3ra-301/26 — Privind anularea actului administrativ defavorabil

La 05 mai 2026, Partidul Politic „Democrația Acasă” și Victor Perțu, candidat la funcția de primar al mun. Orhei desemnat de Partidul Politic „Democrația Acasă” au depus la Curtea de Apel Centru acțiune în contencios administrativ electoral împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț Consiliul electoral al circumscripției electorale municipale Orhei nr. 25/1, prin care au solicitat: - anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4521 din 02 mai 2026 cu privire la contestația (cererea prealabilă) nr. CEC-10ALN/4 din 27 aprilie 2026 a lui Sergiu Stanciu, candidat la funcția de primar al municipiului Orhei desemnat de Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”.

Reclamanții în motivarea contestației au invocat că la 06 aprilie 2026 Victor Perțu, candidat la funcția de primar al municipiului Orhei, raionul Orhei, desemnat de către Partidul Politic „Democrația Acasă”, a depus la Consiliul electoral al circumscripției electorale municipale Orhei nr.25/1 cerere privind înregistrarea în calitate de concurent electoral. Prin hotărârea nr. 17 din 10 aprilie 2026, Consiliul electoral al circumscripției electorale municipale Orhei nr. 25/1 a dispus înregistrarea lui Victor Perțu în calitate de candidat la funcția de primar al municipiului Orhei, raionul Orhei, desemnat de către Partidul Politic „Democrația Acasă”.

La 17 aprilie 2026, Sergiu Stanciu, candidat din partea Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” la funcția de primar al municipiului Orhei, raionul Orhei, a înaintat o contestație înregistrată la Comisia Electorală Centrală cu nr. CEC-10ALN/3. Acesta a susținut că în anii 2015-2022, Victor Perțu a fost implicat activ în activitatea politică a Partidului Politic „Șor” declarat neconstituțional, prin exercitarea unor funcții publice cu sprijinul acestuia, participarea la alegeri în calitate de candidat din partea Partidului Politic „Șor”, precum și în activități politice și administrative la nivel locali. A mai indicat că, ulterior declarării neconstituționalității partidului, Victor Perțu ar fi continuat să manifeste implicare în acțiuni politice asociate unor structuri considerate succesoare sau afiliate fostei formațiuni și să participe la evenimente publice și întruniri electorale organizate dc acestea.

Comisia Electorală Centrală prin trimiterea nr. CEC-8/10352 din 21 aprilie 2026 a remis contestația spre examinare către Consiliul electoral al circumscripției electorale municipale Orhei nr. 25/1, indicând organului electoral ierarhic inferior 1 să examineze contestația prin prisma la art.3 din Legea nr. 294/2007 privind partidele politice, inclusiv sub aspectul anticipării de a fi declanșate proceduri care atentează la principiile democratice și, subsecvent, subminează caracterul liber și corect al alegerilor.

Prin hotărârea nr.36 din data de 24 aprilie 2026 Consiliul electoral al circumscripției electorale municipale Orhei nr.25/1 a respins ca neîntemeiată contestația înaintată de Sergiu Stanciu. În motivarea hotărârii s-a reținut că procedura înregistrării concurenților electorali se desfășoară în baza documentelor prezentate și a verificării respectării condițiilor prevăzute de lege, nefiind identificate temeiuri legale care să justifice refuzul sau anularea înregistrării candidaturii lui Victor Perțu. În procesul examinării dosarului lui Victor Perțu pentru înregistrarea în calitate de candidat la funcția de primar al municipiului Orhei, Consiliul electoral al circumscripției electorale municipale Orhei nr.25/1 a recepționat de la Comisia Electorală Centrală comunicatul cu nr. CEC-8/10306 din 10 aprilie 2026, potrivit căruia Victor Perțu nu cade sub incidența restricțiilor în sensul prevederilor art. 16 alin. (2) lit. c) și d) din Codul Electoral.

Reclamanții au indicat că la 27 aprilie 2026 Sergiu Stanciu a depus la Comisia Electorală Centrală o contestație (cerere prealabilă), înregistrată sub nr. CEC-10ALN/4, împotriva lui Victor Perțu, candidat la funcția de primar al municipiului Orhei desemnat de Partidul Politic „Democrația Acasă”.

Prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale Chișinău nr. 4521 din 02 mai 2026: - s-a admis contestația (cererea prealabilă) nr.CEC-10ALN/4 din 27 aprilie 2026 a lui Sergiu Stanciu, candidat la funcția de primar al municipiului Orhei desemnat de Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”. - s-a anulat hotărârea nr. 36 din 24 aprilie 2026 a Consiliului electoral al circumscripției electorale municipale Orhei nr. 25/1 cu privire la examinarea contestației lui Sergiu Stanciu, concurent electoral la funcția de primar al municipiului Orhei din partea Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”. - s-a anulat hotărârea nr. 17 din 10 aprilie 2026 a Consiliului electoral al circumscripției electorale municipale Orhei nr. 25/1 cu privire la cererea de înregistrare a lui Victor Perțu în calitate de candidat la funcția de primar al municipiului Orhei, desemnat de către Partidul politic „Democrația Acasă”. - s-a refuzat înregistrarea lui Victor Perțu, candidat la funcția de primar al municipiului Orhei desemnat de Partidul Politic „Democrația Acasă”, pentru alegerile locale noi din 17 mai 2026.

În opinia reclamanților hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4521 din 02 mai 2026 este ilegală și dispusă cu încălcarea gravă a normelor de drept materiale și procedurale.

Prin hotărârea contestată Comisia Electorală Centrală a reținut că circumstanțele expuse, privite în ansamblu cu celelalte dovezi care vizează activitatea candidatului Victor Perțu, oferă temeiuri rezonabile pentru a presupune existenta unei colaborări politice mascate. Prezența acestor cinci persoane din totalul de 26 voluntari declarați de Partidul Politic „Democrația Acasă” pentru săptămâna a II-a de raportare, care dețin funcții elective sau sunt candidați supleanți pe listele Partidului Politic „Renaștere” în structura de sprijin a Partidului Politic „Democrația Acasă”, indică nu doar o conexiune cu metodele de lucru ale 2 partidului declarat neconstituțional, ci și un parteneriat cu Partidul Politic „Renaștere”, formațiune a cărei activitate este în prezent limitat și care, la rândul ei, face obiectul unor proceduri judiciare pentru constatarea calității de succesor de facto al Partidului Politic „Șor”.

Reclamanții au susținut că Comisia și-a asumat rolul instanțelor de judecată, reținând faptul că există probe că Partidul Politic „Renaștere” ar fi succesor al Partidului Politic „Șor”, declarat neconstituțional, fără a exista o hotărâre judecătorească cu privire la recunoașterea Partidul Politic „Renaștere” în calitate de succesor al unui partid politic declarat neconstituțional. Mai mult decât atât, în mod ilegal, Comisia a pus la baza actului administrativ contestat această constatare ca și cum deja ar fi existat o hotărâre judecătorească în acest sens.

În speța de dată, niciunul dintre aceste elemente nu este prezent. Existența unui bloc electoral camuflat presupune indicii clare privind desfășurarea unor activități electorale comune, cum ar fi, organizarea de campanii sau evenimente, difuzarea de materiale ori mesaje coordonate, inclusiv îndemnuri explicite de susținere și de vot în favoarea unui partid politic, toate acestea având o legătură directă cu intenția de a substitui procedura legală de constituire a blocurilor electorale.

Comisia Electorală Centrală nu are o practică bine consolidată cu privire la constatarea blocurilor electorale camuflate, dar aplică aceleași dispozitive legale în mod arbitrar în dependență de subiecții vizați, respectiv în hotărârea nr. 3931 din 06 septembrie 2025 unde a fost vizat Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, Comisia a menționat că trecutul politic al unor candidați sau a apartenenței lor anterioare la alte formațiuni nu poate fi considerată drept probă a existenței unei coordonări electorale.

La fel, Comisia a reținut ca în speță este aplicabil și art.70 alin.(4) din Codul electoral, care interzice concurenților electorali în programele electorale, materialele de agitație electorală, în acțiunile de agitație electorală și în publicitatea electorală care-vizează, într-un fel sau altul, grupurile de inițiativă, concurenții electorali și participanții la referendum utilizarea de imagini ce reprezintă culte religioase sau părți componente ale acestora, persoane oficiale străine, instituții de stat sau autorități publice de peste hotare, organizații internaționale, precum și atributele partidelor politice declarate neconstituționale.

Partidul Politic „Democrația Acasă” și Victor Perțu au invocat că, la spotul video la care se face referire, nu poate exista vreo suspiciune referitoare la folosirea atributelor unui partid politic, declarat neconstituțional, or, în imagini nu apare sigla sau denumirea Partidului Politic „Șor”, iar apariția inscripțiilor respective este o pură întâmplare și nu poate fi asociată cu anumite atribute ale unui partid politic.

La fel au susținut că existența unor legături de succesiune de facto între partidul declarat, neconstituțional, Partidul Politic Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei și Partidul Politic „Renaştere” care sunt deja obiectul unor proceduri judiciare, activitatea acestor formațiuni fiind limitată tocmai din cauza riscurilor de a acționa ca un vehicul de continuitate pentru o structură ilegală.

Astfel, acest criteriu a fost invocat absolut ilegal, or, art.3 alin. (12) din Legea nr. 294/2007 privind partidele politice stabilește că constatarea calității de 3 partid politic succesor al unui partid politic declarat neconstituțional se efectuează de către instanța de judecată. Respectiv, până la acest moment nu există nicio hotărâre judecătorească prin care să se constate că Partidului Politic „Renaştere” este succesorul partidului Politic „Șor” declarat neconstituțional.

La caz, cei 5 voluntari (Andrieș Elena, Voloșciuc Tatiana, Cociug Artur, Boldișor Mihail și Cociug Oleg,) sunt membri ai Partidului Politic „Democrația Acasă”, iar faptul că în trecut au fost membri ai altui partid nu poate avea, nici o relevanță, or, potrivit art. 7 alin. (2) Legea nr. 294/2007 privind partidele politice, un cetățean al Republicii Moldova nu poate fi simultan membru, a două sau mai multe partide politice. Prin aderarea la un alt partid politic, persoana pierde de drept calitatea de membru al partidului al cărui membru a fost anterior.

Totodată, Comisia Electorală Centrală nu a stabilit nici faptul că Andrieș Elena, Voloșciuc Tatiana, Cociug Artur, Boldișor Mihail și Cociug Oleg au fost și membri ai Partidului Politic „Renaştere”. Faptul că ultimii au candidat la alegerile locale generale din 2023 din partea unui anumit partid politic nu poate fi calificată ca o probă incontestabilă a unor legături prezente juridică sau politică cu acele structuri. Mai mult decât atât Boldișor Mihail a participat și în calitate de candidat la funcția de primar al com. Chiperceni, raionul Orhei, în cadrul alegerilor locale noi din 18 mai 2025, desemnat din partea Partidului Poliție „Democrația Acasă”, fapt ce demonstrează încă o dată modul superficial de cercetare a circumstanțelor de fapt efectuat de Comisia Electorală Centrală.

Partidul Politic „Democrația Acasă” și Victor Perțu au mai indicat că, la 27 aprilie 2026, prin cererea prealabilă Sergiu Stanciu, candidat la funcția de primar al municipiului Orhei desemnat de Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, a formulat o contestație în adresa Comisiei Electorale Centrale prin care a invocat acțiuni ale concurentului și totodată o cerere prealabilă împotriva hotărârii nr. 36 din 24 aprilie 2026 a Consiliului electoral al circumscripției electorale municipale Orhei nr.25/1.

Astfel, în opinia reclamanților în cadrul examinării contestației/cererii prealabile, Comisia Electorală Centrală și-a depășit atribuțiile și a examinat acțiuni noi ale concurentului electoral, survenite și invocate după adoptarea hotărârii nr.36 din 24 aprilie 2026 a Consiliului electoral al circumscripției electorale municipale Orhei nr. 25/1, or, Comisia Electorală Centrală urma să se expună doar pe obiectul cererii prealabile înaintate împotriva hotărârii nr.36 din 24 aprilie 2026.

În acest sens au susținut că Comisia Electorală Centrală a stabilit că la 30 aprilie 2026, Victor Perțu, utilizând profilul său de Facebook, a plasat un spot video prin care îndeamnă publicul la o serie de întâlniri electorale în circumscripția electorală municipală Orhei. Respectiv, această acțiune a concurentului electoral urma să fie contestată mai întâi la Consiliul electoral al circumscripției electorale municipale Orhei nr. 25/1, în conformitate cu art. 37 alin.(1) lit. k) din Codul electoral. Cu toate acestea, Comisia Electorală Centrală a ignorat prevederile legale și a constatat o acțiune a unui concurent electoral în mod ilegal și fără a deține atribuții necesare.

Au menţionat că în conformitate cu prevederile art.102 alin.(5) lit.f) din Codul electoral, anularea înregistrării se aplică prin hotărârea organului electoral 4 care a înregistrat subiectul electoral în cazul în care se constată participarea în cadrul blocului electoral camuflat, conform criteriilor stabilite de Comisia Electorală Centrală. Însă, contrar acestei norme, Sergiu Stanciu, candidat din partea Partidului Politic ,,Partidul Acțiune șt Solidaritate” nu a depus o declarație pe propria răspundere, circumstanță recunoscută expres și de către Consiliul electoral al circumscripției electorale municipale Orhei nr. 25/1 în hotărârea nr.36 din 24 aprilie 2026. Respectiv lipsa acestei declarații urmează să ducă expres la respingerea contestației și în declararea inadmisibilității probelor prezentate de contestatar.

Prin încheierea din 5 mai 2026 Curtea de Apel Centru a transmis conform competenței prezenta cauză Judecătoriei Orhei, sediul Central. (f.d. 64-68, vol.I)

Judecătoria Orhei, sediul Central prin încheierea din 6 mai 2026 a constatat conflict negativ de competență şi a transmis dosarul Curţii Supreme de Justiţie pentru soluționarea conflictului negativ de competență. (f.d.72-76, vol.I)

Prin încheierea din data de 6 mai 2026 Curtea Supremă de Justiţie a constatat competența Judecătoriei Orhei, sediul Central la examinarea prezentei cauze. ( f.d.84-91, vol.I)

Prin încheierea Judecătoriei Orhei, sediul Central din 7 mai 2026, a fost atras în proces în calitate de terț Stanciu Sergiu candidat la funcția de primar al municipiului Orhei desemnat de Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”. (f.d.99, vol.I)

Instanţa de fond, reținând prevederile art. 195 alin.(1) din Codul electoral, raportat la circumstanțele cauzei, a concluzionat că contestația formulată de către Sergiu Stanciu a fost depusă tardiv, or, actul administrativ individual care a generat raportul juridic în discuție este hotărârea nr. 17 din 10 aprilie 2026 a Consiliului electoral al circumscripției electorale municipale Orhei nr. 25/1, prin care reclamantul Victor Perțu a fost înregistrat în calitate de candidat la funcția de primar al municipiului Orhei. Hotărârea a fost publicată pe pagina oficială a Comisiei Electorale Centrale, devenind opozabilă tuturor concurenților electorali ai aceleiași circumscripții.

Astfel, instanţa de fond a constatat că termenul de 3 zile pentru contestarea hotărârii nr. 17 din 10 aprilie 2026 a curs din 11 aprilie 2026 și a expirat la 13 aprilie 2026 inclusiv. Sergiu Stanciu la 17 aprilie 2026 a depus contestația, însă nici la dosarul administrativ și, implicit, nici la dosarul judiciar nu a depus niciun element de probă privind data luării la cunoștință efective despre hotărârea nr. 17 din 10 aprilie 2026 a Consiliului electoral al circumscripției electorale municipale Orhei nr. 25/1. 5

Totodată, instanţa de judecată a menţionat că chiar dacă, ipotetic, s-ar presupune că termenul ar curge dintr-un moment ulterior publicării, sarcina probei acelui moment îi revenea contestatarului, iar el nu a îndeplinit-o. Eșecul probei pe această chestiune procedurală echivalează, în plan procesual, cu nerespectarea termenului.

În concluzie, Judecătoria Orhei, sediul Central a constatat cu certitudine faptul că examinarea pe fond a unei contestații tardive constituie un viciu grav de legalitate procedurală care afectează securitatea raporturilor juridice și pe cale de consecință și drepturile reclamanților.

Hotărârea instanţei de fond a fost contestată cu apel în termen, la 8 mai 2026 de către Comisia Electorală Centrală şi Partidul Politic „Democrația Acasă”, iar la 9 mai 2026 de către Stanciu Sergiu.

Instanţa de apel a constatat că concluzia instanţei de fond privind tardivitatea contestație, se întemeiază pe o interpretare eronată a cadrului normativ electoral și pe confundarea a două etape procedurale distincte, și anume: sesizarea inițială adresată organului electoral și contestarea ulterioară a actului administrativ emis în urma examinării acesteia.

În acest sens Curtea de Apel Nord a precizat că reglementările introduse prin Legea nr. 130/2025 au consacrat expres posibilitatea sesizării organelor electorale inclusiv de către persoane ale căror drepturi și interese nu sunt afectate direct, în vederea verificării legalității și corectitudinii procesului electoral. Prin aceste modificări, legiuitorul a delimitat instituția sesizării de cea a contestației, instituind un regim juridic distinct. Spre deosebire de contestație, sesizarea nu presupune existența unui drept propriu lezat, ci vizează abateri de la normele electorale care pot afecta desfășurarea scrutinului și drepturile participanților la procesul electoral. În acest mod, a fost recunoscut dreptul oricărei persoane de a sesiza organul electoral pentru prevenirea și înlăturarea eventualelor vicii ale procesului electoral.

În acest context, instanţa de apel a evidențiat că actul depus la data de 17 aprilie 2026 avea natura juridică a unei sesizări și nu a unei contestații formulate împotriva unui act administrativ electoral, iar Comisia Electorală Centrală a 6 evidențiat faptul că cererea depusă de domnul Sergiu Stanciu, candidat la funcția de primar al municipiului Orhei, desemnat de Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, reprezintă o sesizare, care urmează a fi calificată distinct de contestație cu aplicarea regimului juridic corespunzător.

Curtea de Apel Nord a constatat că Comisia Electorală Centrală, aplicând corect prevederile art.74 și art. 148 din Codul administrativ, coroborate cu art. 91 din Codul electoral, a transmis demersul formulat de domnul Sergiu Stanciu, candidat la funcția de primar al municipiului Orhei, desemnat de Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” spre examinare conform competenței Consiliului electoral al circumscripției electorale municipale Orhei nr.25/1.

Iar urmare a examinării sesizării, Consiliul electoral al circumscripției electorale mun. Orhei nr.25/1 a adoptat hotărârea nr.36 din 24 aprilie 2026. Astfel, din acest moment a devenit incident dreptul procedural de contestare prevăzut de art.95 alin. (1) din Codul electoral. Respectiv, termenul legal nu putea începe să curgă din data depunerii sesizării inițiale, întrucât la acel moment nu exista un act administrativ susceptibil de contestare.

Totodată, în hotărârea Consiliului electoral al circumscripției electorale mun. Orhei nr.25/1 este prevăzută expres posibilitatea contestării acesteia la Comisia Electorală Centrală în termen de 3 zile. Deci, contestatarul a exercitat o cale procedurală distinctă, apărută ulterior adoptării actului administrativ electoral, iar nu o pretinsă continuare tardivă a sesizării inițiale.

Instanţa de apel a reţinut că în lipsa unei asemenea soluții de inadmisibilitate și prin necontestarea de către Partidul Politic „Democrația Acasă” a hotărârii nr.36 din 24 aprilie 2026 a Consiliului electoral al circumscripției electorale mun. Orhei nr.25/1, argumentul invocat în cauză decade și nu mai poate fi valorificat nici pe cale prealabilă, cu atât mai mult pe cale judiciară, fiind epuizat ca fapt juridic procedural consumat și lipsit de efecte juridice ulterioare.

În acest context instanţa de apel a concluzionat că hotărârea primei instanțe se bazează pe interpretarea izolată a dispozițiilor art.95 alin.(1) din Codul electoral, fără a fi coroborate cu normele care reglementează natura juridică a sesizării și competența organelor electorale. Or, normele procedurale nu pot fi interpretate fragmentar și desprinse de contextul juridic în care acestea operează, întrucât o asemenea abordare conduce inevitabil la denaturarea scopului urmărit de legiuitor și la aplicarea defectuoasă a normelor de drept.

Instanţa de apel a determinat şi incidența art.146 alin.(1) lit. c) și e) din Codul administrativ.

Referitor la fondul cauzei, instanța de apel, reținând prevederile art. 148 din Codul administrativ, art. 68 alin. (11) lit. d), art. 70 alin. (4), art. 91 alin. (11), art. 96 alin. (1), art. 102 alin. (1), alin. (2) lit. e) din Codul electoral, art. 3 alin. (11) din Legea nr. 294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice precum şi pct.2 și 3 ale Regulamentului privind particularitățile constituirii și înregistrării blocurilor electorale, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.3592/2025, rapoarte la circumstanțele cauzei, a concluzionat că cererea de chemare în judecată formulată de către Partidul Politic „Democrația Acasă” și Victor Perțu este neîntemeiată. 7

În acest sens Curtea de Apel Nord a subliniat că acțiunile și afilierea lui Victor Perțu nu pot fi analizate în mod izolat. Participarea acestuia la evenimente organizate de exponenții partidelor menționate și asocierea sa cu aceștia în activități politice comune depășesc o simplă manifestare individuală și indică existența unor legături cu respectivele entități.

Totuși, afilierea într-un bloc camuflat cu un partid declarat neconstituțional și cu succesorii acestuia, utilizarea resurselor și transpunerea imaginii acestora, inclusiv prin intermediul voluntarilor afiliați unui partid asupra căruia este aplicată măsura asiguratorie privind limitarea activității (Partidul Politic „Renaștere” – cauza civilă nr 2-13/25), nu influențează în mod izolat drepturile subiective ale autorul sesizării Sergiu Stanciu, ci întregul proces electoral, influențând concurenții electorali și electoratul, prin compromiterea corectitudinii și credibilității scrutinului.

În acest context instanţa de apel a reţinut raportul de monitorizare emis de Asociația Promo-LEX7 potrivit căruia Victor Perțu este menționat ca participant pe data de 26 septembrie 2024 la o întrunire electorală organizată de autointitulatul bloc politic „VICTORIE - ПОБЕДА” (format din Partidul Politic Forța de Alternativă şi de Salvare a Moldovei, Partidul Politic ,,VICTORIE”, Partidul Politic „ŞANSĂ” și Partidul Politic Partidul „RENAŞTERE”), desfășurată inclusiv în timpul orelor de muncă. În cadrul aceleiași întruniri este remarcată și participarea Marinei Tauber, persoană care, potrivit informațiilor publice, deținea funcția de secretar executiv al acestui așa-numit bloc politic.

Instanţa de apel a reţinut și faptul că Marina Tauber se află sub incidența unor măsuri restrictive internaționale, fiind inclusă în listele de sancțiuni ale Statelor Unite ale Americii și ale Uniunii Europene, precum și în lista măsurilor restrictive aprobată prin Decizia nr.7 din 1 august 2024 a Consiliului interinstituțional de supervizare. Aceste circumstanțe accentuează riscurile asociate activităților politice desfășurate în comun cu astfel de persoane și entități, inclusiv din perspectiva obligațiilor statului în domeniul prevenirii și combaterii finanțării ilegale. Totodată, Consiliul Uniunii Europene a decis prelungirea sancțiunilor împotriva persoanelor și entităților implicate în acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova până la data de 29 aprilie 2027, fapt ce reconfirmă persistența preocupărilor la nivel european privind aceste riscuri și necesitatea menținerii măsurilor restrictive corespunzătoare.

Astfel, instanţa de apel a conchis că din materialele examinate și informațiile publice disponibile, rezultă că Victor Perțu a avut o implicare constantă în cadrul partidului declarat neconstituțional, pe o perioadă îndelungată, participând la activitatea acestuia și beneficiind de susținerea politică a acestuia în exercitarea unor funcții publice relevante și candidând din partea partidului declarat ulterior neconstituțional sau celor afiliate acestuia și anume: la funcția de deputat în circumscripția uninominală nr.38 Hîncești în cadrul alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, la funcția de primar al satului Peresecina, raionul Orhei, în cadrul alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019, la funcția de deputat în alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 și la funcția de primar al satului 8 Peresecina, raionul Orhei, în cadrul alegerilor locale generale din 5 noiembrie 2023 (din partea Partidului Politic Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei).

Totodată, instanţa de apel a stabilit și faptul că, Comisia Electorală Centrală a identificat că pe data de 30 aprilie 2026, adică în interiorul termenului de examinare a prezentei proceduri administrative, Victor Pertu, utilizând profilul său de Facebook, a plasat un spot video prin care îndeamnă publicul la o serie de întâlniri electorale în circumscripția electorală municipală Orhei, iar ca elementele de fundal și discursul candidatului au fost alese și sugerate următoarele: - simbolismul locației și al fundalului: în spatele candidatului se vede un panou informativ pe care este scris: proiectul parcului de distracții („OrheiLand”) a fost realizat „din inițiativa primarului Ilan Șor”, în colaborare cu Asociația Obștească „Pentru Orhei” și Fundația „Miron Șor”; - continuitatea discursivă: în cadrul mesajului său, acesta face referire directă la „proiectele care au fost implementate în Orhei, care sunt în derulare și care urmează să fie implementate împreună cu echipa noastră”. - identificarea succesiunii de facto: alegerea acestui decor pentru un mesaj oficial de campanie, demonstrează o asumare totală a moștenirii politice și administrative a partidului declarat neconstituțional, prin utilizarea resurselor de imagine ale acestuia cu scop de influențare a opțiunilor alegătorilor.

Curtea de Apel Nord a reţinut că per ansamblu, aceste elemente conturează existența unei structuri politice funcționale în fapt, care acționează coordonat și care, deși nu este formal înregistrată ca bloc electoral în condițiile legii, întrunește trăsăturile unui bloc electoral camuflat. Or, participarea unui candidat în cadrul unei asemenea structuri contravine exigențelor cadrului legal electoral.

Totodată a punctat că atributele unui partid politic conform legislației și practicii generale, reprezintă elemente de identificare vizuală și oficială care îl diferențiază de alte formațiuni politice. Așadar, numele președintelui partidului declarat neconstituțional, Ilan Șor și numele primarului or. Orhei Ilan Șor care se regăsește pe panoul din spotul video, este unul și același nume care reprezintă un element de identificare.

Astfel, instanţa de apel a respins alegațiile lui Perțu Victor precum că, locul filmării ar fi fost ales accidental și doar ca un anturaj bine cunoscut de locuitorii mun. Orhei, care urmează a fi restabilit, remediat etc., or, simpla accesare a surselor din internet cu imagini ale parcului de distracții „OrheiLand” denotă și alte locuri mai bine aranjate (amenajate), cu arcuri ce conțin înscrisuri „Eu iubesc Orhei”, fără inscripții care ar indica asupra investitorului parcului (Ilan Șor și Miron Șor).

O dovadă suplimentară referitor la afiliere se deduce din analiza listei voluntarilor anexată la raportul pentru săptămâna a II-a de campanie electorală pentru alegerile locale noi din 17 mai 2026, prezentat de Partidul Politic „Democrația Acasă” la Comisia Electorală Centrală prin subsistemul „Control Financiar”.

Această analiză demonstrează o paralelă între resursa umană utilizată în campanie de Partidul Politic „Democrația Acasă” și autointitulatul bloc politic „VICTORIE - ПОБЕДА” (format din Partidul Politic Forța de Alternativă şi de 9 Salvare a Moldovei, Partidul Politic ,,VICTORIE”, Partidul Politic „ŞANSĂ” și Partidul Politic Partidul „RENAŞTERE”), după cum urmează: - Andrieș Elena, înregistrată ca voluntar al Partidului Politic „Democrația Acasă”, având concomitent calitatea de candidat supleant în Consiliul municipal Orhei pe lista Partidului Politic „RENAȘTERE”; - Voloșciuc Tatiana, înregistrată ca voluntar al Partidului Politic „Democrația Acasă”, având concomitent calitatea de candidat supleant în Consiliul raional Orhei pe lista Partidului Politic „RENAȘTERE”; - Cociug Artur, înregistrat ca voluntar al Partidului Politic „Democrația Acasă”, deținând concomitent mandatul de consilier în Consiliul raional Orhei pe lista Partidului Politic „RENAȘTERE”; - Boldișor Mihail, înregistrat ca voluntar al Partidului Politic „Democrația Acasă”, fiind concomitent candidat supleant în Consiliul raional Orhei pe lista Partidului Politic „RENAȘTERE”; - Cociug Oleg, înregistrat ca voluntar al Partidului Politic „Democrația Acasă”, deținând concomitent mandatul de consilier în Consiliul raional Orhei, precum și în Consiliul sătesc Bolohan, raionul Orhei, ales pe listele Partidului Politic „RENAȘTERE”.

Curtea de Apel Nord a concluzionat că aceste circumstanțe, privite în ansamblu cu celelalte dovezi care vizează activitatea candidatului Victor Perțu, oferă temeiuri rezonabile pentru a presupune existența unei colaborări politice deghizate. Prezența acestor cinci persoane din totalul de 26 voluntari declarați de Partidul Politic „Democrația Acasă” pentru săptămâna a II-a de raportare, care dețin funcții elective sau sunt candidați supleanți pe listele Partidului Politic „RENAȘTERE” în structura de sprijin a Partidului Politic „Democrația Acasă”, indică nu doar o conexiune cu metodele de lucru ale partidului declarat neconstituțional, ci și o asociere cu Partidul Politic „RENAȘTERE”, formațiune a cărei activitate este în prezent limitată și care, la rândul ei, face obiectul unor proceduri judiciare pentru constatarea calității de succesor de facto al Partidului Politic „Șor”.

Respectiv, participarea și existența a 25% de voluntari ai Partidului Politic „Democrația Acasă” care dețin și sunt și candidati supleant/consilier în Consiliul raional Orhei pe lista Partidului Politic „RENAȘTERE”, reprezintă în mod cert o formă neregulamentară de asociere între partidele politice, interzisă prin punctele citate supra.

Mai mult ca atât, instanţa de apel a menţionat că analiza coroborată a tuturor elementelor scoate în evidență asocierea politică neregulamentară, care subminează integritatea procesului electoral în municipiul Orhei. Această structură relațională se manifestă pe trei niveluri interdependente: - Nivelul Candidatului (Victor Perțu și Partidul Politic „Șor”): traiectoria politică a domnului Perțu demonstrează o simbioză profundă cu partidul declarat neconstituțional, acesta fiind promovat sistematic de către Ilan Șor în funcții administrative și elective de importanță majoră pe parcursul mai multor ani; - Nivelul de Succesiune (Partidul Politic „Șor”, Partidul Politic Forța de Alternativă şi de Salvare a Moldovei și Partidul Politic „RENAȘTERE”): existența unor legături de succesiune de facto între partidul declarat neconstituțional, Partidul Politic Forța de Alternativă şi de Salvare a Moldovei și Partidul Politic „RENAȘTERE” care sunt deja obiectul unor proceduri judiciare, activitatea acestor formațiuni fiind limitată 10 tocmai din cauza riscurilor de a acționa ca un vehicul de continuitate pentru o structură ilegală; - Nivelul Executiv/Teritorial (voluntarii Partidului Politic „Democrația Acasă” și Partidului Politic „RENAȘTERE”): utilizarea aleșilor locali ai Partidului Politic „RENAȘTERE” în calitate de voluntari înregistrați ai Partidului Politic „Democrația Acasă” închide acest cerc al influenței și afilierii camuflate.

Prin urmare, o astfel de arhitectură politică informală nu este doar o simplă cooperare între partide, ci o modalitate complexă de eludare a legii, prin care se urmărește transferul de capital politic și administrativ de la o entitate interzisă către un concurent electoral înregistrat. În acest context, admiterea contestației devine un mecanism imperativ de protecție, menit să prevină transformarea procesului electoral într-un paravan pentru structuri politice declarate contrare ordinii constituționale.

Curtea de Apel Nord a menţionat că din analiza coroborată a probatoriului, rezultă cert că Victor Perțu nu a fost un simplu simpatizant, ci un exponent promovat în mod sistematic în diverse funcții de către partidul declarat neconstituțional sau cele afiliate acestuia. Această traiectorie de la candidatura pentru funcția de deputat în Parlament (nivel central) până la funcții administrative și elective la nivel local (Primăria s. Peresecina, raionul Orhei) demonstrează o dependență structurală de mecanismele formațiunii interzise.

Ignorarea unor asemenea circumstanțe și permiterea participării în alegeri a unui candidat care manifestă o continuitate a afilierii în raport cu un partid declarat neconstituțional și partide afiliate acestuia care se află în litigii de constatare a faptului succesiunii cu partidul declarat neconstituțional ar putea genera premisele pentru eludarea interdicțiilor legale și, implicit, pentru configurarea unor situații care, ulterior, ar putea impune activarea mecanismelor de constatare a calității de partid succesor.

În motivarea recursului Partidul Politic „Democrația Acasă” a reiterat circumstanțele de fapt şi de drept indicate în cererea de chemare în judecată, invocând că prin prisma art. 2451 alin.(1) lit. b), d) din Codul administrativ că, prin admiterea recursului, urmează să se consolideze jurisprudența Curţii Supreme de 11 Justiţie în materie electorală, la aspectele legate de constatarea unui bloc electoral camuflat.

În jurisprudența Curţii Supreme de Justiţie nu au fost stabilite cu exactitate dacă pot exista blocuri electorale camuflate între partide politice şi un partid politic declarat neconstituțional şi lichidat. Jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie urmează a fi consolidată şi prin posibilitatea de aplicare a prevederilor art. 3 alin. (11) şi (12) din Legea nr. 294/2007 privind partidele politice, de către o autoritate publică, fără existența unei hotărâri judecătoreşti definitive cu privire la declararea unui partid succesor al partidului declarat neconstituţional.

Totodată, a susținut că hotărârea contestată este arbitrară şi se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, menționând instanţele ierarhic inferioare nu sau expus referitor la aplicarea art. 3 alin. (11) din Legea nr. 294/2007 privind partidele politice.

Recurentul a mai invocat dezacordul cu concluziile reţinute precum că blocul electoral camuflat dintre Partidul Politic „Democraţia Acasă” şi Partidul Politic „RENAŞTERE” se fundamentează pe trei niveluri interdependente, şi anume: Nivelul Candidatului (Victor Perţu şi Partidul Politic „ŞOR”); Nivelul de Succesiune (Partidul Politic „ŞOR”, Partidul Politic Forţa de Alternativă şi de Salvare a Moldovei şi Partidul Politic „RENAŞTERE”); Nivelul Executiv/Teritorial (voluntarii Partidului Politic „Democraţia Acasă” şi Partidului Politic „RENAŞTERE”), or în cadrul examinării contestaţiei/cererii prealabile, Comisia Electorală Centrală şi-a depăşit atribuţiile şi a examinat acţiuni noi ale concurentului electoral survenite și invocate după adoptarea hotărârii nr. 36 din 24 aprilie 2026 a Consiliului electoral al circumscripției electorale municipale Orhei nr. 25/1.

În opinia recurentului Curtea de Apel Nord în mod absolut părtinitor şi cu aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, a reţinut că actul depus la 17 aprilie 2026 avea natura juridică a unei sesizări şi nu a unei contestaţii formulate împotriva unui act administrativ electoral, or, la 17 aprilie 2026, Sergiu Stanciu, candidat la funcţia de primar al mun. Orhei, a depus o contestaţie la Comisia Electorală Centrală, iar Consiliul electoral al circumscripției electorale mun. Orhei nr.25/1 a examinat o contestaţie şi a aplicat normele ce reglementează o contestaţie, fapte care vin în contradicţie cu constatările instanţei de apel că Sergiu Stanciu a depus o sesizare.

În opinia recurentului aceste constatări sunt demne de a consolida jurisprudența, pe de o parte se menționează că drepturile lui Sergiu Stanciu nu a fost lezate, pe de altă parte Curtea de Apel Nord a admis cererea de apel înaintată de Sergiu Stanciu, recunoscând direct că actul administrativ emis şi hotărârea instanţei de fond vizează drepturi vătămate ale concurentului electoral.

Partidul Politic „Democraţia Acasă” a susţinut că actul administrativ individual care a generat raportul juridic în discuție este hotărârea Consiliului electoral al circumscripţiei electorale municipale Orhei nr. 25/1 nr. 17 din 10 aprilie 2026, prin care reclamantul Victor Perțu a fost înregistrat în calitate de candidat la funcţia de primar al municipiului Orhei. Astfel, termenul de 3 zile pentru contestarea hotărârii nr. 17/10.04.2026 a curs din ziua următoare publicării, 11 aprilie 2026 şi a expirat la 13 aprilie 2026 inclusiv. 12

Respectiv, recursul declarat de Partidul Politic „Democrația Acasă” este unul vădit neîntemeiat, fundamentat pe susțineri formale, lipsite de consistență juridică și de o analiză reală a cadrului normativ incident.

În acest sens Comisia Electorală Centrală a susținut că demersul depus la 17 aprilie 2026 de către Sergiu Stanciu, candidat la funcția de primar al municipiului Orhei desemnat de Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, avea natura juridică a unei sesizări, iar nu a unei contestații formulate împotriva unui act administrativ electoral deja emis. Astfel, Curtea de Apel Nord a constatat în mod întemeiat caracterul eronat al concluziilor reținute de instanța de fond, subliniind că aceasta a omis să valorifice în mod complet și coerent poziția susținută de Comisia Electorală Centrală pe parcursul întregii proceduri administrative și judiciare, ceea ce a dus la o apreciere incompletă a ansamblului argumentelor și circumstanțelor relevante, a determinat o abordare fragmentară a cauzei și o interpretare incompletă a cadrului juridic incident, potrivit căreia cererea depusă la 17 aprilie 2026 reprezenta o sesizare și urma a fi examinată prin prisma regimului juridic distinct instituit de art.91 alin.(11) din Codul electoral.

Cu referire la fondul sesizării Comisia Electorală Centrală a menţionat că speței este aplicabilă prevederilor pct.6 din Regulamentul privind particularitățile constituirii și înregistrării blocurilor electorale, aprobat prin hotărârea CEC nr.3592/2025, nu din perspectiva existenței unui bloc electoral formal constituit, ci pentru a evalua dacă, în fapt, sunt întrunite elementele unei forme neregulamentare de asociere politică. Or, la caz, conduita candidatului Victor Perțu demonstrează o continuitate a legăturilor politice cu partide și reprezentanți ai unui partid declarat neconstituțional, dar și cu partidele și persoanele suspectate ca fiind succesoare ale partidului declarat neconstituțional. În acest context, normele privind blocurile electorale camuflate devin relevante în măsura în care permit verificarea unei eventuale cooperări politice indirecte, prin care s-ar putea menține, sub o formă diferită, o influență politică interzisă de cadrul legal.

Autoritatea intimată a susținut că în ansamblu circumstanțele constatate pot reprezenta indicii privind o posibilă asociere politică indirectă, care necesită a fi evaluată prin prisma respectării interdicțiilor legale aplicabile, iar în măsura în care s-a constatat participarea lui Victor Perțu la activități desfășurate sub egida unei asemenea structuri, au devenit incidente dispozițiile art.68 alin.(11) lit.d) din Codul electoral nr.325/2022, care instituie obligația refuzului înregistrării în calitate de concurent electoral.

Comisia Electorală Centrală a menţionat că în calitate de autoritate electorală ierarhic superioară, este învestită, potrivit art. 18 din Codul electoral, cu 13 atribuția de a asigura desfășurarea unui proces electoral liber, corect, inclusiv prin intervenția în situațiile în care sunt constatate circumstanțe incompatibile cu standardele impuse de legislația electorală.

La 14 mai 2026 Sergiu Stanciu, candidat la funcția de primar al municipiului Orhei desemnat de Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, prin intermediul avocatului Vitalie Malai a depus referinţă, prin care a solicitat declararea inadmisibilității recursului, menținerea integrală a deciziei Curţii de Apel Nord din 12 mai 2026, susținând că motivele invocate de recurent nu relevă existența unor erori de drept care ar putea justifica casarea deciziei Curţii de Apel Nord.

Intimatul a menţionat că instanţa de apel a examinat cauza în mod complet şi efectiv, a stabilit corect circumstanțele de fapt relevante, a apreciat probele administrate în ansamblul lor şi a aplicat corect dispoziţiile Codului electoral, ale Codului administrativ şi jurisprudenţa constituţională incidenţă. Decizia contestată conţine o motivare amplă, coerentă şi suficientă, răspunzând tuturor argumentelor esenţiale invocate de participanţii la proces.

Totodată, a menţionat că criticile formulate în recurs reprezintă, în esenţă, o reiterare a susținerilor examinate deja de instanţa de apel şi combătute prin argumente juridice pertinente.

Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ: „(1) Hotărârile curţii de apel ca instanţa de fond, precum şi deciziile instanţei de apel pot fi contestate cu recurs.”

Art. 245 Codul administrativ: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 98 alin. (1), pct. 4 din Codul electoral: „(1) În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanţele de judecată competente examinează acţiunile în domeniul electoral după cum urmează: Pct. 4 Curtea Supremă de Justiţie soluţionează cererile de recurs împotriva actelor judecătoreşti ale curţilor de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.”

Art. 100 alin. (1) din Codul electoral: „(1) În perioada electorală, autorităţile competente examinează contestaţiile în termen de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor electorale, instanţele judecătoreşti aplică acelaşi termen, inclusiv în cadrul procedurilor de exercitare a căilor de atac.”

Art.193 alin. (3) din Codul administrativ: 14 „(3) Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ şi cererile de recurs în complete din 3 judecători.”

Art. 2451 din Codul administrativ: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenţei uniforme a Curţii Supreme de Justiţie; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanţa nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale. Temeiurile menţionate la alin. (1) lit. c) şi d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanţa de apel. Aprecierea probelor dată de prima instanţă şi instanţa de apel este obligatorie pentru instanţa de recurs, cu excepţia cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiţie examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanţa de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 246 alin. (1) şi (2) lit. h) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiţie examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conţine sumar faptele cauzei, motivele şi temeiul inadmisibilităţii, se publică pe pagina web oficială a Curţii Supreme de Justiţie şi se comunică părţilor. Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul este vădit neîntemeiat.”

În ceea ce vizează solicitarea recurentului formulată în recurs, privind examinarea acestuia cu participarea părților, instanța de recurs urmează a o respinge. Or, în virtutea prevederilor art. 247 din Codul administrativ, recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea şi audierea participanţilor la proces, cu excepţia recursului în care se invocă întemeiat art.2451 alin.(1) lit. b) şi d). Completul poate decide şi în alte cazuri invitarea participanţilor în şedinţă pentru a se pronunţa cu privire la recursul considerat admisibil.

De altfel, luând în considerare şi faptul că, la caz, recursul declarat urmează a fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului, completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie la această etapă nu a identificat 15 circumstanțe ce ar dicta necesitatea invitării participanţilor în şedinţă pentru a se pronunţa pe marginea recursului.

În altă ordine de idei, examinarea cauzei în ordine de recurs în lipsa participanţilor la proces, nu poate fi calificată ca o limitare a dreptului de apărare şi dreptului de acces la justiţie, în condiţiile când participanţii la proces beneficiază de un ansamblu de pârghii legale întru realizarea drepturilor lor.

Totodată, Curtea Constituţională prin decizia nr. 95 din 19 decembrie 2016 de inadmisibilitate a sesizării nr.148g/2016 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 444 din Codul de procedură civilă (judecarea recursului în lipsa părţilor), a accentuat că, în jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a reţinut că audierea publică reprezintă un principiu fundamental, prevăzut de articolul 6 § 1 din Convenţie. Totuşi obligaţia de a desfăşura o şedinţă nu este absolută. Conform jurisprudenţei Curţii, în procedurile în faţa primei şi singurei instanţe, dreptul la un „proces public”, în sensul articolului 6 § 1, atrage dreptul la o „audiere”, cu excepţia cazului în care există circumstanţe excepţionale care justifică lipsirea de o asemenea audiere (a se vedea Petrenco v. Moldova, 30 martie 2010, § 39; Håkansson şi Sturesson v. Suedia, 21 februarie 1990, § 64; şi Fredin v. Suedia nr.2, 23 februarie 1994, § 21-22). Totuşi, modul de aplicare a articolului 6 § 1 în procedurile în faţa instanţelor de recurs depinde de caracteristicile specifice procedurilor în cauză. Din acest punct de vedere, trebuie să se ţină cont de ansamblul procedurilor în ordinea juridică naţională şi de rolul instanţei de recurs în acest sens (a se vedea Helmers v. Suedia, 9 octombrie 1991, § 31). Dat fiind faptul că o şedinţă publică s-a desfăşurat în prima instanţă, absenţa unei astfel de şedinţe în faţa instanţelor de apel sau recurs poate fi justificată prin caracterul specific al procedurii respective. Astfel, în cazul procedurilor care au ca obiect autorizarea unui apel sau care consacră verificarea unor aspecte de drept, şi nu de fapt, sunt îndeplinite condiţiile articolului 6 din Convenţie, chiar dacă instanţa de apel sau de recurs nu oferă reclamantului posibilitatea să se exprime în faţa sa, în persoană (Helmers, citat supra, § 36). În contextul celor menţionate, Curtea a subliniat că, ținând cont de natura juridică a recursului, în cadrul căruia instanţa se pronunţă doar asupra aspectelor de drept, examinarea acestuia în procedura civilă fără participarea părţilor, în esenţă nu poate să afecteze accesul liber la justiţie.

De asemenea, în cauza CtEDO Covalenco vs. Moldova nr. 72164/14, hotărârea definitivă din 16 septembrie 2020, Curtea a considerat ca fiind necesară organizarea unei audieri, spre exemplu: (a) în cazul în care există necesitatea de a evalua dacă circumstanțele au fost stabilite corect de către autorități (a se vedea Malhous v. Republica Cehă [MC], nr. 33071/96, § 60, 12 iulie 2001); (b) atunci când circumstanțele cer ca instanța să-și formeze propria impresie referitoare la justițiabili, prin acordarea dreptului de a explica propria lor situație personală, în mod direct sau prin intermediul unui reprezentant (a se vedea Göç, pre-citată, § 51; Miller, pre-citată, § 34 in fine; și Andersson v. Suedia, nr. 17202/04, § 57, 7 decembrie 2010); (c) în cazul în care instanța are nevoie de a obține o clarificare cu privire la anumite detalii, inter alia prin intermediul unei audieri (a se vedea 16 Fredin v. Suedia (nr. 2), 23 februarie 1994, § 22, Seria A nr. 283-A, și Lundevall v. Suedia, nr. 38629/97, § 39, 12 noiembrie 2002).

La caz, toate aspectele de drept pot fi cercetate și soluționate în mod obiectiv pe baza înscrisurilor și documentelor prezente la dosar. În esență, părțile au avut posibilitatea să prezinte poziția în scris și să răspundă la argumentele părților adverse.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie reţine că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar şi cerinţa de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile şi esenţiale încălcări de drept procedural şi material capabile să răstoarne deciziile instanţei de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curţii de Apel ca primă instanţă într-o eventuală examinare în fond şi invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conţină o motivare convingătoare şi întemeiată în condiţiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanţele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului şi filtrului de admisibilitate.

Instanţa de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recursul depus de Partidul Politic „Democrația Acasă”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul autorităţii recurente cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Nord şi nu relevă interpretarea contrară a legii şi aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii recurate.

Partidul Politic „Democrația Acasă” în susținerea recursului a indicat temeiul de admisibilitate prevăzut la art. 245¹ alin. (1) lit. b) şi lit. d) din Codul administrativ.

Cu referire la temeiul recursului şi anume art. 2451, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă, că motivele de casare, invocate în recursul depus de către Partidul Politic „Democrația Acasă” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 alin. (1), lit. b) din Codul administrativ, or, mecanismul consolidării jurisprudenței, instituit la nivelul Curții Supreme de Justiție, are drept scop principal asigurarea uniformității aplicării legii de către instanțele naționale, prevenind sau corectând eventualele abateri de 17 la interpretarea unitară a normelor legale în vederea garantării unui proces echitabil şi a unei justiții previzibile.

Articolul 2451, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ se referă la schimbarea sau consolidarea jurisprudenței Curții Supreme de Justiție prin admiterea recursului. Aplicarea acestui temei de recurs ține de discreția Curții Supreme de a-și extinde, uniformiza sau schimba jurisprudența. Pentru ca acest argument să fie invocat în mod temeinic, recursul trebuie să confirme lipsa jurisprudenței Curții Supreme cu privire la problemele de drept invocate în recurs, existența unei jurisprudențe contradictorii a Curții Supreme de Justiţie cu privire la acestea, fie modificarea circumstanțelor sociale sau juridice care să justifice schimbarea practicii uniforme a Curții Supreme de Justiție. Niciuna dintre aceste situații nu este invocată în recursul depus de către Partidul Politic „Democrația Acasă”.

Referitor temeiul menţionat de către Partidul Politic „Democrația Acasă” şi anume art. 245¹ alin. (1) lit. b) şi lit. d) din Codul administrativ, completul de judecată relevă că noțiunea de „hotărâre arbitrară” este definită prin raportare la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și la explicațiile din nota informativă a Legii nr.246/2023. O hotărâre este considerată arbitrară atunci când nu are nicio bază juridică în dreptul intern, nu stabilește legătura între faptele cauzei, legea aplicabilă și soluția adoptată sau este rezultatul unei erori de fapt ori de drept pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite-o. De asemenea, intră în această categorie hotărârile pronunțate cu bună știință contrar legii, în special în cazul normelor imperative care nu oferă judecătorului marjă de apreciere. Arbitrarietatea presupune o încălcare evidentă și gravă a legalității, iar nu o simplă eroare de judecată. În astfel de cazuri, hotărârea reprezintă o denegare a justiției și afectează fundamental echitatea procedurii.

Pe de altă parte, sintagma „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor” presupune că hotărârea se sprijină pe o evaluare eronată și evident nejustificată a probatoriului, iar această evaluare a fost decisivă pentru soluția adoptată. Nu orice greșeală în aprecierea probelor atrage admiterea recursului, ci doar acea eroare care este evidentă pentru un profesionist și nu poate fi explicată rațional. Pentru ca recursul să fie admis în temeiul art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, este necesar ca partea care atacă hotărârea să demonstreze în mod clar existența unei asemenea erori și caracterul ei determinant asupra soluției.

În lipsa unor argumente din care să rezulte că hotărârea contestată a fost pronunțată cu încălcarea unei norme imperative sau că soluția se bazează în mod determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, recursul nu poate fi admis.

Așadar, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, recursul depus de Partidul Politic „Democrația Acasă” conține obiecții de fapt şi de drept, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Nord, fiind apreciate în mod corespunzător.

Criticile recurentului, astfel cum sunt formulate, nu se circumscriu niciunuia dintre temeiurile de admisibilitate ale recursului prevăzute de art. 2451 18 din Codul administrativ și, prin urmare, nu sunt apte să influențeze admisibilitatea acestuia.

Pe latura procesuală a recursului, completul mai reține că argumentarea recursului se rezumă în esență la reluarea tezelor de fond, fără o individualizare clară a motivelor de admisibilitate prevăzute limitativ de art. 2451 din Codul administrativ. Chiar și trecând peste această deficiență și analizând pe fond, criticile se dovedesc nefondate pentru rațiunile expuse.

În consecinţă, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanţă, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenţiei.

Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia deciziei/hotărârii şi care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanţelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum şi dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii faţă de actul de dispoziţie pronunţat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părţii, instanţa a pronunţat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curţii de Apel Nord şi o minimă argumentare a criticii în fapt şi în drept, precum şi indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări şi/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Nord, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate şi a avea succes.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC], 2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privinţă de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condiţiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages Prestations Services c. Franţei, 1996, §45). 19

Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 din CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național şi de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac şi procedurile care implică doar chestiuni de drept, şi nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 şi art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Partidul Politic „Democrația Acasă”. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 20