3ra-448/25 — Anularea actului administartiv individual defavorabil

La 08 iunie 2023 Oduobulu Joseph Chiagozie, Ezeike Chukwuemeka Nathaniel, Akande Idris Damola, reprezentați de avocatul Ungureanu Ivan, a înaintat o cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Migrație și Azil prin care solicită aplicarea directă a prevederilor art. 6 și art. 13 din CEDO și dispunerea anularii deciziei Biroului Migrație și Azil nr.285-C din 23 martie 2023 de revocare a dreptului de ședere provizorie pentru studii universitare și a deciziei Ministerului Afacerilor Interne nr.44/22-2309 din 19 mai 2023 emisă la soluționarea cererii prealabile.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 20.06.2023 s-a dispus separarea într-un proces aparte pretențiile înaintate de Oduobulu Joseph Chiagozie, Ezeike Chukwuemeka Nathaniel, Akande Idris Damola, fiind reținute spre examinare pretențiile înaintate de către Oduobulu Joseph Chiagozie (f.d. 36-37).

În motivarea acțiunii reclamantul Oduobulu Joseph Chiagozie a indicat că la 01.03.2021, între Universitatea Americană din Moldova și acesta a fost încheiat contractul de studii nr.054, la facultatea „Științe Economice”, specialitatea: Business și Administrare, plan 1/3, învățământ cu frecvență.

Prin ordinul nr. 12-S din 07 martie 2023 s-a dispus exmatricularea, începând cu 07.03.2023, a studentului Oduobulu Joseph Chiagozie, facultatea „Ştiinţe Economice”, specialitatea: Business şi Administrare, plan 1/3, învățământ cu frecvență.

Reclamantul a indicat că temei de exmatriculare a constituit presupusa încălcare a Regulamentului intern al Universității, restanțe academice, demersul Secţiei studenţi străini şi acordul rectorului.

A menționat reclamantul că niciodată nu a fost informat sau notificat de către administrația Universității despre comiterea abaterilor sau admiterea restanțelor academice. Or, de fiecare dată când se prezenta la Universitate nimeni nu l-a informat despre aceste aspecte.

De asemenea, a specificat că Universitatea nu a dorit să prezinte niciun act sau proces-verbal care ar confirma încălcările pe care le-ar fi admis a Regulamentului intern, sau fișa de note prin care s-ar confirma anumite aspecte de nesusținere a examenelor sau borderoul cu restanțe, acordul rectorului și obiectul acestuia. În acest sens, consideră că nu poate fi exmatriculată o persoană străină, doar pentru simplul fapt că se invocă formal niște temeiuri, 1 fără a fi probat sau garantat dreptul la apărare celui la care se referă exmatricularea, care are dreptul să se apere, inclusiv să aducă probe în vederea demonstrării nevinovăției.

În opinia reclamantului Universitatea Americană din Moldova abuziv l-a exmatriculat, neavând nici un temei faptic și juridic, contrar cadrului național, precum și îngrădind nejustificat și neproporțional dreptul său la instruire.

Reclamantul a indicat că prin decizia nr. 285-C din 23 martie 2023 s-a revocat dreptul de ședere provizoriu pentru studii universitare acestuia în temeiul demersului (nr. 3160) al Universității Americane din Moldova, iar decizia respectivă ia fost adusă la cunoștință la 30 martie 2023, în prezența apărătorului, fiind invocate probleme juridice serioase.

La 05.04.2023, a depus către Universitate cerere prealabilă, prin care a solicitat suspendarea ordinului nr. 12-S din 07.03.2023 de exmatriculare, pe perioada reglementării amiabile a situației apărute, prezentarea tuturor actelor deținute de Universitate, ce ține de efectuarea studiilor de către studentul Oduobulu Joseph Chiagozie, inclusiv a celor acte prin care s-a constatat temeiurile de exmatriculare a subsemnatului, inițierea reglementării amiabile pe marginea exmatriculării, în vederea acordării şansei subsemnatului de a determina şi explica situaţia, precum şi a reveni la procesul de instruire, anularea ordinului nr. 12-S din 07.03.2023, fiind neîntemeiat şi abuziv şi restituirea plăţilor achitate pentru studii, inclusiv taxa de 1000 Euro de garanţie.

Tot, la 05 aprilie 2023, reclamantul a depus la Inspectoratul General pentru Migrație a MAI o contestare referitor la decizia de revocare a dreptului de ședere provizoriu pentru studii universitare nr.288-C din 23 martie 2023 prin care a solicitat aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii, prin suspendarea executării deciziei, prezentarea actelor și dosarului care a stat la baza deciziei, anularea actelor administrative individuale decizia cu privire la revocarea dreptului de ședere provizorie pentru studii universitare sub nr. 288- C din 23 martie 2023.

La 05.04.2023 a depus către Inspectoratul General pentru Migraţie o contestare referitor la decizia de revocare a dreptului de şedere provizoriu pentru studii universitare nr. 285-C din 23.03.2023, prin care solicită aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii, prin suspendarea executării deciziei, prezentarea actelor şi dosarului care au stat la baza deciziei, anularea actului administrativ individual deciziei cu privire la revocarea dreptului de ședere provizorie pentru studii universitare sub nr. 285-C din 23.03.2023.

Prin scrisoarea MAI nr. 44/22-2309 din 19.05.2023 s-a respins cererea prealabilă.

În opinia reclamantului că decizia nr. 285-C din 23.03.2023, privind revocarea dreptului de şedere provizoriu pentru studii universitare a lui Oduobulu Joseph Chiagozie, încalcă drepturile omului, aduce atingere dreptului la un proces echitabil şi la apărare a reclamantului şi îngrădește dreptul străinului la instruire. 2

La 26 iulie 2024 avocatul Ungurean Ivan, în interesele apelantului Oduobulu Joseph Chiagozie, a contestat cu apel hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 24 iulie 2024, solicitând casarea hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi decizii privind admiterea integrală a acțiunii.

În motivarea recursului recurentul a indicat că instanța de apel a validat revocarea dreptului de ședere provizorie a lui Oduobulu Joseph Chiagozie exclusiv în baza ordinului de exmatriculare emis de Universitatea Americană din Moldova. Totuși, acest ordin a fost ulterior anulat definitiv prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 24 ianuarie 2024, fiind constatat caracterul său ilegal și arbitrar, precum și lipsa oricăror abateri disciplinare, restanțe academice sau încălcări ale regulamentului universității din partea reclamantului.

Prin urmare, actul administrativ individual privind revocarea dreptului de ședere a fost emis în temeiul unui act juridic nelegal, viciat ab initio, fapt ce atrage lipsa temeiului legal al măsurii administrative contestate. Legalitatea unui act administrativ nu poate fi menținută atunci când fundamentul său juridic a fost desființat definitiv de instanța de judecată.

Instanța de apel a aplicat un formalism excesiv și incompatibil cu principiul legalității prevăzut de art. 21 alin. (1) Cod administrativ și cu garanțiile art. 6 CEDO, reținând eronat că ordinul de exmatriculare producea efecte juridice la data emiterii deciziei nr. 285-C din 23.03.2023, fără a analiza caracterul vădit arbitrar și nefondat al acelui ordin, confirmat ulterior prin hotărâre irevocabilă.

Mai mult, prin hotărârea Judecătoriei Chișinău s-a constatat expres că Universitatea nu a prezentat nicio probă privind pretinse abateri ale reclamantului, manifestând un comportament procesual pasiv, ceea ce 3 confirmă că exmatricularea era neîntemeiată încă de la momentul emiterii sale. În consecință, nici actul administrativ subsecvent de revocare a dreptului de ședere nu putea fi considerat legal, necesar sau proporțional.

În acest sens, a notat că atât instanța de fond, cât şi cea de apel, au ignorat acest act judecătoresc din 24 ianuarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, şi faptul că ordinul de exmatriculare este efectiv anulat, şi-au întemeiat motivarea hotărârii anume pe faptul pretins al exmatriculării studentului drept temei al emiterii actului administrativ contestat de revocare a dreptului de ședere, contrar art. 6 din CEDO.

Inspectoratul General pentru Migrație, însă, nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință.

Art. 194 alin. (2) din Codul administrativ prevede că: „În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile şi deciziile contestate se examinează din oficiu în privinţa existenței greșelilor procedurale şi aplicării corecte a dreptului material.”

Art. 219, alin. (1) din Codul administrativ prevede că: „Instanţa de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declaraţiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanţi.”

Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, prevede următoarele: „(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.”

Art.245 din Codul administrativ prevede următoarele: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiţie în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 2451 din Codul administrativ, prevede că: ,,(1) Recursul este admis dacă: d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.” 4

Art. 247 din Codul administrativ, reglementează că: „Recursul considerat admisibil se examinează fără înştiinţarea şi audierea participanţilor la proces, cu excepţia recursului în care se invocă întemeiat art.2451 alin.(1) lit. b) şi d). Completul poate decide şi în alte cazuri invitarea participanţilor în şedinţă pentru a se pronunţa cu privire la recursul considerat admisibil.”

Art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, prevede că: „În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiţie adoptă una dintre următoarele decizii: admite recursul, casează integral decizia instanţei de apel şi trimite cauza spre rejudecare în instanţa de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.”

Art. 37 alin. (1) și (2) din Legea nr. 200 din 16 iulie 2010 cu privire la regimul străinilor în Republica Moldova, stabilește că: „(1) Dreptul de şedere provizorie pentru studii se acordă şi se prelungeşte, după caz, la cererea străinului în baza unui demers din partea instituţiei de învăţămînt, a documentului ce atestă înmatricularea lui la studii, a confirmării existenţei mijloacelor de întreţinere şi a mijloacelor necesare pentru efectuarea studiilor în ţară şi a actelor prevăzute la art.32 alin.(2). (2) Străinilor care au intrat în Republica Moldova să facă studii şi sînt bursieri ai Republicii Moldova li se acordă drept de şedere şi li se prelungeşte acest drept în condiţiile prevăzute la alin.(1), fără confirmarea existenţei mijloacelor de întreţinere şi a mijloacelor necesare efectuării studiilor.”

Art. 49 lit. a) din Legea nr. 200 din 16 iulie 2010 cu privire la regimul străinilor în Republica Moldova, reglementează că: „Autoritatea competentă pentru străini poate revoca, prin decizie motivată, dreptul de şedere provizorie în Republica Moldova dacă în urma verificărilor efectuate de structura specializată a autorităţii competente pentru străini sau a sesizărilor primite de la alte autorităţi abilitate, potrivit legii, se constată că străinul nu mai întruneşte condiţiile de prelungire a dreptului de şedere ori nu mai respectă scopul pentru care i s-a acordat acest drept.”

Art. 51 din Legea nr. 200 din 16 iulie 2010 cu privire la regimul străinilor în Republica Moldova, prevede că: „Împotriva străinilor care au intrat ilegal pe teritoriul Republicii Moldova, a căror şedere pe acest teritoriu a devenit ilegală, a căror viză sau al căror drept de şedere a fost anulat sau revocat, cărora li s-a refuzat prelungirea dreptului de şedere provizorie, al căror drept de şedere permanentă a încetat, a căror cerere privind recunoaşterea statutului de apatrid a fost respinsă, a fost încetată procedura respectivă sau al căror statut de apatrid a fost anulat, precum şi împotriva foştilor solicitanţi de azil, autoritatea competentă pentru străini dispune măsura returnării de pe teritoriul Republicii Moldova şi aplică interdicţia intrării în Republica Moldova pentru o perioadă determinată conform art.10.”

Recursul a fost depus de către Oduobulu Joseph Chiagozie, la 17 iulie 2025.

În asemenea circumstanțe completul de judecată al Curţii Supreme de Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal.

În speță, completul de judecată nu a considerat oportun de a cita participanții la proces și reprezentanții acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acestora.

Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie consideră imperioase dezideratele Curții Europene a Drepturilor Omului reținute în cauza Zubac v. Croația (hotărârea din 05 aprilie 2018) potrivit cărora, din moment ce preeminența dreptului constituie un principiu fundamental al democrației și al Convenției, nu putea exista nicio așteptare, în baza Convenției sau de altă natură, potrivit căreia Curtea Supremă trebuia să ignore sau să nu aibă în vedere nereguli procedurale evidente.

Recapitulând esența litigiului, în scopul verificării aplicării corecte a dreptului material şi procedural, instanţa de recurs reține că circumstanțele prezentate de părți și determinate de instanțele de judecată în fazele procesuale anterioare denotă următoarele.

La 01.03.2021, între Universitatea Americană din Moldova și Oduobulu Joseph Chiagozie a fost încheiat contractul de studii nr.054, la facultatea „Științe Economice”, specialitatea: Business și Administrare, plan 1/3, învățămînt cu frecvență. Ulterior, prin ordinul nr. 12-S din 07 martie 2023 s-a dispus exmatricularea, începând cu 07.03.2023, a studentului Oduobulu Joseph Chiagozie.

Drept, urmare prin decizia Biroului migrație şi azil nr. 285-C din 23 martie 2023 s-a revocat dreptul de ședere provizoriu pentru studii universitare a lui Oduobulu Joseph Chiagozie în temeiul demersului (nr. 3160) al Universității Americane din Moldova.

Nefiind de acord cu decizia nr. 285-C din 23.03.2023 privind revocare a dreptului de şedere provizoriu pentru studii universitare, Oduobulu Joseph Chiagozie a depus prezenta acțiune.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, prin hotărârea din 24 iulie 2024 a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea înaintată de Oduobulu Joseph Chiagozie. 6

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de apel Centru prin decizia din 01 aprilie 2025 a respins cererea de apel depusă de Oduobulu Joseph Chiagozie și a menținut hotărârea primei instanțe.

Cercetând materialele administrate instanţa de recurs constată că instanţele de judecată ierarhic inferioare au reţinut că autoritatea publică pârâtă întemeiat au emis actul administrativ contestat şi au revocat dreptul de ședere provizoriu pentru studii universitare a lui Oduobulu Joseph Chiagozie, deoarece la data emiterii deciziei nr. 285-C din 23.03.2023 ordinul instituției de învățământ Universitatea Americană din Moldova nr. 12-S din 07.03.2023, nu era anulat, respectiv producea efecte juridice.

Analizând materialele dosarului, în raport cu normele juridice ce guvernează raportul juridic litigios, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că instanța de apel prin decizia emisă a realizat o apreciere pripită a circumstanțelor de fapt. Or, o astfel de concluzie este insuficientă pentru satisfacerea standardului de motivare concludentă, în condițiile în care instanța de apel nu a raportat pretențiile reclamantului la temeiurile legale de nulitate a actului contestat, prin prisma normelor relevante ale legislației civile.

În acest sens, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că obiectul litigiului într-adevăr reprezintă decizia Biroului migrație și azil nr. 285-C din 23.03.2023 cu privire la revocarea dreptului de ședere provizorie pentru studii universitare și răspunsul la cererea prealabilă nr. 44/22-2509 din 19 mai 2023.

Din cererea depusă de către Oduobulu Joseph Chiagozie la 16 aprilie 2026 rezultă cert că acesta împreună cu Ezeike Chukwuemeka Nathaniel, a cărui cauză a fost separată, au contestat ordinul emis de Universitatea Americană din Moldova nr. 12-S din 07 martie 2023 privind exmatricularea lor, iar prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 24 ianuarie 2024, acțiunea a fost admisă, fiind anulat ordinul de exmatriculare.

Totodată se atestă că hotărârea menționată a fost contestată cu apel de către Universitatea Americană din Moldova, însă prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 octombrie 2024, s-a restituit cererea de apel formulată împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 24 ianuarie 2024. Ulterior, Curtea Supremă de Justiție prin încheierea din data de 14 mai 202 a restituit recursul depus de către Universitatea Americană din Moldova împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 07 octombrie 2024.

Astfel, hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 24 ianuarie 2024 a rămas irevocabilă.

În aceste circumstanţe completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține importanța acestei hotărâri odată ce acțiunea cu privire la contestarea ordinului de exmatriculare este acțiune conexă prezentei cauze. Or, decizia Biroului migrație și azil nr.285-C de revocare a dreptului de ședere provizorie pentru studii universitare a fost emisă ca urmare a examinării demersului nr. AUME-008/23 din 07 martie 2023, înaintat de Universitatea Americană din Republica Moldova, în baza ordinului nr. 12-S cu privire la exmatriculare lui Oduobulu Joseph Chiagozie. 7

În această ordine de idei, instanţa de recurs remarcă că întru judecarea justă şi corectă a litigiului, urmare a identificării în substanţă a obiectului litigiului, instanţa de apel era obligată să se expună şi să dea apreciere tuturor circumstanțelor, fapt ce direct rezultă din prevederile art.195 din Codul administrativ, raportat la art. 373 alin. (1), (5) din Codul de procedură civilă.

Mai mult, având în vedere rolul diriguitor al instanţei, precum şi continuitatea examinării cauzei în apel prin prisma efectului devolutiv, instanţa are sarcina, în baza rolului activ, în cazul în care există inexactități în formularea cererii, poate să ceară părții să facă precizările necesare în legătură cu obiectul litigiului, să pună în discuţia părţilor orice împrejurare de fapt sau de drept care duce la soluționarea litigiului peste apărările şi susţinerile părţilor din acţiune, referinţă şi alte obiecţii, luând în considerare faptul că, în conformitate cu prevederile art. 195 din Codul administrativ în coraport cu art. 240 alin. (3) din Codul de procedură civilă, instanţa judecătorească adoptă hotărârea în limitele pretenţiilor înaintate de reclamant. Or, în cazul în care părţile au o atitudine confuză în privinţa circumstanţelor care au importanţă pentru soluţionarea justă a cauzei, instanţa, în temeiul legii materiale care urmează a fi aplicată, va explica părţilor care circumstanţe au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi cui îi revine obligaţia de a le dovedi.

Instanța de recurs relevă că în contextul prevederilor art. 195 din Codul administrativ în coraport cu prevederile art.9 alin.(1) din Codul de procedură civilă, instanţei judecătoreşti îi revine un rol diriguitor în organizarea şi desfăşurarea procesului, ale cărui limite şi al cărui conţinut sînt stabilite de prezentul cod şi de alte legi.

Potrivit art. 195 din Codul administrativ, în coraport cu art.118 alin.(5) din Codul de procedură civilă, instanţa judecătorească (judecătorul) este în drept să propună părţilor şi altor participanţi la proces, după caz, să prezinte probe suplimentare şi să dovedească faptele ce constituie obiectul probațiunii pentru a se convinge de veridicitatea lor.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că instanța de apel pripit a concluzionat că, la momentul emiterii actului administrativ contestat, ordinul de exmatriculare era unul valabil, decizia nr. 285-C din 23.03.2023 privind revocare a dreptului de şedere provizoriu pentru studii universitare, Oduobulu Joseph Chiagozie a fost emisă cu respectarea prevederilor legale.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că, în temeiul art. 9 alin. (1) și art. 118 alin. (5) din Codul de procedură civilă, coroborate cu prevederile art. 195 din Codul administrativ, instanța de apel era obligată să verifice dacă hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 24 ianuarie 2024, a rămas irevocabilă, circumstanță esențială pentru justa soluționare a litigiului.

Așadar, importanța și legătură directă dintre dreptul de ședere și calitatea de student derivă din faptul că acest drept nu are o existență autonomă, ci este condiționat în mod direct de statutul academic al străinului. Revocarea dreptului de ședere se produce ca efect al exmatriculării, însă în momentul în 8 care această măsură este anulată dispare fundamentul juridic al revocării. Astfel, anularea exmatriculării atrage de la sine restabilirea dreptului de ședere, întrucât instituția de învățământ, prin confirmarea reluării studiilor oferă din nou documentul justificativ prevăzut de art. 37 alin (1) și art.49 lit. a) din Legea nr. 200 din 16 iulie 2010 cu privire la regimul străinilor în Republica Moldova.

Sub aspectul celor relatate se constată că soluția instanței de apel nu conține o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării şi adoptării soluției la care s-a ajuns, astfel instanța de recurs fiind în imposibilitate să exercite controlul judiciar asupra unei asemenea soluții şi să verifice temeinicia şi legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

De rând cu acestea, soluția instanței de apel nu reflectă o argumentare cu privire la existența sau inexistența încălcărilor invocate de reclamant prin acțiune, și anume a prevederilor art. 6 și art. 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și ale art. 2 din Protocolul nr. 1 la Convenție.

Drept urmare, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesară casarea deciziei din 01 aprilie 2025 a Curții de Apel Centru și reținând că erorile de interpretare și aplicare a legii nu pot fi corectate de instanța de recurs, trimite cauza la rejudecare în instanța de apel pentru o soluționare completă și temeinică în conformitate cu legislația aplicabilă.

Ținând cont de cele expuse şi în temeiul art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ,