarat inadmisibilă cererea de revizuire, reținând că actul contestat nu poate forma obiect al revizuirii, întrucât nu vizează fondul cauzei, conform art. 446 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.

În aceste circumstanțe, completul de judecată subliniază că cererea de revizuire a fost examinată sub aspectul admisibilității, instanța pronunțând un act procesual motivat, ceea ce constituie o etapă procesuală a examinării cererii. Or, examinarea admisibilității nu echivalează cu refuzul de primire a cererii sau cu restituirea acesteia, ci reprezintă o formă de soluționare a cererii în condițiile legii.

Prin urmare, în speță nu sunt incidente prevederile art. 89 din Codul de procedură civilă și art. 7 alin. (1) și (2) din Legea taxei de stat nr. 213/2023, care reglementează cazurile de restituire a taxei de stat.

Argumentul invocat referitor la pretinsa competență a instanței de apel nu poate constitui temei pentru restituirea taxelor achitate, întrucât instanța sesizată a exercitat controlul de admisibilitate și a soluționat cererea conform competenței sale legale.

Totodată, legislația nu prevede restituirea taxei de stat și a taxei de timbru în cazul în care cererea de revizuire este declarată inadmisibilă, o asemenea soluție fiind menită să prevină exercitarea abuzivă a căilor extraordinare de atac.

În consecință, completul de judecată constată că taxele au fost legal achitate pentru examinarea cererii de revizuire, iar temeiuri pentru restituirea acestora nu există.

Având în vedere cele expuse, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție admite cererea privind corectarea erorilor materiale din încheierea din 25 martie 2026 și respinge cererea privind restituirea taxei de stat și a taxei de timbru ca neîntemeiată.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a), art. 249 din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea depusă de Ghenadie Petcu cu privire la restituirea taxei de stat și a taxei de timbru. Corectează erorile materiale admise în foaia de titlu și în paragraful 16 ale încheierii Curtea Supremă de Justiție din 25 martie 2026, în cauza nr. 2rh-12/26, prin înlocuirea datelor indicate eronat, după cum urmează: „25 martie 2025” cu „25 martie 2026” și „20 februarie 2026” cu „16 noiembrie 2025”. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Oxana Parfeni Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat