2rci-24/26 — Validarea popririi și încasarea sumei

În procedura Judecătoriei Chișinău, sediul Central se află cauza de insolvabilitate intentată în privința ÎM „Zeinab” SRL.

La 2 octombrie 2020, lichidatorul ÎM „Zeinab” SRL, în procedura falimentului simplificat, Alexandru Buga, a depus o cerere cu privire la validarea popririi și încasarea sumei împotriva terțului poprit SRL „Pacific Motors Moldova”, solicitând încasarea datoriei în sumă de 1 047 010 lei.

Prin încheierea din 19 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, a fost admisă cererea înaintată de avocatul Igor Clima, în interesele terțului poprit SRL „Pacific Motors Moldova”, cu privire la ridicarea excepției de tardivitate, și s-a respins ca tardivă cererea de validare a popririi. S-a desființat poprirea înființată de lichidatorul ÎM „Zeinab” SRL, Alexandru Buga, față de SRL „Pacific Motors Moldova”.

La 22 februarie 2021, lichidatorul ÎM „Zeinab” SRL, în procedura falimentului simplificat, Alexandru Buga, a declarat recurs nemotivat, iar la 6 iulie 2021 a depus recurs motivat împotriva încheierii din 19 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

Prin decizia din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, recursul declarat de lichidatorul ÎM „Zeinab” SRL, în procedura simplificată a falimentului, Alexandru Buga, a fost respins, și menținută încheierea contestată.

La 30 mai 2025, lichidatorul ÎM „Zeinab” SRL, în procedura falimentului simplificat, Alexandru Buga a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea cererii, revizuentul a invocat temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, susținând că decizia a fost pronunțată pe baza unei situații de fapt incomplete, iar ulterior au fost descoperite circumstanțe și înscrisuri esențiale, necunoscute și imposibil de prezentat anterior. 1

În acest sens, a menționat că, prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, din 24 martie 2015, rămasă definitivă, ÎM „Zeinab” SRL a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 244 alin. (2) lit. b) din Codul penal, fiindu-i aplicată amendă și dispusă lichidarea persoanei juridice. Instanța penală a constatat că societatea a desfășurat activități fictive, a utilizat contracte și facturi fiscale nereale și a cauzat bugetului public un prejudiciu în sumă de 3 245 501 lei.

Revizuentul a susținut că, potrivit art. 123 alin. (3) din Codul de procedură civilă, constatările sentinței penale sunt obligatorii pentru instanța civilă sub aspectul existenței faptelor și al persoanei care le-a săvârșit, astfel încât contractul de vânzare-cumpărare nr. 01/09-13 din 1 septembrie 2013 și contractul de cesiune din 15 decembrie 2013, încheiate între ÎM „Zeinab” SRL și SRL „Pacific Motors Moldova”, ar avea caracter fictiv și ar fi lipsite de cauză juridică.

A mai indicat că înscrisurile relevante i-au devenit cunoscute abia la 23 aprilie 2025, după eliberarea acestora de Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, fiind comunicate prin scrisoarea nr. 05-1168 din 10 aprilie 2025, motiv pentru care nu au putut fi prezentate anterior.

Prin încheierea din 26 ianuarie 2026 a Curţii de Apel Centru s-a respins, ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de ÎM „Zeinab” SRL împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2021.

În motivarea încheierii, instanța de apel a reținut că pretinsele circumstanțe noi invocate de revizuent nu pot fi calificate ca atare în sensul legii, or, sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, din 24 martie 2015, pe care se întemeiază cererea, este anterioară atât deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2021, cât și întregii proceduri de validare a popririi.

Totodată, sentința invocată reprezintă un act jurisdicțional public, definitiv și accesibil, care putea fi cunoscut și invocat de revizuent în cursul judecării cauzei inițiale. Revizuirea nu poate fi folosită pentru a suplini omisiunea sau pasivitatea procesuală a unei părți, ci exclusiv pentru valorificarea unor împrejurări obiectiv imposibil de cunoscut anterior, condiție care nu este întrunită în speță.

De asemenea, instanța de apel a reținut că revizuentul nu a demonstrat îndeplinirea obligației legale de diligență, or faptul că înscrisurile au fost eliberate în anul 2025 nu echivalează cu imposibilitatea de a le obține anterior, atât timp cât acestea privesc chiar debitorul insolvabil și provin dintr-o cauză penală soluționată definitiv cu mai mulți ani înainte.

Mai mult, instanța a constatat lipsa unei legături determinante între faptele invocate și soluția pronunțată prin decizia a cărei revizuire se solicită, or recursul a fost respins exclusiv pentru tardivitatea cererii de validare a popririi, fără 2 examinarea fondului raporturilor juridice dintre părți sau a valabilității contractelor invocate.

La 10 martie 2026, lichidatorul ÎM „Zeinab” SRL, în procedura falimentului simplificat, Alexandru Buga a depus o cerere de recurs împotriva încheierii Curții de Apel Centru din 26 ianuarie 2026 prin care a solicitat casarea acesteia cu trimiterea spre reexaminare aceleiași instanțe pentru a examina cererea de revizuire în fond.

În motivarea recursului a invocat că, încheierea Curții de Apel Centru din 26 ianuarie 2026 este neîntemeiată, deoarece instanța ar fi aplicat greșit art. 446 alin. (2) din Codul de procedură civilă. În opinia recurentului, decizia Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2021 se supune revizuirii, întrucât a fost emisă în privința unei încheieri prin care cererea de validare a popririi a fost respinsă ca tardivă, iar legea prevede expres că încheierile prin care acțiunea este respinsă ca tardivă pot fi supuse revizuirii.

Recurentul invocă aplicarea greșită a art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, susținând că instanța de apel a interpretat eronat noțiunea de „circumstanțe noi”. Acesta susține că legea nu impune ca împrejurarea invocată să fie ulterioară hotărârii supuse revizuirii, ci doar ca aceasta să nu fi fost cunoscută și să nu fi putut fi cunoscută revizuentului în timpul judecării cauzei. În acest sens, recurentul susține că sentința penală din 24 martie 2015 și înscrisurile aferente nu au fost comunicate debitorului insolvabil, iar lichidatorii nu au avut acces la materialele cauzei penale decât în anul 2025, după eliberarea acestora de Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani. Prin urmare, aceste circumstanțe ar fi devenit cunoscute abia în anul 2025 și ar constitui circumstanțe noi în sensul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă.

De asemenea, recurentul susține că instanța de apel nu a analizat relevanța circumstanțelor invocate asupra soluției pronunțate anterior. Potrivit recursului, sentința penală ar demonstra caracterul fictiv al activității contractuale a ÎM „Zeinab” SRL, inclusiv al contractelor și facturilor fiscale, aspect care ar afecta fundamentul deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2021, inclusiv calculul termenului de prescripție.

Recurentul mai invocă faptul că instanța de apel ar fi depășit limitele examinării admisibilității cererii de revizuire, analizând în fapt temeinicia circumstanțelor invocate și efectul acestora asupra soluției, deși la această etapă trebuia să verifice doar încadrarea motivelor în temeiurile prevăzute de art. 449 din Codul de procedură civilă.

În final, recurentul susține că respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă ar încălca dreptul de acces la justiție și dreptul la un proces echitabil, 3 garantate de art. 20 și 46 din Constituție și art. 6 CEDO, deoarece ar priva partea de examinarea unei căi extraordinare de atac prevăzute de lege.

Articolul 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului şi a referinţei la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor”.

Articolul 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul şi să menţină încheierea”.

Articolul 446 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanţele, încheierile şi deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condiţiile prezentului capitol”.

Articolul 448 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se soluționează de instanţa care s-a pronunțat asupra fondului. (2) Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emiţându-se o nouă hotărâre, se soluţionează de instanţa care a menţinut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre”.

Articolul 449 lit. b) din Codul de procedură civilă: „Revizuirea se declară în cazul în care: b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele şi faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei”.

Articolul 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449, cu anexarea probelor ce le confirmă şi a dovezii de plată a taxei de stat şi/sau a taxei de timbru în mărimea prevăzută de Legea taxei de stat nr.213/2023”.

Articolul 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă: „(1) După ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite unul din următoarele acte de dispoziţie: a) încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă”.

Revizuirea este o cale extraordinară de atac care permite desființarea unei hotărâri judecătorești irevocabile și redeschiderea procesului exclusiv în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege, urmărind asigurarea stabilității și securității raporturilor juridice.

În temeiul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, revizuirea poate fi exercitată doar în condițiile expres stabilite de lege. În speță, revizuentul susține existența unor circumstanțe/fapte esențiale, necunoscute anterior, ce ar putea influența temeinicia deciziei din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Completul de judecată reține pentru ca o cerere de revizuire să fie admisibilă pe această bază, legea impune cumulativ următoarele condiții: descoperirea unor circumstanțe noi, esențiale, necunoscute anterior și imposibil de descoperit cu prudența necesară.

La acest aspect, instanța de recurs subliniază că nu orice circumstanță devenită cunoscută ulterior pronunțării actului a cărei revizuire se cere constituie temei de revizuire și este considerată o circumstanță nouă în sensul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă. La calificarea dacă circumstanța examinată este una nouă în sensul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, să fie existente obiectiv până la data pronunțării hotărârii, fapt ce rezultă inclusiv din pct. 14 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție cu privire la practica aplicării de către instanțele de judecată a legislației procedurale la examinarea pricinilor civile în ordine de revizuire.

În calitate de circumstanțe noi la care face trimitere lichidatorul ÎM „Zeinab” SRL, în procedura falimentului simplificat, Alexandru Buga sunt concluziile din sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 24 martie 2015, prin care s-a recunoscut vinovată ÎM „Zeinab” SRL în comiterea infracţiunii prevăzute de art. 244 alin.(2) lit. b) Cod penal şi i s-a aplicat pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 4 000 unităţi convenţionale, ceea ce constituie suma de 80 000 lei, cu lichidarea persoanei juridice ÎM „Zeinab” SRL.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție aderă la concluzia Curții de Apel Centru din încheierea contestată potrivit căreia în prezenta speță, nu este prezent temeiul de revizuire prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, or, instanța a constatat lipsa unei legături determinante între faptele invocate și soluția pronunțată prin decizia a cărei revizuire se solicită. Recursul a fost respins exclusiv pentru tardivitatea cererii de validare a popririi, fără examinarea fondului raporturilor juridice dintre părți sau a valabilității contractelor invocate. 5

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că procedura de revizuire nu poate servi drept mijloc de reexaminare a fondului cauzei, ci este destinată corectării unor erori judiciare majore constatate prin acte definitive.

Se reiterează că revizuirea este o cale extraordinară de atac, cu caracter de retractare, și nu de reformare, având ca scop corectarea unor erori judiciare esențiale, și nu oferirea unei noi evaluări asupra fondului cauzei. O retractare nejustificată a unei hotărâri irevocabile ar constitui o ingerință inadmisibilă în principiul stabilității raporturilor juridice, care impune că o soluție definitivă nu poate fi rediscutată decât în condițiile strict și expres prevăzute de lege.

În consecință, revizuirea poate fi admisă doar în cazurile expres determinate de legislația procesuală, iar exercitarea acestei căi de atac trebuie limitată la corectarea erorilor judiciare semnificative, fără a se transforma într-un apel deghizat.

Drept urmare, circumstanțele reținute confirmă că instanța de revizuire a respins în mod justificat cererea ca fiind inadmisibilă, nefiind întrunite condițiile prevăzute de art. 449 din Codul de procedură civilă.

Din considerentele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție hotărăște să respingă recursul declarat de lichidatorul ÎM „Zeinab” SRL, în procedura falimentului simplificat, Alexandru Buga, cu menținerea încheierii contestate.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă,