2r-147/26 — Revendicarea bunurilor, încasarea contravalorii bunurilor, repararea prejudiciului

La 15 februarie 2024, avocatul Alexandru Găină, în interesele lui Petru Balan, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Petru Renița, privind revendicarea bunurilor, încasarea contravalorii bunurilor, repararea prejudiciului și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Cimișlia din 21 mai 2025, cererea de chemare în judecată a fost admisă parțial.

La 13 iunie 2025, avocatul Larisa Terzi, în interesele pârâtului Petru Renița, a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Cimișlia din 21 mai 2025, solicitând, totodată, scutirea de la plata taxei de stat și a taxei de timbru. Prin încheierea Curții de Apel Sud, sediul Comrat din 8 octombrie 2025, a fost admisă cererea avocatului Larisa Terzi, în interesele apelantului Petru Renița, privind scutirea de la plata taxei de stat și a taxei de timbru la depunerea cererii de apel.

Prin o altă încheiere a Curții de Apel Sud, sediul Comrat din 8 octombrie 2025, nu s-a dat curs apelului depus de avocatul Larisa Terzi, în interesele apelantului Petru Renița, și s-a acordat termen de 10 zile din momentul primirii copiei încheierii pentru depunerea cererii de apel suplimentare, cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul.

La 21 octombrie 2025, Petru Renița și avocatul acestuia, Larisa Terzi, au depus un supliment la cererea de apel care conținea motivele de fapt și de drept pe care se întemeia apelul împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea hotărârii Judecătoriei Cimișlia din 21 mai 2025, ca fiind nemotivată și neîntemeiată.

Prin încheierea Curții de Apel Sud, sediul Comrat din 23 octombrie 2025, apelul a fost acceptat spre examinare, iar prin încheierea din 31 octombrie 2025 a fost stabilită ședința de judecată pentru examinarea apelului. La 4 februarie 2026, avocatul Alexandru Găină, în interesele lui Petru Balan, a depus referință la apel, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea hotărârii primei instanțe.

În ședința instanței de apel, avocatul Larisa Terzi, în interesele lui Petru Renița, a susținut apelul declarat și a solicitat admiterea acestuia. Petru Balan a 1 indicat că nu este de acord cu poziția apelantului. Petru Renița și avocatul Alexandru Găină, fiind citați legal, nu s-au prezentat, iar instanța de apel a dispus examinarea cauzei în lipsa acestora.

Prin încheierea Curții de Apel Sud, sediul Comrat din 12 martie 2026, s-a încetat procedura de apel pe marginea apelului nemotivat declarat de avocatul Larisa Terzi în interesele lui Petru Renița, întrucât apelul a fost declarat de o persoană neîmputernicită. Totodată, s-a încetat procedura de apel pe marginea apelului motivat declarat de Petru Renița și avocatul acestuia, Larisa Terzi, întrucât apelul a fost formulat cu încălcarea termenului prevăzut de lege, iar apelantul nu a solicitat repunerea în termen.

Pentru a dispune încetarea procedurii de apel pe marginea apelului nemotivat, instanța de apel a reținut că mandatul avocatului Larisa Terzi seria MA nr. 2156870 din 7 august 2024 nu conține semnătura lui Petru Renița, circumstanță care, în opinia instanței, nu permite stabilirea fără echivoc a voinței clientului de a acorda avocatului dreptul de a-i reprezenta interesele în instanță, inclusiv dreptul de a declara apel împotriva hotărârii Judecătoriei Cimișlia din 21 mai 2025. Instanța de apel a considerat că existența formală a mandatului nu compensează lipsa confirmării corespunzătoare a consimțământului persoanei reprezentate, motiv pentru care a concluzionat că apelul nemotivat a fost depus de o persoană neîmputernicită.

Cu privire la apelul motivat, instanța de apel a reținut că termenul de apel curge de la pronunțarea dispozitivului hotărârii primei instanțe, respectiv de la 21 mai 2025, iar data-limită pentru declararea apelului a fost 20 iunie 2025. În acest context, instanța de apel a constatat că apelul motivat depus la 21 octombrie 2025 a fost formulat după expirarea termenului legal, fără ca apelantul să solicite repunerea în termen.

La 9 aprilie 2026 Petru Renița, reprezentat de avocatul Larisa Terzi, a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Sud, sediul Comrat din 18 martie 2026, solicitând repunerea în termenul de declarare a recursului. În acest sens, a invocat că încheierea atacată a fost emisă la 18 martie 2026, că Petru Renița s-a aflat în imposibilitate de prezentare din motive de boală gravă, iar avocatului nu i-a fost cunoscută poziția acestuia față de încheierea instanței de apel și față de declararea recursului. Totodată, s-a arătat că actul judecătoresc a fost expediat potrivit ștampilei poștale la 19 martie 2026 și recepționat de avocat la 27 martie 2026.

În motivarea recursului, recurentul a susținut că instanța de apel a constatat în mod greșit tardivitatea apelului motivat. A invocat că apelul nemotivat a fost depus la 13 iunie 2025, în termenul legal, iar după primirea încheierii din 8 octombrie 2025, prin care nu s-a dat curs apelului, neajunsurile au fost înlăturate, cererea de apel motivată fiind expediată la 15 octombrie 2025 și recepționată de 2 Curtea de Apel Sud la 21 octombrie 2025. Recurentul a susținut că, în aceste condiții, apelul urma să fie considerat depus la data prezentării inițiale, în temeiul regulilor privind înlăturarea neajunsurilor cererii de apel și depunerea actelor procedurale prin intermediul oficiului poștal.

Referitor la constatarea lipsei împuternicirilor avocatului, recurentul a invocat că avocatul Larisa Terzi a fost desemnată pentru acordarea asistenței juridice calificate prin deciziile CNAJGS, iar mandatul avocațial a fost eliberat în baza acestor decizii. În esență, s-a susținut că, în cazul asistenței juridice garantate de stat, decizia de desemnare constituie temeiul reprezentării și conferă avocatului drepturile procesuale necesare pentru apărarea efectivă a beneficiarului, inclusiv pentru exercitarea căilor de atac. Recurentul a mai invocat faptul că interpretarea restrictivă a împuternicirilor avocatului desemnat ar afecta dreptul de acces efectiv la justiție și dreptul la apărare.

Art. 4261 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Codul de procedură civilă: Instanţa de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii, dacă: a) cererea de recurs a fost depusă în afara termenului legal, iar recurentul nu solicită repunerea în termen sau instanţa de recurs a refuzat să efectueze repunerea în termen. Recursul împotriva încheierii judecătorești se restituie în baza a cel puțin unuia din temeiurile prevăzute la alin. (1), printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac.

Art. 110 din Codul de procedură civilă: Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanţa (judecătorul), participanţii la proces şi alte persoane legate de activitatea instanţei trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Art. 111 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: (1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanţa judecătorească. (2) Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor şi cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade.

Art. 113 din Codul de procedură civilă: Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanţa de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel. 3

Art. 116 alin. alin. (1), (3) și (4) din Codul de procedură civilă: (1) Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanţă. (3) La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). (4) Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea şi-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură.

Articolul 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă: Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum şi în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.

În acest sens, completul de judecată observă că încheierea din 12 martie 2026 a fost comunicată, după cum urmează: 22.1. Lui Petru Reniță la 23 martie 2026, fapt confirmat prin avizul de recepție care are codul trimiterii poștale „DS8025306185AS”. 22.2. Avocatei Larisa Terzi la 24 martie 2026, fapt confirmat prin avizul de recepție care are codul trimiterii poștale „DS8025306186AS”.

Din sensul art. 425 din Codul de procedură civilă rezultă că, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Această normă instituie un termen de decădere, în interiorul căruia partea interesată poate ataca încheierile instanțelor judecătorești prin intermediul recursului. Norma stabilește că momentul de început al curgerii acestui termen este data comunicării încheierii către parte. (decizia nr. 2r-468/25, §31)

În aceste condiții termenul de declarare a recursului împotriva încheierii din 12 martie 2026 a Curții de Apel Sud, sediul Comrat a început să curgă la 24 martie 2026, următoarea zi calculată din momentul în care încheierea contestată a fost comunicată lui Petru Reniță, ultima zi a termenului fiind 7 aprilie 2026, zi de marți.

În aceste condiții, recursul depus la 9 aprilie 2026 (Vol. II, f.d. 1), este considerat a fi depus în afara termenului. 4

Completul de judecată va respinge alegațiile avocatei Larisa Terzi precum că acesteia i-ar fi fost comunicată încheierea recurată la 27 martie 2026, or acest fapt este contrazis de materialele dosarului. Avizul de recepție este semnat de Larisa Terzi și indicată data de 24 martie 2024. Data recepționării avizului de recepție cu codul „DS8025306186AS” la verificarea portalului Poștei Moldova https://posta.md/en/track-trace/mailing/DS8025306186AS confirmă faptul că recepționarea scrisorii a avut loc la 24 martie 2026.

Din aceste considerațiuni, completul de judecată nu are niciun dubiu că avocata Larisa Terzi a recepționat încheierea contestată la 24 martie 2026.

Astfel, completul de judecată apreciază critic și argumentul că Petru Reniță s-ar fi aflat în imposibilitate de a recepționa încheierea recurată din motivul unei boli și termenul ar urma a fi calculat din momentul comunicării încheierii avocatului.

Or, pe de o parte chiar dacă termenul ar fi calculat din 25 martie 2026, acesta s-ar fi împlinit pe 8 aprilie 2026, recursul fiind depus pe 9 aprilie 2026, adică în afara termenului.

Pe de altă parte, simpla afirmație că recurentul suferă de o boală nu este suficientă pentru a justifica o omisiune a termenului procedural, din următoarele considerațiuni.

În jurisprudența sa, Curtea Supremă de Justiție a tranșat că termenele legale nu reprezintă simple formalități, ci mecanisme menite să disciplineze exercitarea drepturilor procesuale, să asigure celeritatea procedurii și să prevină abuzurile procesuale (decizia nr. 2r-494/25, § 39).

Termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor sau de către instanța judecătorească, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă (decizia nr. 2r-57/26, §35; nr. 2r-38/26, §44).

Respectarea termenelor procedurale și a dispozițiilor instanței constituie o obligație fundamentală a participanților la proces, iar ignorarea acestora atrage în mod legitim sancțiunile prevăzute de lege (decizia nr. 2rci-17/26, §48).

În jurisprudența sa, Curtea Supremă de Justiție a tranșat că în cazul omiterii termenului de îndeplinire a unui act de procedură, legiuitorul a prevăzut repunerea în termen în condițiile art. 116 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, care prevede că persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de 5 repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului.

Din conținutul art. 116 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă rezultă câteva exigențe fundamentale pe care trebuie să le întrunească cererea de repunere în termenul procedural omis, printre care „motivarea în fapt” și „susținerea prin probe” (decizia nr. 2rci-55/25, §33-35). „Motivarea în fapt” presupune că partea trebuie să indice motivele obiective și temeinice care au făcut imposibilă respectarea termenului legal. Simplele afirmații nu sunt suficiente, instanța având nevoie de argumente factuale clare și precise (decizia nr. 2rci-55/25, §34). „Susținerea prin probe” cere expres părții care întreprinde acțiunea procesuală să anexeze înscrisuri sau alte mijloace de probă care să confirme imposibilitatea obiectivă de a efectua actul procedural în interiorului termenului (decizia nr. 2rci- 55/25, §35).

În aceste condiții, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recurentul și reprezentantul acestuia nu au prezentat probe utile și pertinente referitoare la imposibilitatea executării actului sau acțiunii procedurale în termenul legal, din cauze și condiții obiective neimputabile părții solicitante.

Prin urmare, cererea de repunere în termen a cererii de recurs este pasibilă de respingere, iar recursul pasibil de restituire.

În conformitate cu art. 116, 4261 lit. a), alin. (2) din Codul de procedură civilă,