3ra-303/26 — Anularea actului administrativ defavorabil

La 05 mai 2026, Partidul Politic „Democrația Acasă” și Victor Perțu, candidat la funcția de primar al mun. Orhei desemnat de Partidul Politic „Democrația Acasă” au depus la Curtea de Apel Centru acțiune în contencios administrativ electoral împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț Consiliul electoral al circumscripției electorale municipale Orhei nr. 25/1, prin care au solicitat: - anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4521 din 02 mai 2026 cu privire la contestația (cererea prealabilă) nr. CEC-10ALN/4 din 27 aprilie 2026 a lui Sergiu Stanciu, candidat la funcția de primar al municipiului Orhei desemnat de Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”.

Reclamanții în motivarea contestației au invocat că la 06 aprilie 2026 Victor Perțu, candidat la funcția de primar al municipiului Orhei, raionul Orhei, desemnat de către Partidul Politic „Democrația Acasă”, a depus la Consiliul electoral al circumscripției electorale municipale Orhei nr.25/1 cerere privind înregistrarea în calitate de concurent electoral. Prin hotărârea nr. 17 din 10 aprilie 2026, Consiliul electoral al circumscripției electorale municipale Orhei nr. 25/1 a dispus înregistrarea lui Victor Perțu în calitate de candidat la funcția de primar al municipiului Orhei, raionul Orhei, desemnat de către Partidul Politic „Democrația Acasă”.

La 17 aprilie 2026, Sergiu Stanciu, candidat din partea Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” la funcția de primar al municipiului Orhei, raionul Orhei, a înaintat o contestație înregistrată la Comisia Electorală Centrală cu nr. CEC-10ALN/3. Acesta a susținut că în anii 2015-2022, Victor Perțu a fost implicat activ în activitatea politică a Partidului Politic „Șor” declarat neconstituțional, prin exercitarea unor funcții publice cu sprijinul acestuia, participarea la alegeri în calitate de candidat din partea Partidului Politic „Șor”, precum și în activități politice și administrative la nivel locali. A mai indicat că, ulterior declarării neconstituționalității partidului, Victor Perțu ar fi continuat să manifeste implicare în acțiuni politice asociate unor structuri considerate succesoare sau afiliate fostei formațiuni și să participe la evenimente publice și întruniri electorale organizate dc acestea.

Comisia Electorală Centrală prin trimiterea nr. CEC-8/10352 din 21 aprilie 2026 a remis contestația spre examinare către Consiliul electoral al circumscripției electorale municipale Orhei nr. 25/1, indicând organului electoral ierarhic inferior 1 să examineze contestația prin prisma la art.3 din Legea nr. 294/2007 privind partidele politice, inclusiv sub aspectul anticipării de a fi declanșate proceduri care atentează la principiile democratice și, subsecvent, subminează caracterul liber și corect al alegerilor.

Prin hotărârea nr.36 din data de 24 aprilie 2026 Consiliul electoral al circumscripției electorale municipale Orhei nr.25/1 a respins ca neîntemeiată contestația înaintată de Sergiu Stanciu. În motivarea hotărârii s-a reținut că procedura înregistrării concurenților electorali se desfășoară în baza documentelor prezentate și a verificării respectării condițiilor prevăzute de lege, nefiind identificate temeiuri legale care să justifice refuzul sau anularea înregistrării candidaturii lui Victor Perțu. În procesul examinării dosarului lui Victor Perțu pentru înregistrarea în calitate de candidat la funcția de primar al municipiului Orhei, Consiliul electoral al circumscripției electorale municipale Orhei nr.25/1 a recepționat de la Comisia Electorală Centrală comunicatul cu nr. CEC-8/10306 din 10 aprilie 2026, potrivit căruia Victor Perțu nu cade sub incidența restricțiilor în sensul prevederilor art. 16 alin. (2) lit. c) și d) din Codul Electoral.

Reclamanții au indicat că la 27 aprilie 2026 Sergiu Stanciu a depus la Comisia Electorală Centrală o contestație (cerere prealabilă), înregistrată sub nr. CEC-10ALN/4, împotriva lui Victor Perțu, candidat la funcția de primar al municipiului Orhei desemnat de Partidul Politic „Democrația Acasă”.

Prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale Chișinău nr. 4521 din 02 mai 2026: - s-a admis contestația (cererea prealabilă) nr.CEC-10ALN/4 din 27 aprilie 2026 a lui Sergiu Stanciu, candidat la funcția de primar al municipiului Orhei desemnat de Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”. - s-a anulat hotărârea nr. 36 din 24 aprilie 2026 a Consiliului electoral al circumscripției electorale municipale Orhei nr. 25/1 cu privire la examinarea contestației lui Sergiu Stanciu, concurent electoral la funcția de primar al municipiului Orhei din partea Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”. - s-a anulat hotărârea nr. 17 din 10 aprilie 2026 a Consiliului electoral al circumscripției electorale municipale Orhei nr. 25/1 cu privire la cererea de înregistrare a lui Victor Perțu în calitate de candidat la funcția de primar al municipiului Orhei, desemnat de către Partidul politic „Democrația Acasă”. - s-a refuzat înregistrarea lui Victor Perțu, candidat la funcția de primar al municipiului Orhei desemnat de Partidul Politic „Democrația Acasă”, pentru alegerile locale noi din 17 mai 2026.

În opinia reclamanților hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4521 din 02 mai 2026 este ilegală și dispusă cu încălcarea gravă a normelor de drept materiale și procedurale.

Prin hotărârea contestată Comisia Electorală Centrală a reținut că circumstanțele expuse, privite în ansamblu cu celelalte dovezi care vizează activitatea candidatului Victor Perțu, oferă temeiuri rezonabile pentru a presupune existenta unei colaborări politice mascate. Prezența acestor cinci persoane din totalul de 26 voluntari declarați de Partidul Politic „Democrația Acasă” pentru săptămâna a II-a de raportare, care dețin funcții elective sau sunt candidați supleanți pe listele Partidului Politic „Renaștere” în structura de sprijin a Partidului Politic „Democrația Acasă”, indică nu doar o conexiune cu metodele de lucru ale 2 partidului declarat neconstituțional, ci și un parteneriat cu Partidul Politic „Renaștere”, formațiune a cărei activitate este în prezent limitat și care, la rândul ei, face obiectul unor proceduri judiciare pentru constatarea calității de succesor de facto al Partidului Politic „Șor”.

Reclamanții au susținut că Comisia și-a asumat rolul instanțelor de judecată, reținând faptul că există probe că Partidul Politic „Renaștere” ar fi succesor al Partidului Politic „Șor”, declarat neconstituțional, fără a exista o hotărâre judecătorească cu privire la recunoașterea Partidul Politic „Renaștere” în calitate de succesor al unui partid politic declarat neconstituțional. Mai mult decât atât, în mod ilegal, Comisia a pus la baza actului administrativ contestat această constatare ca și cum deja ar fi existat o hotărâre judecătorească în acest sens.

În speța de dată, niciunul dintre aceste elemente nu este prezent. Existența unui bloc electoral camuflat presupune indicii clare privind desfășurarea unor activități electorale comune, cum ar fi, organizarea de campanii sau evenimente, difuzarea de materiale ori mesaje coordonate, inclusiv îndemnuri explicite de susținere și de vot în favoarea unui partid politic, toate acestea având o legătură directă cu intenția de a substitui procedura legală de constituire a blocurilor electorale.

Comisia Electorală Centrală nu are o practică bine consolidată cu privire la constatarea blocurilor electorale camuflate, dar aplică aceleași dispozitive legale în mod arbitrar în dependență de subiecții vizați, respectiv în hotărârea nr. 3931 din 06 septembrie 2025 unde a fost vizat Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, Comisia a menționat că trecutul politic al unor candidați sau a apartenenței lor anterioare la alte formațiuni nu poate fi considerată drept probă a existenței unei coordonări electorale.

La fel, Comisia a reținut ca în speță este aplicabil și art.70 alin.(4) din Codul electoral, care interzice concurenților electorali în programele electorale, materialele de agitație electorală, în acțiunile de agitație electorală și în publicitatea electorală care-vizează, într-un fel sau altul, grupurile de inițiativă, concurenții electorali și participanții la referendum utilizarea de imagini ce reprezintă culte religioase sau părți componente ale acestora, persoane oficiale străine, instituții de stat sau autorități publice de peste hotare, organizații internaționale, precum și atributele partidelor politice declarate neconstituționale.

Partidul Politic „Democrația Acasă” și Victor Perțu au invocat că, la spotul video la care se face referire, nu poate exista vreo suspiciune referitoare la folosirea atributelor unui partid politic, declarat neconstituțional, or, în imagini nu apare sigla sau denumirea Partidului Politic „Șor”, iar apariția inscripțiilor respective este o pură întâmplare și nu poate fi asociată cu anumite atribute ale unui partid politic.

La fel au susținut că existența unor legături de succesiune de facto între partidul declarat, neconstituțional, Partidul Politic Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei și Partidul Politic „Renaştere” care sunt deja obiectul unor proceduri judiciare, activitatea acestor formațiuni fiind limitată tocmai din cauza riscurilor de a acționa ca un vehicul de continuitate pentru o structură ilegală.

Astfel, acest criteriu a fost invocat absolut ilegal, or, art.3 alin. (12) din Legea nr. 294/2007 privind partidele politice stabilește că constatarea calității de 3 partid politic succesor al unui partid politic declarat neconstituțional se efectuează de către instanța de judecată. Respectiv, până la acest moment nu există nicio hotărâre judecătorească prin care să se constate că Partidului Politic „Renaştere” este succesorul partidului Politic „Șor” declarat neconstituțional.

La caz, cei 5 voluntari (Andrieș Elena, Voloșciuc Tatiana, Cociug Artur, Boldișor Mihail și Cociug Oleg,) sunt membri ai Partidului Politic „Democrația Acasă”, iar faptul că în trecut au fost membri ai altui partid nu poate avea, nici o relevanță, or, potrivit art. 7 alin. (2) Legea nr. 294/2007 privind partidele politice, un cetățean al Republicii Moldova nu poate fi simultan membru, a două sau mai multe partide politice. Prin aderarea la un alt partid politic, persoana pierde de drept calitatea de membru al partidului al cărui membru a fost anterior.

Totodată, Comisia Electorală Centrală nu a stabilit nici faptul că Andrieș Elena, Voloșciuc Tatiana, Cociug Artur, Boldișor Mihail și Cociug Oleg au fost și membri ai Partidului Politic „Renaştere”. Faptul că ultimii au candidat la alegerile locale generale din 2023 din partea unui anumit partid politic nu poate fi calificată ca o probă incontestabilă a unor legături prezente juridică sau politică cu acele structuri. Mai mult decât atât Boldișor Mihail a participat și în calitate de candidat la funcția de primar al com. Chiperceni, raionul Orhei, în cadrul alegerilor locale noi din 18 mai 2025, desemnat din partea Partidului Poliție „Democrația Acasă”, fapt ce demonstrează încă o dată modul superficial de cercetare a circumstanțelor de fapt efectuat de Comisia Electorală Centrală.

Partidul Politic „Democrația Acasă” și Victor Perțu au mai indicat că, la 27 aprilie 2026, prin cererea prealabilă Sergiu Stanciu, candidat la funcția de primar al municipiului Orhei desemnat de Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, a formulat o contestație în adresa Comisiei Electorale Centrale prin care a invocat acțiuni ale concurentului și totodată o cerere prealabilă împotriva hotărârii nr. 36 din 24 aprilie 2026 a Consiliului electoral al circumscripției electorale municipale Orhei nr.25/1.

Astfel, în opinia reclamanților în cadrul examinării contestației/cererii prealabile, Comisia Electorală Centrală și-a depășit atribuțiile și a examinat acțiuni noi ale concurentului electoral, survenite și invocate după adoptarea hotărârii nr.36 din 24 aprilie 2026 a Consiliului electoral al circumscripției electorale municipale Orhei nr. 25/1, or, Comisia Electorală Centrală urma să se expună doar pe obiectul cererii prealabile înaintate împotriva hotărârii nr.36 din 24 aprilie 2026.

În acest sens au susținut că Comisia Electorală Centrală a stabilit că la 30 aprilie 2026, Victor Perțu, utilizând profilul său de Facebook, a plasat un spot video prin care îndeamnă publicul la o serie de întâlniri electorale în circumscripția electorală municipală Orhei. Respectiv, această acțiune a concurentului electoral urma să fie contestată mai întâi la Consiliul electoral al circumscripției electorale municipale Orhei nr. 25/1, în conformitate cu art. 37 alin.(1) lit. k) din Codul electoral. Cu toate acestea, Comisia Electorală Centrală a ignorat prevederile legale și a constatat o acțiune a unui concurent electoral în mod ilegal și fără a deține atribuții necesare.

Au menţionat că în conformitate cu prevederile art.102 alin.(5) lit.f) din Codul electoral, anularea înregistrării se aplică prin hotărârea organului electoral 4 care a înregistrat subiectul electoral în cazul în care se constată participarea în cadrul blocului electoral camuflat, conform criteriilor stabilite de Comisia Electorală Centrală. Însă, contrar acestei norme, Sergiu Stanciu, candidat din partea Partidului Politic ,,Partidul Acțiune șt Solidaritate” nu a depus o declarație pe propria răspundere, circumstanță recunoscută expres și de către Consiliul electoral al circumscripției electorale municipale Orhei nr. 25/1 în hotărârea nr.36 din 24 aprilie 2026. Respectiv lipsa acestei declarații urmează să ducă expres la respingerea contestației și în declararea inadmisibilității probelor prezentate de contestatar.

Prin încheierea din 5 mai 2026 Curtea de Apel Centru a transmis conform competenței prezenta cauză Judecătoriei Orhei, sediul Central. (f.d. 64-68, vol.I)

Judecătoria Orhei, sediul Central prin încheierea din 6 mai 2026 a constatat conflict negativ de competență şi a transmis dosarul Curţii Supreme de Justiţie pentru soluționarea conflictului negativ de competență. (f.d.72-76, vol.I)

Prin încheierea din data de 6 mai 2026 Curtea Supremă de Justiţie a constatat competența Judecătoriei Orhei, sediul Central la examinarea prezentei cauze. ( f.d.84-91, vol.I)

Prin încheierea Judecătoriei Orhei, sediul Central din 7 mai 2026, a fost atras în proces în calitate de terț Stanciu Sergiu candidat la funcția de primar al municipiului Orhei desemnat de Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”. (f.d.99, vol.I)

Instanţa de fond, reținând prevederile art. 195 alin.(1) din Codul electoral, raportat la circumstanțele cauzei, a concluzionat că contestația formulată de către Sergiu Stanciu a fost depusă tardiv, or, actul administrativ individual care a generat raportul juridic în discuție este hotărârea nr. 17 din 10 aprilie 2026 a Consiliului electoral al circumscripției electorale municipale Orhei nr. 25/1, prin care reclamantul Victor Perțu a fost înregistrat în calitate de candidat la funcția de primar al municipiului Orhei. Hotărârea a fost publicată pe pagina oficială a Comisiei Electorale Centrale, devenind opozabilă tuturor concurenților electorali ai aceleiași circumscripții.

Astfel, instanţa de fond a constatat că termenul de 3 zile pentru contestarea hotărârii nr. 17 din 10 aprilie 2026 a curs din 11 aprilie 2026 și a expirat la 13 aprilie 2026 inclusiv. Sergiu Stanciu la 17 aprilie 2026 a depus contestația, însă nici la dosarul administrativ și, implicit, nici la dosarul judiciar nu a depus niciun element de probă privind data luării la cunoștință efective despre hotărârea nr. 17 din 10 aprilie 2026 a Consiliului electoral al circumscripției electorale municipale Orhei nr. 25/1. 5

Totodată, instanţa de judecată a menţionat că chiar dacă, ipotetic, s-ar presupune că termenul ar curge dintr-un moment ulterior publicării, sarcina probei acelui moment îi revenea contestatarului, iar el nu a îndeplinit-o. Eșecul probei pe această chestiune procedurală echivalează, în plan procesual, cu nerespectarea termenului.

În concluzie, Judecătoria Orhei, sediul Central a constatat cu certitudine faptul că examinarea pe fond a unei contestații tardive constituie un viciu grav de legalitate procedurală care afectează securitatea raporturilor juridice și pe cale de consecință și drepturile reclamanților.

Hotărârea instanţei de fond a fost contestată cu apel în termen, la 8 mai 2026 de către Comisia Electorală Centrală şi Partidul Politic „Democrația Acasă”, iar la 9 mai 2026 de către Stanciu Sergiu.

Instanţa de apel a constatat că concluzia instanţei de fond privind tardivitatea contestație, se întemeiază pe o interpretare eronată a cadrului normativ electoral și pe confundarea a două etape procedurale distincte, și anume: sesizarea inițială adresată organului electoral și contestarea ulterioară a actului administrativ emis în urma examinării acesteia.

În acest sens Curtea de Apel Nord a precizat că reglementările introduse prin Legea nr. 130/2025 au consacrat expres posibilitatea sesizării organelor electorale inclusiv de către persoane ale căror drepturi și interese nu sunt afectate direct, în vederea verificării legalității și corectitudinii procesului electoral. Prin aceste modificări, legiuitorul a delimitat instituția sesizării de cea a contestației, instituind un regim juridic distinct. Spre deosebire de contestație, sesizarea nu presupune existența unui drept propriu lezat, ci vizează abateri de la normele electorale care pot afecta desfășurarea scrutinului și drepturile participanților la procesul electoral. În acest mod, a fost recunoscut dreptul oricărei persoane de a sesiza organul electoral pentru prevenirea și înlăturarea eventualelor vicii ale procesului electoral.

În acest context, instanţa de apel a evidențiat că actul depus la data de 17 aprilie 2026 avea natura juridică a unei sesizări și nu a unei contestații formulate împotriva unui act administrativ electoral, iar Comisia Electorală Centrală a 6 evidențiat faptul că cererea depusă de domnul Sergiu Stanciu, candidat la funcția de primar al municipiului Orhei, desemnat de Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, reprezintă o sesizare, care urmează a fi calificată distinct de contestație cu aplicarea regimului juridic corespunzător.

Curtea de Apel Nord a constatat că Comisia Electorală Centrală, aplicând corect prevederile art.74 și art. 148 din Codul administrativ, coroborate cu art. 91 din Codul electoral, a transmis demersul formulat de domnul Sergiu Stanciu, candidat la funcția de primar al municipiului Orhei, desemnat de Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” spre examinare conform competenței Consiliului electoral al circumscripției electorale municipale Orhei nr.25/1.

Iar urmare a examinării sesizării, Consiliul electoral al circumscripției electorale mun. Orhei nr.25/1 a adoptat hotărârea nr.36 din 24 aprilie 2026. Astfel, din acest moment a devenit incident dreptul procedural de contestare prevăzut de art.95 alin. (1) din Codul electoral. Respectiv, termenul legal nu putea începe să curgă din data depunerii sesizării inițiale, întrucât la acel moment nu exista un act administrativ susceptibil de contestare.

Totodată, în hotărârea Consiliului electoral al circumscripției electorale mun. Orhei nr.25/1 este prevăzută expres posibilitatea contestării acesteia la Comisia Electorală Centrală în termen de 3 zile. Deci, contestatarul a exercitat o cale procedurală distinctă, apărută ulterior adoptării actului administrativ electoral, iar nu o pretinsă continuare tardivă a sesizării inițiale.

Instanţa de apel a reţinut că în lipsa unei asemenea soluții de inadmisibilitate și prin necontestarea de către Partidul Politic „Democrația Acasă” a hotărârii nr.36 din 24 aprilie 2026 a Consiliului electoral al circumscripției electorale mun. Orhei nr.25/1, argumentul invocat în cauză decade și nu mai poate fi valorificat nici pe cale prealabilă, cu atât mai mult pe cale judiciară, fiind epuizat ca fapt juridic procedural consumat și lipsit de efecte juridice ulterioare.

În acest context instanţa de apel a concluzionat că hotărârea primei instanțe se bazează pe interpretarea izolată a dispozițiilor art.95 alin.(1) din Codul electoral, fără a fi coroborate cu normele care reglementează natura juridică a sesizării și competența organelor electorale. Or, normele procedurale nu pot fi interpretate fragmentar și desprinse de contextul juridic în care acestea operează, întrucât o asemenea abordare conduce inevitabil la denaturarea scopului urmărit de legiuitor și la aplicarea defectuoasă a normelor de drept.

Instanţa de apel a determinat şi incidența art.146 alin.(1) lit. c) și e) din Codul administrativ.

Referitor la fondul cauzei, instanța de apel, reținând prevederile art. 148 din Codul administrativ, art. 68 alin. (11) lit. d), art. 70 alin. (4), art. 91 alin. (11), art. 96 alin. (1), art. 102 alin. (1), alin. (2) lit. e) din Codul electoral, art. 3 alin. (11) din Legea nr. 294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice precum şi pct.2 și 3 ale Regulamentului privind particularitățile constituirii și înregistrării blocurilor electorale, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.3592/2025, rapoarte la circumstanțele cauzei, a concluzionat că cererea de chemare în judecată formulată de către Partidul Politic „Democrația Acasă” și Victor Perțu este neîntemeiată. 7

În acest sens Curtea de Apel Nord a subliniat că acțiunile și afilierea lui Victor Perțu nu pot fi analizate în mod izolat. Participarea acestuia la evenimente organizate de exponenții partidelor menționate și asocierea sa cu aceștia în activități politice comune depășesc o simplă manifestare individuală și indică existența unor legături cu respectivele entități.

Totuși, afilierea într-un bloc camuflat cu un partid declarat neconstituțional și cu succesorii acestuia, utilizarea resurselor și transpunerea imaginii acestora, inclusiv prin intermediul voluntarilor afiliați unui partid asupra căruia este aplicată măsura asiguratorie privind limitarea activității (Partidul Politic „Renaștere” – cauza civilă nr 2-13/25), nu influențează în mod izolat drepturile subiective ale autorul sesizării Sergiu Stanciu, ci întregul proces electoral, influențând concurenții electorali și electoratul, prin compromiterea corectitudinii și credibilității scrutinului.

În acest context instanţa de apel a reţinut raportul de monitorizare emis de Asociația Promo-LEX7 potrivit căruia Victor Perțu este menționat ca participant pe data de 26 septembrie 2024 la o întrunire electorală organizată de autointitulatul bloc politic „VICTORIE - ПОБЕДА” (format din Partidul Politic Forța de Alternativă şi de Salvare a Moldovei, Partidul Politic ,,VICTORIE”, Partidul Politic „ŞANSĂ” și Partidul Politic Partidul „RENAŞTERE”), desfășurată inclusiv în timpul orelor de muncă. În cadrul aceleiași întruniri este remarcată și participarea Marinei Tauber, persoană care, potrivit informațiilor publice, deținea funcția de secretar executiv al acestui așa-numit bloc politic.

Instanţa de apel a reţinut și faptul că Marina Tauber se află sub incidența unor măsuri restrictive internaționale, fiind inclusă în listele de sancțiuni ale Statelor Unite ale Americii și ale Uniunii Europene, precum și în lista măsurilor restrictive aprobată prin Decizia nr.7 din 1 august 2024 a Consiliului interinstituțional de supervizare. Aceste circumstanțe accentuează riscurile asociate activităților politice desfășurate în comun cu astfel de persoane și entități, inclusiv din perspectiva obligațiilor statului în domeniul prevenirii și combaterii finanțării ilegale. Totodată, Consiliul Uniunii Europene a decis prelungirea sancțiunilor împotriva persoanelor și entităților implicate în acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova până la data de 29 aprilie 2027, fapt ce reconfirmă persistența preocupărilor la nivel european privind aceste riscuri și necesitatea menținerii măsurilor restrictive corespunzătoare.

Astfel, instanţa de apel a conchis că din materialele examinate și informațiile publice disponibile, rezultă că Victor Perțu a avut o implicare constantă în cadrul partidului declarat neconstituțional, pe o perioadă îndelungată, participând la activitatea acestuia și beneficiind de susținerea politică a acestuia în exercitarea unor funcții publice relevante și candidând din partea partidului declarat ulterior neconstituțional sau celor afiliate acestuia și anume: la funcția de deputat în circumscripția uninominală nr.38 Hîncești în cadrul alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, la funcția de primar al satului Peresecina, raionul Orhei, în cadrul alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019, la funcția de deputat în alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 și la funcția de primar al satului 8 Peresecina, raionul Orhei, în cadrul alegerilor locale generale din 5 noiembrie 2023 (din partea Partidului Politic Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei).

Totodată, instanţa de apel a stabilit și faptul că, Comisia Electorală Centrală a identificat că pe data de 30 aprilie 2026, adică în interiorul termenului de examinare a prezentei proceduri administrative, Victor Pertu, utilizând profilul său de Facebook, a plasat un spot video prin care îndeamnă publicul la o serie de întâlniri electorale în circumscripția electorală municipală Orhei, iar ca elementele de fundal și discursul candidatului au fost alese și sugerate următoarele: - simbolismul locației și al fundalului: în spatele candidatului se vede un panou informativ pe care este scris: proiectul parcului de distracții („OrheiLand”) a fost realizat „din inițiativa primarului Ilan Șor”, în colaborare cu Asociația Obștească „Pentru Orhei” și Fundația „Miron Șor”; - continuitatea discursivă: în cadrul mesajului său, acesta face referire directă la „proiectele care au fost implementate în Orhei, care sunt în derulare și care urmează să fie implementate împreună cu echipa noastră”. - identificarea succesiunii de facto: alegerea acestui decor pentru un mesaj oficial de campanie, demonstrează o asumare totală a moștenirii politice și administrative a partidului declarat neconstituțional, prin utilizarea resurselor de imagine ale acestuia cu scop de influențare a opțiunilor alegătorilor.

Curtea de Apel Nord a reţinut că per ansamblu, aceste elemente conturează existența unei structuri politice funcționale în fapt, care acționează coordonat și care, deși nu este formal înregistrată ca bloc electoral în condițiile legii, întrunește trăsăturile unui bloc electoral camuflat. Or, participarea unui candidat în cadrul unei asemenea structuri contravine exigențelor cadrului legal electoral.

Totodată a punctat că atributele unui partid politic conform legislației și practicii generale, reprezintă elemente de identificare vizuală și oficială care îl diferențiază de alte formațiuni politice. Așadar, numele președintelui partidului declarat neconstituțional, Ilan Șor și numele primarului or. Orhei Ilan Șor care se regăsește pe panoul din spotul video, este unul și același nume care reprezintă un element de identificare.

Astfel, instanţa de apel a respins alegațiile lui Perțu Victor precum că, locul filmării ar fi fost ales accidental și doar ca un anturaj bine cunoscut de locuitorii mun. Orhei, care urmează a fi restabilit, remediat etc., or, simpla accesare a surselor din internet cu imagini ale parcului de distracții „OrheiLand” denotă și alte locuri mai bine aranjate (amenajate), cu arcuri ce conțin înscrisuri „Eu iubesc Orhei”, fără inscripții care ar indica asupra investitorului parcului (Ilan Șor și Miron Șor).

O dovadă suplimentară referitor la afiliere se deduce din analiza listei voluntarilor anexată la raportul pentru săptămâna a II-a de campanie electorală pentru alegerile locale noi din 17 mai 2026, prezentat de Partidul Politic „Democrația Acasă” la Comisia Electorală Centrală prin subsistemul „Control Financiar”.

Această analiză demonstrează o paralelă între resursa umană utilizată în campanie de Partidul Politic „Democrația Acasă” și autointitulatul bloc politic „VICTORIE - ПОБЕДА” (format din Partidul Politic Forța de Alternativă şi de 9 Salvare a Moldovei, Partidul Politic ,,VICTORIE”, Partidul Politic „ŞANSĂ” și Partidul Politic Partidul „RENAŞTERE”), după cum urmează: - Andrieș Elena, înregistrată ca voluntar al Partidului Politic „Democrația Acasă”, având concomitent calitatea de candidat supleant în Consiliul municipal Orhei pe lista Partidului Politic „RENAȘTERE”; - Voloșciuc Tatiana, înregistrată ca voluntar al Partidului Politic „Democrația Acasă”, având concomitent calitatea de candidat supleant în Consiliul raional Orhei pe lista Partidului Politic „RENAȘTERE”; - Cociug Artur, înregistrat ca voluntar al Partidului Politic „Democrația Acasă”, deținând concomitent mandatul de consilier în Consiliul raional Orhei pe lista Partidului Politic „RENAȘTERE”; - Boldișor Mihail, înregistrat ca voluntar al Partidului Politic „Democrația Acasă”, fiind concomitent candidat supleant în Consiliul raional Orhei pe lista Partidului Politic „RENAȘTERE”; - Cociug Oleg, înregistrat ca voluntar al Partidului Politic „Democrația Acasă”, deținând concomitent mandatul de consilier în Consiliul raional Orhei, precum și în Consiliul sătesc Bolohan, raionul Orhei, ales pe listele Partidului Politic „RENAȘTERE”.

Curtea de Apel Nord a concluzionat că aceste circumstanțe, privite în ansamblu cu celelalte dovezi care vizează activitatea candidatului Victor Perțu, oferă temeiuri rezonabile pentru a presupune existența unei colaborări politice deghizate. Prezența acestor cinci persoane din totalul de 26 voluntari declarați de Partidul Politic „Democrația Acasă” pentru săptămâna a II-a de raportare, care dețin funcții elective sau sunt candidați supleanți pe listele Partidului Politic „RENAȘTERE” în structura de sprijin a Partidului Politic „Democrația Acasă”, indică nu doar o conexiune cu metodele de lucru ale partidului declarat neconstituțional, ci și o asociere cu Partidul Politic „RENAȘTERE”, formațiune a cărei activitate este în prezent limitată și care, la rândul ei, face obiectul unor proceduri judiciare pentru constatarea calității de succesor de facto al Partidului Politic „Șor”.

Respectiv, participarea și existența a 25% de voluntari ai Partidului Politic „Democrația Acasă” care dețin și sunt și candidati supleant/consilier în Consiliul raional Orhei pe lista Partidului Politic „RENAȘTERE”, reprezintă în mod cert o formă neregulamentară de asociere între partidele politice, interzisă prin punctele citate supra.

Mai mult ca atât, instanţa de apel a menţionat că analiza coroborată a tuturor elementelor scoate în evidență asocierea politică neregulamentară, care subminează integritatea procesului electoral în municipiul Orhei. Această structură relațională se manifestă pe trei niveluri interdependente: - Nivelul Candidatului (Victor Perțu și Partidul Politic „Șor”): traiectoria politică a domnului Perțu demonstrează o simbioză profundă cu partidul declarat neconstituțional, acesta fiind promovat sistematic de către Ilan Șor în funcții administrative și elective de importanță majoră pe parcursul mai multor ani; - Nivelul de Succesiune (Partidul Politic „Șor”, Partidul Politic Forța de Alternativă şi de Salvare a Moldovei și Partidul Politic „RENAȘTERE”): existența unor legături de succesiune de facto între partidul declarat neconstituțional, Partidul Politic Forța de Alternativă şi de Salvare a Moldovei și Partidul Politic „RENAȘTERE” care sunt deja obiectul unor proceduri judiciare, activitatea acestor formațiuni fiind limitată 10 tocmai din cauza riscurilor de a acționa ca un vehicul de continuitate pentru o structură ilegală; - Nivelul Executiv/Teritorial (voluntarii Partidului Politic „Democrația Acasă” și Partidului Politic „RENAȘTERE”): utilizarea aleșilor locali ai Partidului Politic „RENAȘTERE” în calitate de voluntari înregistrați ai Partidului Politic „Democrația Acasă” închide acest cerc al influenței și afilierii camuflate.

Prin urmare, o astfel de arhitectură politică informală nu este doar o simplă cooperare între partide, ci o modalitate complexă de eludare a legii, prin care se urmărește transferul de capital politic și administrativ de la o entitate interzisă către un concurent electoral înregistrat. În acest context, admiterea contestației devine un mecanism imperativ de protecție, menit să prevină transformarea procesului electoral într-un paravan pentru structuri politice declarate contrare ordinii constituționale.

Curtea de Apel Nord a menţionat că din analiza coroborată a probatoriului, rezultă cert că Victor Perțu nu a fost un simplu simpatizant, ci un exponent promovat în mod sistematic în diverse funcții de către partidul declarat neconstituțional sau cele afiliate acestuia. Această traiectorie de la candidatura pentru funcția de deputat în Parlament (nivel central) până la funcții administrative și elective la nivel local (Primăria s. Peresecina, raionul Orhei) demonstrează o dependență structurală de mecanismele formațiunii interzise.

Ignorarea unor asemenea circumstanțe și permiterea participării în alegeri a unui candidat care manifestă o continuitate a afilierii în raport cu un partid declarat neconstituțional și partide afiliate acestuia care se află în litigii de constatare a faptului succesiunii cu partidul declarat neconstituțional ar putea genera premisele pentru eludarea interdicțiilor legale și, implicit, pentru configurarea unor situații care, ulterior, ar putea impune activarea mecanismelor de constatare a calității de partid succesor.

În motivarea recursului, Victor Perțu a invocat că instanța de apel prin decizia din 12 mai 2026 a aplicat eronat normele de drept material și procedural, a validat o procedură electorală desfășurată ultra vires și cu încălcarea gravă a securității juridice electorale, a validat o ingerință disproporționată în dreptul constituțional de a fi ales și a permis aplicarea extensivă și arbitrară a unor norme legale care nu sunt incidente.

Instanţa de fond a constatat corect că actul administrativ susceptibil de contestare era hotărârea nr. 17 din 10 aprilie 2026 privind înregistrarea lui Victor Perțu, iar termenul electoral de 3 zile prevăzut de art. 95 din Codul electoral, a început să curgă din 11 aprilie 2026 și a expirat la 13 aprilie 2026 inclusiv, iar Sergiu Stanciu a depus contestație abia la 17 aprilie 2026. 11

În opinia recurentului, Curtea de Apel Nord a încercat să eludeze această tardivitate prin separarea artificială dintre „sesizarea” din 17 aprilie 2026 și „contestaţia” ulterioară împotriva hotărârii nr. 36 din 24 aprilie 2026. Natura juridică a actului se determină după obiect şi efecte juridice, nu după denumirea formală atribuită de autor sau de Comisia Electorală Centrală.

Abordarea instanței de apel golește de conținut juridic prevederile art. 95 din Codul electoral, or, modul de interpretare şi aplicare la care face referire, anulează efectul practic al acestui articol.

Recurentul a susținut că termenul de contestare a început a curge, deoarece exista deja un act administrativ susceptibil de contestare, şi anume hotărârea nr. 17 din 10 aprilie 2026, act atacat în fond la 17 aprilie 2026 de către Sergiu Stanciu. Faptul transmiterii ulterioare de către Comisia Electorală Centrală către Consiliul electoral al circumscripției electorale municipale Orhei nr. 25/1, care a emis hotărârea nr.36, nu transformă o contestație tardivă într-una admisibilă. Dimpotrivă, prin transmiterea contestației după competență, Comisia Electorală Centrală a recunoscut implicit că Sergiu Stanciu a sesizat o autoritate necompetentă. Hotărârea nr.36 din 24 aprilie 2026 nu a creat un nou obiect autonom al litigiului, ci doar a reiterat efectele juridice ale actului administrativ inițial, deja existent şi susceptibil de contestare în termenul legal.

Astfel, instanţa de fond a aplicat corect art. 140 din Codul administrativ privind puterea lucrului decis, deoarece la expirarea termenului legal hotărârea de înregistrare a devenit definitivă, iar situația juridică electorală a lui Victor Perţu a fost stabilizată. Respectiv, Curtea de Apel Nord a ignorat principiul stabilității raporturilor juridice, securitatea procesului electoral şi previzibilitatea statutului concurenților electorali.

Încălcarea admisă de Curtea de Apel Nord la emiterea deciziei contestate vizează validarea indirectă a examinării fără competență şi atribuții legale ale Comisiei Electorale Centrale, deoarece a examinat inclusiv pretinse acțiuni din 30 aprilie 2026, spoturi video, fapte ulterioare hotărârii nr. 36, aspecte care nici nu au fost examinate inițial de Consiliul electoral al circumscripției electorale municipale Orhei nr. 25/1. Potrivit atribuțiilor sale, Comisia Electorală Centrală nu putea transforma controlul unei hotărâri administrative într-o investigaţie electorală generală, introduce fapte noi, extinde obiectul litigiului, substitui organul electoral inferior.

Recurentul a susținut că instanța de apel şi Comisia Electorală Centrală nu au constatat existența vreunuia dintre cazurile de neeligibilitate prevăzute exhaustiv de art. 16 din Codul electoral. În lipsa unei interdicții legale exprese, refuzul înregistrării reprezintă o restrângere arbitrară a dreptului de a fi ales.

La fel a menţionat că Curtea de Apel Nord şi Comisia Electorală Centrală nu au aplicat efectiv art. 16 alin. (2) lit. f) din Codul electoral invocat de către Sergiu Stanciu, Or, art.16 alin. (22) stipulează cert că SIS, CNA, PG, IGP prezintă informaţia, iar Comisia Electorală Centrală întocmeşte lista persoanelor aflate sub restricţie. Totodată, deşi face referire generică la art.16 din Codul electoral, Comisia Electorală Centrală nu a constatat şi nu a demonstrat incidența efectivă a prevederilor acestui articol, iar Curtea de Apel Nord a preluat în decizia sa 12 argumentele Comisiei Electorale Centrale fără să indice temeiul legal pe care îşi întemeiază poziţia.

În consecinţă, Curtea de Apel Nord şi Comisia Electorală Centrală au substituit mecanismul legal expres prevăzut de legiuitor printr-o apreciere discreţionară proprie bazată pe percepţii, suspiciuni şi interpretări politice, fapt care dus la excluderea din cursa electorală a unui candidat, fără un suport şi temei legal. Prin aceste acţiuni, au creat motive noi de neeligibilitate inexistente în lege, or, Codul electoral nu prevede drept temei de refuz: „afiliere indirectă”; „continuitate discursivă”; „simbioză politică”; „participare la evenimente”; „asociere cu persoane sancţionate”; „fundal video cu numele lui Ilan Şor”; „suspiciuni de bloc camuflat”.

Victor Perțu consideră că Curtea de Apel Nord şi Comisia Electorală Centrală fac constatări extensive, califică existența unei structuri succesorale, deduc continuități politice şi stabilesc existenţa unui „bloc camuflat”. La caz nu există nicio hotărâre judecătorească definitivă prin care Partidul Politic „RENAȘTERE”, Blocul Politic „Victorie/Pobeda” sau alte formaţiuni invocate să fi fost declarate succesoare ale Partidului Politic „ŞOR”, că Partidul Politic „Democraţia Acasă” este un bloc camuflat cu partide politice. Instanţa de apel a validat concluzii bazate pe simple proceduri judiciare pendinte şi pe aprecieri speculative ale Comisiei Electorale Centrale. Această abordare contravine principiului legalităţii şi conduce la aplicarea indirectă a unor sancţiuni electorale în lipsa unei baze juridice certe.

Art. 3 din Legea nr. 294/2007 reglementează activitatea partidelor politice şi nu instituie interdicţii individuale automate pentru persoane fizice, care anterior au activat politic într-o anumită formaţiune. Simplul fapt că o persoană a avut anterior apartenenţă politică, a candidat în trecut sau a exercitat funcţii elective, nu poate constitui, prin el însuşi, temei legal pentru anularea dreptului constituţional de a fi ales. Instanţa de apel a validat concluzii privind existenţa unui pretins „bloc electoral camuflat”, fără existenţa unor probe directe şi incontestabile. Nu au fost demonstrate activităţi electorale comune, nu au fost demonstrate finanţări comune și nu au fost demonstrate mesaje electorale coordonate, nu au fost demonstrată existenţa unui acord politic ocult între formaţiuni.

Astfel, a fost încălcat principiului securităţii juridice şi previzibilităţii, care de fapt, stabilesc că persoana trebuie să poată prevedea dacă poate candida sau nu. Or nu putea prevedea în mod rezonabil că participarea la anumite evenimente publice, utilizarea unor simboluri vizuale sau existenţa unor conexiuni politice indirecte ar putea constitui temei autonom de pierdere a dreptului de a fi ales, atât timp cât aceste acţiuni nu erau şi nu sunt interzise de lege.

Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ: „(1) Hotărârile curţii de apel ca instanţa de fond, precum şi deciziile instanţei de apel pot fi contestate cu recurs.”

Art. 245 Codul administrativ: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 98 alin. (1), pct. 4 din Codul electoral: „(1) În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanţele de judecată competente examinează acţiunile în domeniul electoral după cum urmează: Pct. 4 Curtea Supremă de Justiţie soluţionează cererile de recurs împotriva actelor judecătoreşti ale curţilor de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.”

Art. 100 alin. (1) din Codul electoral: „(1) În perioada electorală, autorităţile competente examinează contestaţiile în termen de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor electorale, instanţele judecătoreşti aplică acelaşi termen, inclusiv în cadrul procedurilor de exercitare a căilor de atac.”

Art.193 alin. (3) din Codul administrativ: „(3) Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ şi cererile de recurs în complete din 3 judecători.”

Art. 2451 din Codul administrativ: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenţei uniforme a Curţii Supreme de Justiţie; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanţa nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale. Temeiurile menţionate la alin. (1) lit. c) şi d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanţa de apel. 14 Aprecierea probelor dată de prima instanţă şi instanţa de apel este obligatorie pentru instanţa de recurs, cu excepţia cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiţie examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanţa de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 246 alin. (1) şi (2) lit. h) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiţie examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conţine sumar faptele cauzei, motivele şi temeiul inadmisibilităţii, se publică pe pagina web oficială a Curţii Supreme de Justiţie şi se comunică părţilor. Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul este vădit neîntemeiat.”

Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea sau inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească, în condițiile Codului administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe temeiuri concludente şi serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanţei de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie reţine că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar şi cerinţa de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile şi esenţiale încălcări de drept procedural şi material capabile să răstoarne deciziile instanţei de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curţii de Apel ca primă instanţă într-o eventuală examinare în fond şi invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conţină o motivare convingătoare şi întemeiată în condiţiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanţele expuse se referă la formalitățile pe 15 care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului şi filtrului de admisibilitate.

Instanţa de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recursul depus de Victor Perțu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recuentului cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Nord şi nu relevă interpretarea contrară a legii şi aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii recurate.

Din analiza recursului declarat de către Victor Perțu rezultă, că recurentul nu a invocat temeiul legal în baza căruia îşi întemeiază recursul.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Nord și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Nord, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Așadar, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, recursul depus de Victor Perțu conține obiecții de fapt şi de drept, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Nord, fiind apreciate în mod corespunzător.

Criticile recurentului, astfel cum sunt formulate, nu se circumscriu niciunuia dintre temeiurile de admisibilitate ale recursului prevăzute de art. 2451 din Codul administrativ și, prin urmare, nu sunt apte să influențeze admisibilitatea acestuia.

Pe latura procesuală a recursului, completul mai reține că argumentarea recursului se rezumă în esență la reluarea tezelor de fond, fără o individualizare clară a motivelor de admisibilitate prevăzute limitativ de art. 2451 din Codul administrativ.

În consecinţă, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanţă, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenţiei. 16

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate şi a avea succes.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC], 2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privinţă de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condiţiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages Prestations Services c. Franţei, 1996, §45).

Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 din CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național şi de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac şi procedurile care implică doar chestiuni de drept, şi nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 şi art. 246 alin. (2) lit. a1) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Victor Perțu candidat la funcția de primar al mun. Orhei desemnat de PP „Democrația Acasă”. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 17