2ra-232/26 — Decăderea din drepturile părintești

La 06 iunie 2024, Margarita Cuhari a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Teodor Botnarescu, intervenient accesoriu Structura Teritorială de Asistență Socială Dondușeni privind decăderea din drepturilor părintești asupra copilului minor.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că, în perioada 2014 – 27 septembrie 2021, s-a aflat în căsătorie cu pârâtul Teodor Botnărescu. Din căsătorie, la data de xxxx, s-a născut fiica xxxx. Prin hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul Central, din 27 septembrie 2021, căsătoria a fost desfăcută, s-a stabilit domiciliul copilului cu mama și s-a dispus încasarea de la pârât a pensiei de întreținere în cuantum de 820 lei lunar, până la atingerea majoratului copilului. De la momentul separării, pârâtul nu participă la creșterea și educarea copilului.

Conform actului de cercetare a condițiilor de trai din 03 iunie 2024, întocmit de comisia multidisciplinară de pe lângă Primăria comunei Tîrnova, raionul Dondușeni, s-a constatat că părinții minorei sunt divorțați de aproximativ trei ani, iar tatăl nu participă la întreținerea și educarea copilului. Totodată, ultimele vizite ale pârâtului, până în noiembrie 2021, au avut un caracter agresiv, acesta prezentându-se în stare de ebrietate și manifestând comportament verbal abuziv față de mamă în prezența copilului, fapt ce a generat traume psihice minorei.

Reclamanta a mai indicat că, prin hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni, din 25 aprilie 2024, a fost examinat un caz de violență în familie comis de pârât, fiind emisă în aceeași zi ordonanță de protecție împotriva acestuia, cu aplicarea unor restricții pe un termen de 30 de zile.

Potrivit încheierii executorului judecătoresc din 16 mai 2024, pârâtul nu achită pensia de întreținere, acumulând o datorie de 27 880 lei. Implicarea exclusivă a mamei în creșterea și educarea copilului este confirmată prin caracteristica nr. 383 din 29.05.2024 și adeverința nr. 384 din 29.05.2024, eliberate de Primăria comunei Tîrnova, precum și prin caracteristica emisă la 30.05.2024 de gimnaziul-grădiniță „Constantin Negruzzi”. 1

Prin încheierea Curții de Apel Nord din 10 ianuarie 2025, nu s-a dat curs apelului, acordându-se termen pentru prezentarea apelului motivat și a dovezii achitării taxei de stat și a taxei de timbru.

La 19 februarie 2025, Teodor Botnărescu, reprezentat de avocatul Gheorghe Radenu, a înlăturat neajunsurile indicate și a depus apelul motivat, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii și pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii înaintate de Margarita Cuhari.

Instanța de apel a reținut că principiul interesului superior al copilului, consacrat de art. 3 alin. (1) din Convenția internațională cu privire la drepturile copilului, impune ca, în toate cauzele ce privesc minorii, interesele acestora să prevaleze. Totodată, în temeiul art. 7, 9 și 10 din Convenție, copilul are dreptul de a-și cunoaște și de a menține relații cu ambii părinți, separarea fiind admisă doar în cazuri excepționale.

Instanța a mai reținut că decăderea din drepturile părintești, reglementată de art. 67 Codul familiei, constituie o măsură excepțională și de maximă gravitate, aplicabilă doar în cazuri în care părintele, cu culpă gravă, se eschivează de la obligațiile părintești sau manifestă un comportament ce prejudiciază copilul.

Instanța de apel a constatat că reclamanta Margarita Cuhari și-a întemeiat acțiunea pe pretinsa eschivare a pârâtului Teodor Botnărescu de la executarea obligațiilor părintești, în special neplata pensiei de întreținere și lipsa implicării în educarea copilului. Totuși, s-a reținut că simpla existență a restanțelor la plata 2 pensiei de întreținere nu dovedește, în sine, reaua-credință sau intenția de eschivare.

Instanța a constatat că nu au fost prezentate probe suficiente care să confirme o conduită gravă și culpabilă a pârâtului, de natură să justifice aplicarea sancțiunii decăderii din drepturile părintești. De asemenea, nu au fost analizate în mod complet circumstanțele obiective ale cauzei, inclusiv motivele neexecutării obligațiilor, relația efectivă dintre părinte și copil sau eventualele impedimente în menținerea acesteia.

Totodată, instanța a apreciat că avizul autorității tutelare era contradictoriu și insuficient fundamentat, iar probele privind pretinsa violență nu confirmau existența unui pericol real pentru minor. Concluzia psihologică a indicat o relație distantă între copil și tată, însă nu a exclus posibilitatea restabilirii acesteia.

Astfel, instanța de apel a reținut că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 67 Codul familiei pentru aplicarea sancțiunii decăderii din drepturile părintești, întrucât nu s-a demonstrat existența unei culpe grave sau a unui comportament care să prejudicieze în mod real interesul superior al copilului.

În motivarea recursului, recurenta a invocat temeiul prevăzut de art. 432 alin. (1) lit. e) Cod de procedură civilă, susținând că decizia instanței de apel este arbitrară și se întemeiază pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor.

Recurenta a indicat că instanța de apel a aplicat eronat prevederile art. 67 lit. a) Codul familiei, reținând nejustificat că nu ar fi fost demonstrată eschivarea pârâtului de la exercitarea obligațiilor părintești. Or, materialele cauzei confirmă că Teodor Botnărescu nu a achitat pensia de întreținere, acumulând restanțe considerabile, nu a participat la creșterea, educarea și întreținerea minorei și nu a manifestat interes față de copil.

Totodată, instanța de apel nu a apreciat corespunzător probele administrate, ignorând actul de cercetare a condițiilor de trai, caracteristicile prezentate, avizul autorității tutelare, concluzia psihologică, precum și actele ce confirmă comportamentul violent al pârâtului și impactul negativ asupra copilului.

Recurenta a susținut că menținerea drepturilor părintești ale unui părinte care nu își îndeplinește obligațiile și are un comportament care afectează copilul contravine principiului interesului superior al copilului, consacrat de art. 3 din Convenția internațională cu privire la drepturile copilului. 3

Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă stabilește că: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă stabilește că: „(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin hotărâre”.

Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă prevede următoarele: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat”.

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă indică că: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților”.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că prevederile Codului de procedură civilă consacră nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, ci și un standard de seriozitate privind invocarea unor încălcări esențiale de drept material și procedural, capabile să conducă la răsturnarea deciziilor instanțelor de apel.

Potrivit prevederilor legale și practicii judiciare constante, recursul trebuie să conțină o motivare clară, convingătoare și întemeiată în drept, care să 4 evidențieze existența unor erori de drept calificate sau a unor vicii esențiale de procedură. Recursul nu are rolul de a supune cauza unei rejudecări în fond, ci de a examina legalitatea hotărârii instanței de apel în limitele erorilor invocate. Prin urmare, simplele exprimări ale nemulțumirii față de soluția instanței inferioare, nesusținute de argumente juridice clare privind încălcarea normelor de drept sau caracterul arbitrar al hotărârii atacate, nu întrunesc condițiile de admisibilitate.

În speță, recursul declarat de Margarita Cuhari, deși invocă temeiul prevăzut de art. 432 alin. (1) lit. e) Cod de procedură civilă, se axează în esență pe reaprecierea probelor și pe reiterarea circumstanțelor de fapt deja examinate de instanța de apel. Argumentele formulate vizează dezacordul față de concluziile instanței de apel, fără a evidenția în mod convingător încălcări concrete ale normelor de drept material sau procedural și fără a demonstra caracterul vădit nerezonabil al aprecierii probelor, care să justifice răsturnarea soluției instanței inferioare. O asemenea abordare nu întrunește exigențele testului de admisibilitate, iar examinarea recursului în aceste condiții ar echivala cu un control exercitat din oficiu, inadmisibil în cadrul competenței Curții Supreme de Justiție.

Totodată, Completul de judecată reiterează că măsura decăderii din exercițiul drepturilor părintești poate interveni exclusiv în condițiile expres și limitativ prevăzute de lege, aspect reflectat constant în jurisprudența Curții Supreme de Justiție, inclusiv în decizia nr. 2ra-544/24 din 20 august 2025 (§ 58). Dispunerea unei asemenea măsuri este posibilă numai în prezența unor probe certe și concludente care să demonstreze eschivarea cu rea-credință a părintelui de la exercitarea atribuțiilor părintești, în special de la executarea obligației de întreținere.

În consecință, Completul constată că recursul nu este admisibil, nefiind prezentate critici pertinente care să justifice examinarea fondului, conform art. 432 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de Margarita Cuhari. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 5